Ingredientele performanței în școala de stat. „Copiii cred că o să-și piardă foarte mult din motivație”
0Mii de copii continuă să participe la olimpiade și concursuri școlare, deși tăierea bugetului pentru burse i-a dezamăgit pe mulți. Performanța se obține cu mult studiu individual, pregătire suplimentară cu profesorul, materiale uneori costisitoare. Pentru elevii din liceele tehnologice eforturile sunt și mai mari.
Aproximativ 600 de elevi și 190 de profesori din județul Olt au fost premiați, miercuri, 25 februarie 2026, la Slatina, pentru rezultatele obținute în anul școlar 2024-2025. Consiliul Județean Olt a alocat în acest an pentru premierea elevilor și profesorilor peste 185.000 lei, fiind oferite premii pentru elevii calificați la etapele naționale ale olimpiadelor școlare, cei medaliați național, iar cele mai mari sume au fost rezervate elevilor cu premii internaționale.
Premiile în bani, deși nu sunt fabuloase (cu excepția premiului de 6.000 lei, oferit elevului Eduard Ștefan pentru medaliile de aur obținute anul trecut la două concursuri internaționale, premiile pentru distincțiile obținute la concursurile naționale s-au situat între 200 și 1.000 lei), reprezintă pentru copii și tineri o motivație, alături de recunoașterea meritelor lor. Cei mai mulți vorbesc însă despre faptul că suspendarea acordării burselor de excelență (câștigătorii premiilor naționale mizau pe burse între 700 și 1.000 lei, iar pentru premiile internaționale - 3.000 lei lunar), care erau un ajutor important oferit lunar, și-a pus amprenta. Profesorii observă că îi conving din ce în ce mai greu să participe la olimpiade, iar elevii vorbesc despre costurile performanței, costuri susținute din buzunarul părinților.
Învățătoarea „micului geniu” din Caracal: „Niciodată nu trebuie stopați copiii”
Cel mai bun rezultat obținut în județul Olt în anul școlar 2024-2025 a fost al lui Eduard Ștefan, elev în clasa a IV-a la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” Caracal. Edy a obținut medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică Copernicus și alte două medalii la concursuri internaționale, fiind numit „micul geniu”.
Învățătoarea sa, Mihaela Ruță, spune că Edy este un elev deosebit de curios. Nu a fost ușor să-l conducă spre performanță, însă a fost plăcut. „A fost o adevărată provocare faptul că în fiecare zi trebuia să vin pregătită pentru el cu altceva față de ceea ce pregăteam pentru copiii de la clasă, iar el la rândul lui venea cu fel și fel de întrebări la care eu trebuia să-i răspund. Uneori trebuia să mă mai documentez, pentru că el este un copil într-adevăr pasionat de matematică, dar nu numai. Este interesat și de celelalte științe - de astronomie, de biologie, fizică, chimie - și la vârsta lui trebuia să-i ofer niște informații accesibile nivelului lui de înțelegere”, a precizat învățătoarea, pentru „Adevărul”.
Dascălii nu ar trebui să se teamă să recunoască în fața elevilor că au nevoie, la rândul lor, de documentare, crede învățătoarea. „Nu putem să știm absolut toate informațiile. Dar, de fiecare dată când se întâmpla lucrul acesta, îi explicam că trebuie să mă documentez și eu ca să pot să-i dau o informație corectă. Niciodată nu trebuie stopați copiii. Pentru că au nevoie de informație și ei sunt de apreciat dacă sunt curioși să afle fel și fel de informații. Și atunci căutăm și aflăm noutățile de care ei au nevoie”, a adăugat Mihaela Ruță.
Pentru copiii capabili de performanță, a mai spus învățătoarea, concursurile școlare au fost un mijloc bun de pregătire. În prezent acestea nu mai sunt permise în ciclul primar, iar elevii le simt lipsa. „Sunt copii care-și doresc, nu-i obliga nimeni. Și cei care-și doresc lucrează mai mult, iar noi îi sprijinim și-i ajutăm să le fie mai bine în viitor. Odată ce nu mai sunt concursurile, se cam limitează copiii la nivel de programă școlară. Bine, dacă învățătorul este interesat să facă performanță, chiar dacă nu sunt concursuri poate să facă lucrul acesta”, a mai spus Mihaela Ruță.
Eleva admisă la Harvard: „Dacă aș fi făcut și pregătire suplimentară cu siguranță aș fi ajuns la un cost mult mai mare”
Faptul că rezultatele bune obținute la concursurile școlare nu le mai aduc elevilor și burse acordate lunar îi demotivează, spune eleva Aneline Cristina Gulie. A avut cel mai bun rezultat la nivelul județului, în anul școlar trecut, la Olimpiada națională de Lingvistică „Solomon Marcus”, calificându-se la etapa națională. Eleva, în prezent în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” Corabia, a fost admisă la Universitatea Harvard.
Spune că premiile în bani sunt importante pentru elevi, pentru că astfel simt că le sunt cunoscute meritele. „Ne arată practic recunoștința față de responsabilitatea cu care noi ne-am dedicat educației, mai ales în contextul în care am avut măsurile de austeritate care practic au exclus bursele de excelență și astfel, cumva, meritele noastre din acest punct de vedere nu au fost promovate pe cât de mult ar fi trebuit. Copiii își vor pierde foarte mult din motivație, deși, într-adevăr, pentru mine cel puțin, motivația a fost să-mi extind universul de cunoaștere, să învăț mai multe despre lumea în care mă aflu. Și lingvistica este un domeniu foarte amplu din care am putut să învăț multe”, a spus eleva.
