Care este tensiunea normală în funcție de vârstă. De ce seniorii au tensiunea mai mare decât tinerii

Tensiunea arterială se schimbă pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar valori mai mari la persoanele în vârstă nu sunt întotdeauna un semn de boală. Vasele de sânge devin mai rigide, iar inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sângele. Totuși, o tensiune prea mare sau prea mică poate crește riscul de infarct, accident vascular cerebral sau alte complicații. Iată care sunt valorile considerate normale, cum diferă în funcție de vârstă și când este nevoie de un consult medical.

Tensiunea arterială se schimbă pe măsură ce înaintăm în vârstă. Foto arhivă

Tensiunea arterială reprezintă presiunea cu care sângele circulă prin vasele de sânge și este exprimată prin două valori: tensiunea sistolică (prima valoare), care arată presiunea exercitată atunci când inima se contractă, și tensiunea diastolică (a doua valoare), care indică presiunea dintre două bătăi ale inimii.

Pentru majoritatea adulților, o tensiune arterială considerată normală este în jurul valorii de sub 120/80 mmHg. Totuși, tensiunea nu rămâne aceeași pe tot parcursul vieții. Ea poate crește treptat odată cu înaintarea în vârstă, din cauza modificărilor naturale ale organismului.

Tensiunea normală în funcție de vârstă

Nu există o singură valoare „perfectă” a tensiunii pentru fiecare grupă de vârstă, iar medicii folosesc aceleași praguri generale pentru diagnosticarea hipertensiunii la adulți. Cu toate acestea, valorile medii tind să crească odată cu vârsta.

Orientativ, valorile întâlnite frecvent la adulți sunt:

• Între 20 și 35 de ani: aproximativ 110-116/70-73 mmHg

• Între 36 și 45 de ani: aproximativ 112-117/73-75 mmHg

• Între 46 și 55 de ani: aproximativ 122-124/74-79 mmHg

• Între 56 și 65 de ani: aproximativ 130-133/77-79 mmHg

După 65 de ani, tensiunea poate continua să crească, în special valoarea sistolică (prima cifră). La multe persoane vârstnice, o valoare mai mare este legată de rigidizarea arterelor și nu trebuie interpretată automat ca o urgență, însă trebuie monitorizată.

Conform ghidurilor medicale, o tensiune de 130/80 mmHg sau mai mare este considerată hipertensiune arterială. O valoare prea mică, de regulă sub 90/60 mmHg, poate indica hipotensiune, mai ales dacă este însoțită de simptome precum amețeli, leșin sau slăbiciune, potrivit American Heart Association – Understanding Blood Pressure Readings

De ce e normal ca tensiunea să fie mai mare când înaintezi în vârstă

Principalul motiv pentru care tensiunea crește odată cu vârsta este schimbarea structurii vaselor de sânge. Arterele tinere sunt elastice și se pot dilata atunci când sângele este pompat de inimă. Pe măsură ce îmbătrânim, pereții arterelor devin mai rigizi și mai puțin flexibili.

Această rigidizare face ca presiunea exercitată asupra vaselor să crească, în special în momentul în care inima pompează sângele. De aceea, la persoanele vârstnice crește mai ales tensiunea sistolică.

Un alt factor important este scăderea nivelului de estrogen după menopauză. Hormonii au un rol în menținerea elasticității vaselor de sânge, iar reducerea estrogenului poate favoriza apariția hipertensiunii la femeile aflate după menopauză.

Pe lângă vârstă, tensiunea este influențată și de stilul de viață. Alimentația bogată în sare, lipsa activității fizice, excesul de greutate, stresul cronic și consumul ridicat de alcool pot contribui la creșterea valorilor tensionale, potrivit Mayo Clinic.

De ce hipertensiunea este mai frecventă la persoanele în vârstă

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente probleme cardiovasculare la seniori. Pe lângă rigidizarea arterelor, procesul de îmbătrânire poate afecta modul în care rinichii reglează cantitatea de sare și apă din organism, mecanism care influențează direct tensiunea arterială.

De asemenea, odată cu vârsta cresc șansele apariției unor afecțiuni care pot influența tensiunea, precum diabetul, bolile renale sau acumularea de colesterol pe pereții arterelor.

Hipertensiunea este numită adesea „ucigașul tăcut”, deoarece poate evolua ani întregi fără simptome evidente. Totuși, în timp, presiunea crescută asupra vaselor poate afecta inima, creierul, rinichii și ochii.

O tensiune arterială crescută și netratată poate crește riscul de:

• infarct miocardic;
• accident vascular cerebral;
• insuficiență cardiacă;
• boală cronică de rinichi;
• probleme de vedere;
• afectare cognitivă.

Ce factori pot crește tensiunea arterială

Vârsta este unul dintre factorii importanți, dar nu este singurul. Unele cauze pot fi controlate prin schimbări ale stilului de viață.

Un consum ridicat de sare poate determina organismul să rețină mai multă apă, crescând volumul de sânge și presiunea asupra vaselor. De asemenea, o alimentație bazată pe produse procesate, grăsimi saturate și zahăr poate favoriza apariția hipertensiunii.

Activitatea fizică regulată ajută inima să pompeze sângele mai eficient și contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase. Recomandarea generală pentru adulți este de aproximativ 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, precum mersul alert, ciclismul sau înotul.

Stresul prelungit poate avea, de asemenea, un rol important. În perioadele de stres, organismul eliberează hormoni care cresc temporar tensiunea arterială. Dacă stresul devine cronic, poate favoriza obiceiuri care cresc riscul cardiovascular, precum alimentația dezechilibrată sau consumul excesiv de alcool.

Cum îți măsori corect tensiunea acasă

O singură măsurătoare nu oferă întotdeauna o imagine completă. Tensiunea poate varia în funcție de momentul zilei, emoții, activitate fizică sau consumul de cafea.

Pentru o măsurătoare corectă, este recomandat să stai liniștit cel puțin cinci minute înainte de verificare. Spatele trebuie sprijinit, picioarele ținute pe podea, iar brațul trebuie poziționat la nivelul inimii.

Este indicat să nu fumezi, să nu consumi cafea și să nu faci efort fizic cu aproximativ 30 de minute înainte de măsurare. Pentru rezultate mai precise, medicii recomandă adesea două măsurători consecutive, la distanță de câteva minute.

Monitorizarea regulată este importantă mai ales pentru persoanele cu factori de risc sau pentru cei care au primit deja diagnosticul de hipertensiune.

Când trebuie să mergi la medic

O valoare crescută ocazional nu înseamnă automat hipertensiune. Totuși, dacă tensiunea este frecvent peste limitele recomandate, este importantă evaluarea medicală.

Este nevoie de consult medical mai rapid dacă apar simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație, amețeli severe, leșin, tulburări de vedere, slăbiciune bruscă sau amorțeală.

În cazul persoanelor în vârstă, obiectivul nu este neapărat obținerea unei valori identice cu cea a unui adult tânăr, ci menținerea tensiunii într-un interval sigur, adaptat stării generale de sănătate și recomandărilor medicului.

Tensiunea arterială normală în funcție de vârstă trebuie privită ca un reper, nu ca o regulă rigidă. Cel mai important este ca valorile să fie monitorizate constant și interpretate în contextul întregii stări de sănătate.