Energizante la prima oră și cartofi prăjiți la pauză: cum încearcă un doctor să schimbe obiceiurile a 22.000 de elevi români

Peste 22.000 de elevi din România, de la 3 la 18 ani, sunt incluși într-un proiect-pilot de viață sănătoasă. „Să creștem generații sănătoase”, este elaborat de un doctor în științe medicale și își propune să educe noile generații de români în spiritul prevenției și al vieții echilibrate.   

Alina Epure a vorbit de multe ori elevilor despre nutriție Foto: Alina Epure/facebook

În România, datele oficiale și rapoartele internaționale recente arată că aproximativ 16% dintre copii suferă de obezitate clinică, iar dacă includem și copiii supraponderali, numărul total al celor cu probleme de greutate ajunge la aproximativ 30%-40% din populația pediatrică. Sau mai precis 3 din 10 copii, conform datelor oferite de Salvați Copiii, au probleme de greutate. Nici nu este de mirare, având în vedere că țara noastră se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește prevenția în sănătate, o realitate confirmată de rapoartele Eurostat. Sistemul medical românesc este unul reactiv, axat pe tratarea bolilor (vindecare) și nu pe prevenirea lor.

Iar concluzia este una foarte tristă. România se află printre țările cu cele mai ridicate rate ale mortalității din cauze prevenibile și tratabile din Uniunea Europeană, ceea ce arată că mulți români nu știu ce înseamnă viața sănătoasă sau pur și simplu nu fac niciun efort de a trăi mai sănătos. Părinții duc o viață sănătoasă, iar copiii fac ce învață acasă. Pe baza acestei realități crunte, Alina Epure, un cunoscut doctor în științe medicale, cu specializare în nutriție, a pus pe picioare, alături de Ministerul Educației, un proiect-pilot unic, prin care încearcă să formeze, încă din școală, generații de români care să trăiască sănătos. Evident, cu efecte pe termen lung asupra populației României. Este, practic, un program-mamut de educare a copiilor de la 3 la 18 ani, în sistemul școlar, cu lecții interactive, cu sfaturi de la specialiști, pe diferite paliere ale sănătății individuale, de la nutriție, la bunăstarea psihică. Totodată, Alina Epure a elaborat și numeroase resurse educaționale și chiar programe de formare a profesorilor.

„Au analize mult mai dezechilibrate decât ale bunicilor lor”

Proiectul a plecat și de la un studiu unic în Europa, realizat de specialistul Alina Epure, pe un eșantion de 6.100 de adolescenți din România. Propriu-zis, este un studiu de evaluare a stării de bine la adolescenți, iar rezultatele au fost foarte îngrijorătoare.

„Adolescenții vin la școală cu energizante, cu o groază de băuturi colorate și încep dimineața ca și cum s-ar afla la bar, cu o cafea pe bancă. Asta nu înseamnă că acel copil are energie. Este o energie stimulată, falsă, care oricum se termină într-o oră și mai vrea o ciocolată, o gogoașă sau un energizant. Am făcut singurul studiu de evaluare a stării de bine la adolescenți, singurul studiu din Europa pe 6.100 de adolescenți. Surpriza a fost că 67% dintre aceștia au declarat că se trezesc deja epuizați. Efectiv pleacă fără să mănânce micul dejun, își iau în drum spre școală un covrig, o băutură energizantă și consideră că așa pot susține prima parte a zilei. Ceea ce înseamnă că de dimineață până la ultima oră, pentru a face față valului de informații de la școală, consumă din rezervele pe care le au. Din perspectiva sănătății fizice, când mă uit la analizele multor adolescenți, ei sunt într-o situație critică, alarmantă; este un urlet de ajutor, nu un strigăt. Au analize mult mai dezechilibrate decât ale bunicilor lor”, precizează Alina Epure.

În plus, mulți părinți nici nu fac eforturi pentru a observa care este starea de sănătate a copiilor. „Puțini părinți au în planul de sănătate al familiei analizele medicale pentru copii. Și, aparent, dacă nu cad din picioare, nu se duc cu ei la analize”, adaugă Alina Epure. Nu în ultimul rând, mulți părinți le oferă copiilor mâncare nesănătoasă. Fie le dau bani pentru a-i cheltui pe dulciuri, fie le pun pachete pline cu sandvișuri cu mezeluri ultraprocesate și cașcaval.

Proiect-mamut pentru creșterea generațiilor sănătoase

Tocmai pe baza studiilor și a realităților din societatea românească, Alina Epure a imaginat un proiect-mamut de educare, de formare a tinerelor generații, începând de la grădiniță și școala primară, cu principii de viață sănătoasă. Principii bazate pe experiență medicală și știință.

„Când ne gândim la educația stilului de viață, avem în vedere șase piloni: alimentația, somnul, mișcarea, calitatea relațiilor, gestionarea stresului și managementul dependențelor. Acești copii au ajuns să crească mai mult pe orizontală și trăim într-o perioadă în care epidemia de oboseală îi copleșește pe toți. De la mic la mare, de la trezire la culcare, am auzit de oameni care au obosit să fie obosiți. Toți vor să pună presiune pe elevi, să aibă rezultatele cele mai bune, să facă performanță. Dar dacă nu știu cum să-și hrănească corpul, cum să se odihnească, cum să petreacă timpul liber, să facă sport, ce înseamnă o relație sănătoasă, alta decât cu gadgeturile, nu putem asista la o evoluție a acestor copii și rămân doar cu un potențial extraordinar puțin exploatat. Datele statistice arată înfiorător. Acesta a fost și motivul principal pentru care am deschis acest proiect în România și Republica Moldova”, preciza Alina Epure.

