Analiză România, țara în care succesul la școală depinde prea mult de părinți. De ce a devenit asta o problemă

România se numără printre țările în care implicarea părinților în educație face cea mai mare diferență: între un elev al cărui părinte îl întreabă ce a făcut la școală și unul ai cărui părinți nu se interesează deloc există o diferență de 37 de puncte la științe — echivalentul unui an întreg de școală. Fostul ministru al Educației Mircea Dumitru avertizează însă că vina nu aparține părinților, ci unui sistem care eșuează tocmai în momentul în care copiii au cel mai mult nevoie de el: la trecerea spre gimnaziu.

Rezultatele PISA 2025 arată diferențele dintre părinții implicați și cei neimplicați Foto: Shutterstock

România se află între primele zece țări, alături de Republica Moldova și Qatar, în care atitudinea familiei față de școală are o influență importantă asupra performanței școlare. Între copiii care declară că părinții îi întreabă cel puțin de câteva ori pe săptămână ce au făcut la școală și copiii ai căror părinți nu se interesează de activitatea lor școlară există o diferență de 37 de puncte la științe, ceea ce echivalează cu aproximativ un an de școală.

Potrivit lui Mircea Dumitru, rezultatele elevilor devin „catastrofale” la gimnaziu, deși copiii au aceiași părinți ca până atunci. Prin urmare, el consideră că, deși există o legătură între performanța școlară a elevilor și interesul părinților, motivele principale ale rezultatelor slabe la PISA 2025 se află în altă parte.

„Dacă ne uităm la cifre, rezultatele PISA până în clasa a V-a nu sunt catastrofale. Părinții nu se schimbă de la clasa a IV-a la clasa a V-a, așa că nu cred că problema se află acolo. De asemenea, acolo unde părinții sunt implicați, rezultatele sunt mai bune. Prin urmare, există totuși o legătură între interesul familiei și performanța școlară”, a declarat Mircea Dumitru.

Potrivit acestuia, este incorect să li se atribuie părinților o vină morală pentru că nu se ocupă de educația copiilor, în condițiile în care rezultatele cele mai slabe se înregistrează în medii defavorizate.

„Nu cred că este corect să considerăm că părinții ar avea o vină morală pentru că nu se ocupă de educația copiilor. Să ne gândim apoi unde apar rezultatele cele mai slabe: în medii defavorizate, cu precădere în mediul rural, acolo unde nici părinții nu au putut avea parte de o educație formală, școlară, serioasă. În acest caz, vina morală ajunge să fie a celor care nu au avut în viață șansa să urmeze o școală bună și să își termine studiile? Nu cred că este corect să punem așa problema”, a precizat Mircea Dumitru.

Totodată, Mircea Dumitru și-a extins teza și asupra părinților care nu vin din medii defavorizate, dar care nu au timpul necesar pentru a se implica în educația copiilor.

„De asemenea, nu ar fi corect să îi judecăm în acest mod nici pe părinții care pur și simplu nu au timp pentru a se dedica educației copiilor. Cum să facă acest lucru dacă au serviciu și, în unele cazuri, mai multe locuri de muncă, pentru a-i putea întreține? De aceea, societățile moderne au creat școala ca instituție. Pentru că educația asta, legată de citit, de scris, de socotit și așa mai departe, trebuie să fie formată de către o instituție a statului, spre beneficiul întregii societăți.

Evident că părinții pot ajuta la educarea copiilor, la fel cum pot să le curme șansele de a învăța carte. Uneori, pentru că au nevoie de copii să muncească, nici măcar nu-i mai lasă să învețe. Dar motivul e că, din ce au observat și simțit pe pielea lor, școala, de fapt, nu-i poate ajuta să iasă din starea economică precară”, a mai punctat Mircea Dumitru.

75% dintre elevii români cer ajutor când temele devin dificile

75% dintre elevii români cer ajutor când temele devin dificile, plasându-se în media țărilor OCDE, arată raportul PISA 2025. În plus, aproximativ o treime dintre elevi spun că renunță să-și facă temele dacă acestea sunt prea lungi. Atitudinea elevilor față de învățare apare în raportul PISA 2025 și este măsurată prin mai multe dimensiuni: motivația (curiozitatea și perseverența), capacitatea de acțiune (stabilirea obiectivelor și solicitarea de ajutor) mentalitatea de creștere, adică atunci când elevii au convingerea sau nu că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback.

În cadrul PISA 2025, la care au participat 760.000 de elevi cu vârsta de 15 ani din întreaga lume, au fost evaluate atât competențele lor la Științe, Matematică, Citire, cât și cele în domeniul digital și la Limba engleză ca limbă străină. Toți participanții au completat și o serie de chestionare pe diverse teme, de la relația cu școala la teme de mediu. Din România au participat, potrivit Notei de țară, 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând circa 76% din populația tinerilor cu vârste de 15 ani, la care se adaugă un eșantion suplimentar, din aceleași școli, pentru evaluarea la Limba engleză.