Deși premiile nu sunt un scop în sine, ele au rolul de a-i motiva pe elevi să-și depășească limitele, adaugă eleva, cu atât mai mult cu cât pregătirea pentru un astfel de concurs necesită foarte mult studiu individual, fiind elemente pe care nu le studiază la clasă.
„Eu m-am pregătit destul de mult și singură pentru olimpiadă. Am avut subiectele din anii anteriori și un anumit ghid pe care l-am achiziționat. Ghidul a costat undeva la 50-60-70 de lei, nu a fost un cost foarte mare, dar depinde și de nivel. Dacă aș fi făcut și pregătire, cu siguranță aș fi ajuns la un cost mult mai mare. Deci depinde de al olimpiadă la olimpiadă”, a mai punctat Aneline Gulie. În ceea ce o privește, s-a pregătit folosindu-se mult și de informațiile pe care le-a preluat de la colegi mai mari care au participat în anii anteriori la aceeași olimpiadă.
Cât despre performanța de a fi admisă la una dintre cele mai prestigioase universități din lume, spune că probabil că a contat și rezultatul la olimpiadă, însă procesul de admitere este unul mult mai complex.
„Eu consider că a contat, dar e un proces holistic unde se uită la toate lucrurile, de la activitățile extracurriculare la povestea ta de viață. Nu e de ajuns să ai suficiente premii, pentru că ei trebuie să înțeleagă de ce. Universitățile din America, din State, ăsta este obiectivul lor, să înțeleagă de ce ai făcut anumite lucruri, care sunt obiectivele tale și ce poți tu aduce ca student lumii din jur, campusului”, a completat eleva care a primit o bursă completă.
„Este un efort mai mare pentru elevii de tehnologic să fie premianți”
Printre cei 600 de elevi care s-au calificat la etapa națională a olimpiadelor școlare se numără și 20 de elevi din liceele tehnologice din Olt calificați la olimpiade tehnice. Cinci dintre ei s-au întors de la etapa națională cu premii. Deși numărul poate să pară mic, pentru profesorii din astfel de licee este o performanță chiar și să-i convingă să participe. Sunt admiși în liceu cu medii mult mai mici decât colegii lor din liceele teoretice, iar locul ocupat nu a fost o alegere, ci adesea o întâmplare generată de repartizarea computerizată. „Este un efort mai mare pentru elevii de tehnologic să fie premianți la națională”, a explicat prof. Ștefania Aliman, inspector școlar pentru discipline tehnice în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Olt. „Eu întotdeauna am spus că-i admir, pentru că mulți dintre ei sunt navetiști, poate pleacă de acasă la 6,30 ca să ajungă la liceu la 8,00, și dacă plouă ajung uzi până la piele și așa stau toată ziua...”, a adăugat Aliman.
Pregătirea elevilor pentru olimpiadă se face după orele de școală, așa cum se întâmplă în cazul tuturor disciplinelor, de altfel. Uneori profesorii sunt condiționați de programul mijloacelor de transport, în cazul elevilor navetiști. Cea mai mare provocare este să pregătești un copil cu un interes crescut pentru disciplinele tehnice, care are și aptitudini (o probă importantă este cea practică), dar care nu are toate noțiunile necesare din cadrul altor discipline. Deseori profesorii fac mai întâi ore de matematică, sau de fizică, pentru că fără astfel de noțiuni nu-i pot conduce pe elevi spre performanță. „În momentul în care intru cu ei în pregătire este dăruire totală. (...) La liceu, gândiți-vă că ei au mai puține cunoștințe de matematică, dar noi, la electric, sau la electronică, avem nevoie să aplicăm legile lui Kirchhoff, sau alte legi din fizică, apoi totul se reduce la calcule matematice”, a mai spus prof. Aliman.
Elevii de la teoretic se bat de la egal la egal cu cei de la liceele sportive pe teren
Olimpiada Națională a Sportului Școlar are meritul de a-i evidenția și pe elevii cu talent sportiv. Cei care se întorc de la etapa națională cu premii sunt, majoritar, sportivi legitimați și adesea elevi din cadrul liceelor sportive. Printre premianți „se strecoară” însă și licee teoretice. Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din Caracal este un astfel de exemplu. În anul școlar trecut echipele de handbal, și de fete și de băieți, s-au luptat cu cele ale liceelor sportive. Au învins la nivel județean, au obținut rezultate frumoase și la faza zonală.
Profesorul care a reușit cu elevii săi o astfel de performanță – și au fost ani în care au avut rezultate foarte bune la nivel național – este și directorul liceului. Dincolo de performanța sportivă, spune directorul, îl bucură că au rezultate foarte bune și la învățătură. „La noi la liceu, cei care au rezultate bune în sport merg bine și cu învățătura. Eu tot timpul le-am urmărit parcursul. Elevele cu care am obținut locul I național, cu niște ani în urmă, nu au avut medii sub 9”, a explicat prof. Liviu Mitroi.
Performanțele sportive se datorează într-o mare măsură activității din cadrul clubului sportiv școlar în care elevii activează, recunoaște profesorul, însă este nevoie de ore suplimentare de antrenament la școală pentru a suda echipa, pentru că nu toți joacă în aceeași echipă, iar prof. Mitroi nu este și antrenorul lor de la club.
Situația de la handbal se repetă și în cazul altor sporturi, elevii de la „Mihai Viteazul”, printre cei mai buni la învățătură, dovedindu-se constant și printre cei mai buni sportivi din județ. Și pentru ei bursa de performanță ar fi fost motivantă, a mai spus directorul.
Se încarcă comentariile...
