Analiză Țările cu care concurăm pentru noi trupe americane. Un general român care a condus un comandament NATO pune degetul pe rană

Generalul (r) Dorin Toma, românul care a condus un comandament al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, explică ce va urma pentru România, din punct de vedere securitar, după victoria democraților în midterms, dar și cu cine vom concura pentru a atrage resursele pe care americanii sunt dispuși să le asigure permanent în Europa și ce ar trebui să facem pentru a câștiga o competiție acerbă cu mai multe state de pe flancul estic al NATO și nu numai. El avertizează că securitatea României în regiunea Mării Negre depinde de propriile forțe, nu doar de aliați. El critică blocajele din programele de inovație militară internă și subliniază nevoia urgentă ca armata să se adapteze tehnologic la un „război al viitorului".

Europenii concurează pentru atragerea de trupe americane. Foto: Călin Gavrilaș

În ce privește impactul rezultatului alegerilor din SUA asupra securității României, NATO și războiului din Ucraina, generalul admite că este întrebarea momentului.

„Trecând peste euforia provocată de înfrângerea drastică în alegeri a MAGA și președintelui Trump, cred că este bine să menținem o doză de realism și pragmatism. Orientarea strategică a administrației americane privind NATO, securitatea Europei și sprijinul Ucrainei nu se va schimba radical. Până la urmă, în sistemul constituțional american, președintele are atribuții extinse în politica externă și de securitate și este comandantul suprem al armatei. Ar putea apărea mici ajustări, în funcție de capacitatea Congresului de a-i limita sau modifica anumite decizii”, spune generalul.

Unde greșim calculele

El avertizează și că, deși în România există percepția greșită că americanii i-au votat pe democrați pentru a ajuta Ucraina, lucrurile nu stau deloc așa.

„Candidații democrați nu au câștigat alegerile propunând o soluție la războiul din Ucraina sau angajându-se să apere Europa. S-a votat, în principal, împotriva scăderii nivelului de trai, creșterii inflației, corupției administrației. În mare măsură, din motive asemănătoare, candidatul democrat a pierdut în urmă cu doi ani alegerile, iar Trump le-a câștigat într-un mod categoric. Într-adevăr, în plan secund, în timpul campaniei electorale, cei care azi au câștigat alegerile au promis mai mult sprijin pentru Ucraina și pentru NATO”, mai spune generalul. El nu este însă convins că democrații vor avea instrumentele și voința de a acționa activ din Congres pentru a influența politica externă a administrației Trump.

O problemă care „doare” în mod deosebit în România, dar și pe întreg flancul estic este ce se va întâmpla cu prezența militară americană destinată descurajării Rusiei. Generalul Dorin Toma nu este deloc optimist în această privință și crede că vom avea primele vești în cursul săptămânii viitoare.

„Mai mult ca sigur, procesul de evaluare a prezenței armatei americane în Europa va continua, iar reducerea numărului militarilor americani, cel mai probabil, se va produce. Rezultatele acestei evaluări le vom afla, posibil, săptămâna viitoare.”

Democrații au decis ca SUA să părăsească Europa

Generalul amintește că decizia Statelor Unite de a se concentra pe proximitatea lor și pe regiunea Indo-Pacific nici măcar nu i-a aparținut lui Donald Trump, deși în România se spune într-un mod greșit că ar fi vina acestuia. De fapt, mai spune el, această schimbare de politică externă a Washingtonului an fost luată de unul dintre cei mai apreciați președinți americani. Barack Obama.

„Acest proces de asumare de către statele europene a responsabilității principale pentru propria apărare convențională, numit simbolic NATO 3.0, nu a început de ieri sau azi. Actuala încercare de reîmpărțire a responsabilităților militare în NATO își are rădăcinile în orientarea strategică a administrației Obama, care prevedea pivotarea Americii dinspre Atlantic către zona Indo-Pacific”, punctează generalul Toma.

Există totuși și câteva detalii care ar putea fi favorabile europenilor, în sensul în care democrații ar încetini această tendință. Fără, însă, să o oprească.

„Este posibil ca predictibilitatea procesului să crească, iar statele europene să aibă un cuvânt mai important de spus. Mai mult, noul Congres ar putea influența calendarul și condițiile reducerilor. Există impresia că această componentă politică are un rol mult mai mare decât este cazul în deciziile militare americane. Când militarii vor prezenta planurile și hărțile, un membru al comisiei de apărare din Senat, fie republican sau democrat, va accepta, mai mult sau mai puțin, aceleași soluții militare care sunt în interesul, în primul rând, al SUA.”