Cum arată colaborarea între elevi?

Datele PISA 2025 sugerează că solicitarea de ajutor este o formă comună și larg răspândită de învățare autoreglementată în țările OCDE. Aproximativ 77 % dintre elevii din țările OCDE au declarat că cer ajutor atunci când întâmpină dificultăți în învățare, iar aproximativ același procent a declarat că apelează la profesori pentru ajutor atunci când au nevoie, deși există diferențe semnificative de la o țară la alta. 

Elevii cer ajutorul atât profesorilor cât și colegilor. În România, 75,3% dintre elevi cer ajutor profesorilor când temele devin dificile, poziție similară cu Irlanda, Italia, Ungaria. În Republica Moldova 78% dintre elevi cer ajutor profesorilor, iar procentul crește și depășește 80% în Qatar, Olanda, China sau Islanda (84,5%, aproape cel mai ridicat nivel). Elevii cer ajutor colegilor când temele devin dificile: 82% în România (peste media OECD), pe același nivel cu Croația, Cehia, Qatar, Ungaria, Muntenegru, Lituania; în Japonia 85%, în China 89% și Singapore 90%.

Când ajung elevii să renunțe la teme?

Aproximativ o treime dintre elevii din țările OCDE au declarat că renunță să-și facă temele dacă acestea sunt prea lungi, procent în creștere în majoritatea statelor. Datele se concentrează asupra diverselor dimensiuni ale implicării elevilor în procesul de învățare, inclusiv motivația (curiozitatea și perseverența), capacitatea de acțiune (stabilirea obiectivelor și solicitarea de ajutor) și atitudinile legate de învățare (mentalitatea de creștere, convingerile despre natura științei și adaptabilitatea cognitivă).

Perseverența elevilor – dacă termină o temă când devine dificilă sau prea lungă – reprezintă o altă dimensiune importantă a analizei PISA privind atitudinile și comportamentele elevilor, referitoare la ceea ce se întâmplă atunci când elevii se confruntă cu dificultăți, frustrare sau incertitudine. Perseverența este tratată ca o expresie comportamentală a dorinței de a învăța și ca un indicator al rezilienței, înțeleasă aici nu ca o trăsătură individuală excepțională, ci ca capacitatea de a susține efortul și de a rămâne implicat atunci când învățarea devine mai solicitantă.

În cadrul studiului PISA 2025, elevilor li s-au pus întrebări cu privire la atitudinea și perseverența lor în ceea ce privește sarcinile școlare, inclusiv dacă duc la bun sfârșit ceea ce încep, dacă continuă să lucreze la o sarcină până la finalizarea acesteia, dacă depun eforturi suplimentare atunci când sarcina devine dificilă, dacă duc la bun sfârșit sarcinile pe care le-au început chiar și atunci când acestea devin plictisitoare și dacă renunță ușor atunci când se confruntă cu teme de casă voluminoase.

În medie, în țările OCDE, mai puțin de două treimi dintre elevi (61 %) au declarat că duc la bun sfârșit ceea ce încep. România se plasează în media OECD în jur de 60% și stagnează față de PISA 2022. 63% dintre elevii români au raportat că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile. În 32 de sisteme, o proporție mai mică de elevi a declarat că depune eforturi suplimentare atunci când sarcina devine dificilă, comparativ cu anul 2022, scăderile variind de la aproximativ 2 puncte procentuale în Polonia la aproximativ 11 puncte procentuale în Bulgaria.

Elevii care se încadrează în media din țările OCDE au declarat că depun eforturi suplimentare atunci când sarcinile devin dificile, iar procentul este mai mic în cazul finalizării sarcinilor pe care le-au început, chiar și atunci când acestea devin plictisitoare, ajungând la 52%. Ponderea celor care au raportat că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile a crescut cu 2,6 puncte procentuale, iar ponderea elevilor care au fost de acord că școala a fost o pierdere de timp a scăzut cu 7,8 puncte procentuale față de PISA 2022. 

Cât de motivați și curioși mai sunt elevii români?

Elevii care se încadrează în media din țările OCDE au declarat că depun eforturi suplimentare atunci când sarcinile devin dificile, iar procentul este mai mic în cazul finalizării sarcinilor pe care le-au început, chiar și atunci când acestea devin plictisitoare, ajungând la 52%. Ponderea celor care au raportat că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile a crescut cu 2,6 puncte procentuale, iar ponderea elevilor care au fost de acord că școala a fost o pierdere de timp a scăzut cu 7,8 puncte procentuale față de PISA 2022. 