Afișul pentru formarea cadrelor didactice Foto: Alina Epure/facebook

Proiectul se numește „Să creștem generații sănătoase” și se adresează nu doar elevilor, ci și părinților și cadrelor didactice. Propriu-zis, au fost lansate recent, la finele lunii septembrie, mai multe proiecte-pilot de ore de viață sănătoasă în județele Iași, Botoșani, Suceava și Vaslui. Dar și în Republica Moldova. Proiectul este derulat în parteneriat cu Ministerul Educației și presupune înscrierea opțională a școlilor în acest proiect.

„Am lăsat la liber această cerere transmisă de la Inspectoratul Școlar Județean către toate școlile. Și s-au înscris în program școlile care au considerat că este un program benefic. Și care au lucrat la organigramă și au crezut că pot implementa”, spune Alina Epure.

Propriu-zis, școlile care se înscriu în program alocă o oră pe săptămână acestui opțional de viață sănătoasă pentru elevi. Până în momentul de față, la nivel național s-au înscris în proiectul „Să creștem generații sănătoase” peste 22.000 de copii și peste 17.000 de cadre didactice.

Resurse educaționale gratuite, profesori formați și lecții interactive

Alina Epure mărturisește că acest program este sponsorizat din fonduri proprii și că a reușit să mobilizeze destui oameni pentru a pune totul pe picioare. În primul rând, ora de viață sănătoasă va beneficia de materiale didactice accesibile și de cea mai bună calitate. Inclusiv materiale interactive, dar și mici podcasturi cu specialiști inspiraționali din domeniul educației și al sănătății.

„Conținutul lecțiilor este pe înțelesul tuturor categoriilor de vârstă, nu va avea un limbaj științific, ermetic, ci adaptat fiecărei regiuni, astfel încât prin simplitate, prin rutină, prin disciplină, să aducem vitalitate și longevitate. Acest proiect cuprinde materialul educațional pentru copii, cu o oră pe săptămână, cu materiale digitale, interactive. La grădiniță și clasele primare sunt două personaje care însoțesc copiii, se numesc Rodia și Morcovel. Am scris și am înregistrat povești în aplicația «norișor», astfel încât contextul educațional să fie și prin joc și joacă. Pregătim deja un festival de teatru cu copii, pe toate grupele de vârstă, unde Rodia și Morcovel să fie principalele personaje care să aducă pe scenă și educația stilului de viață”, susține Epure.

Materialul didactic este gratuit. La fel și formarea personalului didactic care va preda aceste lecții elevilor. Este vorba despre profesori, educatori sau învățători care s-au înscris în program.

Întâlnire la Botoșani cu părinți și profesori Foto: Alina Epure/facebook

„Am început deja programul de formare a cadrelor didactice, pentru educatori, învățători, profesori. Deci profesorii vor trece printr-un program de formare înainte de fiecare modul și vor integra în programa săptămânală o oră. Au fost inclusiv profesori de matematică care au spus că mai bine dedică o oră pe săptămână acestui program de viață sănătoasă. Materialele sunt bine structurate și la fiecare lecție am înregistrat și un material video, gen mini-podcast pentru elevi, cu «specialistul care inspiră copiii». Și pe parcursul întregului an școlar, copiii au acces la 34 de specialiști. Practic, un invitat surpriză din educație și din sănătate, care să vină să le vorbească copiilor despre tema respectivă”, adaugă specialistul.

Totodată, vor avea loc și întâlniri lunare cu părinții, în mediul online. Va fi, practic, și o școală a profesorilor, dar și a părinților, pentru a încuraja noile generații să aibă un stil de viață sănătos.

„Dacă am bani, merge un sandwich Eco; dacă nu, niște cartofi prăjiți”

În județul Botoșani sunt incluse în acest program în jur de 38 de școli, cu peste 13.000 de copii. Nevoia unui program de viață sănătoasă este stringentă. Mai ales în condițiile în care la fiecare fast-food sau la fiecare magazin alimentar din apropierea școlilor elevii stau la coadă. Majoritatea pleacă în fugă către clase cu șaorma, sandvișuri sau snacksuri în mână. Majoritatea investitorilor în amplasamente de tip street food consideră școlile cel mai bun vad comercial. Tocmai fiindcă este o marfă extrem de căutată de adolescenți, dar și de copii din clasele gimnaziale.

Am întrebat câțiva elevi de la o școală situată pe o arteră principală a orașului care este meniul lor zilnic. Dimineața fie dau pas micului dejun, fie mănâncă ceva „de la chioșc”.

„Mă opresc la chioșc pe drum și îmi cumpăr o pungă cu ceva. Nu știu, cum am chef în ziua aia, dulce sau sărat. După aceea, la pauza mare, merg să-mi iau un sandwich eco, dacă am bani. Dacă nu prea am, mai cer de pe la unul, de pe la altul și mănânc cartofi prăjiți”, spune un elev din clasa a VIII-a.

Alții spun că se mulțumesc cu pachetul de acasă. Care, evident, este un sandviș. „Îmi pune mama sandwich. Nu-mi dă bani la școală, să nu cumpăr tâmpenii. Dacă prind doi-trei lei, îmi cumpăr jeleuri”, spune o copilă de gimnaziu.

Între timp, la chioșcul de fast-food, un elev cere o „tortilla” doar cu carne, cartofi și sos de usturoi, „fără alte porcării”. Alte porcării însemnând legumele care se pun de obicei în preparat. Pe marginea unei jardiniere mari de beton, lângă un automat de cafea instant, servesc, în pahare de carton, „câte o cafeluță” mai mulți elevi de gimnaziu. Printre ei și unul care încearcă să impresioneze grupul vapând cu un aer superior și cu gluga trasă pe cap.