„Aceste tendințe contrastante – creșterea proporției de elevi care declară că le pare plictisitor să învețe lucruri noi, alături de creșterea proporției celor care declară că se simt mai curioși decât majoritatea persoanelor pe care le cunosc – pot indica o prăpastie tot mai mare între orientarea percepută de elevi față de explorare și învățare și măsura în care mediile lor de învățare stimulează și susțin interesul situațional . Cu alte cuvinte, elevii se pot considera în continuare relativ curioși, chiar dacă se confruntă cu contexte de învățare care nu îi implică sau nu îi stimulează suficient și, prin urmare, nu le activează acea curiozitate în practică”, se arată în primul volum al raportului PISA. 

În medie, în țările OCDE, aproximativ o treime dintre elevi au declarat că renunță să-și facă temele dacă acestea sunt prea lungi, iar această proporție a crescut în aproape toate sistemele de învățământ începând cu 2022: în 65 din 69 de sisteme pentru care există date disponibile. În plus, aproximativ jumătate dintre elevi au declarat că nu sunt de acord sau că nu sunt deloc de acord cu afirmația că „renunță ușor”, iar această proporție a scăzut începând cu 2022, înregistrând o scădere în aproape toate sistemele.

În România, 77% dintre elevi sunt de acord sau total de acord cu afirmația că „sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite” și se plasează în media de 73% în țările OCDE. În plus, un procent similar, 74% dintre elevi declară că le place să afle „cum funcționează lucrurile”, în medie în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizația care desfășoară studiul PISA. Între 2022 și 2025, aceste atitudini s-au modificat într-o anumită măsură în România, arată raportul PISA. Ponderea elevilor care au raportat că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite a scăzut cu 4,8 puncte procentuale, se arată în nota de țară transmisă de Institutul de Științe ale Educației prin Ministerul Educației.

În România față de PISA 2022 a scăzut procentul elevilor care nu sunt de acord deloc cu afirmația: Învățarea de lucruri noi este plictisitoare. De la aproape 70% acum la PISA 2025 sunt în jur de peste 50% de elevi români care nu sunt de acord. Un trend similar se înregistrează în Republica Moldova, Grecia, Bulgaria, Malta, Muntenegru. Începând cu 2022, această proporție a scăzut în 60 de sisteme educaționale și niciun sistem nu a prezentat tendința opusă. 

Curiozitatea, perseverența și valorizarea școlii sunt cel mai adesea asociate cu performanțe mai ridicate la științe. În România, în jur de 55 % dintre elevi au declarat că sunt mai curioși decât alți oameni pe care îi cunosc. Procentul se plasează în media OCDE peste 50% și se constată o creștere a acestui indice pentru majoritatea țărilor față de PISA 2022. 

După luarea în considerare a profilului socio-economic al elevilor și al școlilor, în România se remarcă o creștere cu o unitate a indicelui de curiozitate este asociată cu o diferență de 15 puncte în scorul la științe, comparativ cu o diferență medie de 19 puncte în țările OCDE; o creștere cu o unitate a indicelui de perseverență este asociată cu o diferență de 6 puncte în scorul la științe (media OCDE: 13 puncte), mai scrie în nota de țară pentru România. 

PISA 2025 a inclus și întrebări despre alte atitudini față de învățare. De exemplu, 61% dintre elevii din România au un mindset de creștere (media OCDE: 69%), adică au convingerea că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback. În medie, în țările OCDE, elevii cu un mindset de creștere obținut la științe scoruri cu 28 de puncte mai mari decât cei cu un mindset fix. 

În țara noastră, această diferență este de 17 puncte, după luarea în considerare a profilului socio-economic al elevilor și al școlilor, scrie în nota de țară. Mentalitatea de creștere este legată și de orientarea mai largă a elevilor față de învățare. Datele PISA 2025 sugerează că, în medie, în țările OCDE și într-un grup numeros de țări și economii participante, mentalitatea de creștere este asociată în mod pozitiv cu curiozitatea de a învăța, după ce se ține cont de gen și de profilul socio-economic al elevilor și al școlilor. 

Datele PISA 2025 descriu, de asemenea, comportamentele de autoreglare și de stabilire a obiectivelor ale elevilor. De exemplu, în România, aproximativ 45% dintre elevi au raportat că își planifică adesea sau foarte des modul în care vor aborda studiul, față de media OCDE 37%, potrivit notei de țară. Totodată, 53% dintre elevi își pun întrebări despre materialul studiat pentru a verifica dacă au înțeles totul, față de 49% media OECD. Un elev autonom, capabil să își autoregleze învățarea, știe când și unde să caute ajutor, arată documentul transmis de Ministerul Educației.