Un răspuns complicat ar fi de dat la întrebarea dacă va fi suplimentat numărul militarilor în România. Generalul Dorin Toma vorbește despre un detaliu esențial, dar trecut cu vederea la București.

Cu cine concurăm pentru atragerea americanilor

Ne aflăm într-o competiție directă cu alte state est-europene, care încearcă la rândul lor, unele cu disperare, să-i convingă pe americani să-și crească prezența militară pe teritoriul lor sau măcar să nu o scadă. Vestea proastă este că deși România are ceva argumente, nu par să fie mai multe și în niciun caz mai solide decât ale altora.

Generalul Dorin Toma este critic față de felul în care tratăm problemele de securitate Foto: Monitorul Apararii

„Competiția pentru resursele pe care americanii sunt dispuși să le asigure permanent în Europa este acerbă. De la zona arctică, unde interesele americane, atât de securitate, cât și economice, sunt evidente, până la spațiul central și est-european - Polonia și Țările Baltice -, unde lobby-ul promovat de aceste state și responsabilitățile americane din planurile NATO impun o prezență puternică, există numeroase priorități care concurează pentru resursele militare americane. Estul Mediteranei, în special Grecia, de unde SUA își pot proiecta forța militară către Orientul Mijlociu, reprezintă o altă prioritate pentru prezența americană în Europa. Răspunsul la întrebare depinde de capacitatea și creativitatea diplomației românești de a reuși să convingă SUA, republicani sau democrați, de importanța strategică, pentru ei nu pentru noi, a Zonei Extinse a Mării Negre”, subliniază el.

Multe vor depinde însă de răspunsul la întrebarea ce poate oferi România SUA pe lângă poziția geografică, iar aici există mai multe ramificații. Anume, ce poate Bucureștiul să ofere militar, ce infrastructură, ce facilități logistice, acces operațional sau posibilități de proiectare a forței, arată generalul Dorin Toma. Totuși, el estimează că Donald Trump va continua să pună o mare presiune asupra Kievului, așa că nu există neapărat o perspectivă fericită.

Ce poate face România

„Economic, deocamdată, am făcut tot ce a depins de noi ca, de exemplu, în domeniul energiei, SUA să nu aibă nicio investiție strategică de anvergură în acest spațiu geopolitic. Au existat numeroase declarații, inclusiv din partea unor republicani, că sprijinul SUA pentru Ucraina trebuie să crească. Să sperăm că acest lucru se va întâmpla. Va conta dacă voința politică a noii majorități se va transforma în capacitatea de a asigura resurse financiare și livrări efective de armament. Însă presiunea pusă pe ucraineni de administrația Trump pentru încheierea unui acord de încetare a focului și începerea unor negocieri de pace va continua.”

Concluzia sa este că problemele României de securitate în Marea Neagră nu le vor rezolva câteva sute de soldați suplimentari dislocați temporar în România. Astfel, întrebarea esențială rămâne, de fapt, ce capabilități militare poate genera România pentru propria apărare și pentru NATO.

„Armata trebuie să-și construiască capabilitățile militare necesare pentru protejarea intereselor României în regiune, să se achite, în cele din urmă, de responsabilitățile constituționale pe care le are și de cele prevăzute în tratatul NATO. Să se adapteze conceptual, doctrinar, să se reorganizeze, să se înzestreze cu acele sisteme de armament vitale astăzi pe câmpul de luptă, să se instruiască ca la nevoie să poată purta un război al viitorului, nu al trecutului. În primul rând, să fie capabilă să descurajeze într-un mod credibil”, consideră generalul Toma.

Cum ne furăm singuri căciula

Și nu doar atât. România trebuie să-și facă temele și să învețe lecțiile dureroase oferite gratuit de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

„România trebuie să investească în noile tehnologii, să-și construiască cu adevărat o industrie de apărare, să-și pregătească populația și economia pentru un război pe care nimeni nu îl dorește, învățând din lecțiile războiului din Ucraina și ale celui din Orientul Mijlociu”, mai afirmă el.

Până acum, nu pare că suntem prea atenți sau că am învățat ceva cu adevărat. De fapt, România continuă să bată pasul pe loc, crede generalul.

„Deocamdată, în cadrul SAFE, programele care își propuneau să aducă inovația în România, atât cel pentru sistemele loitering (kamikaze), cât și cel pentru drone, sunt blocate. Despre alte programe de cercetare-dezvoltare, de achiziții, în parteneriat între armată și companiile românești de tehnologie, nu am auzit.Se pare că bugetul apărării nu reușește să atingă nici anul acesta ținta de 2,5% din PIB, comunicată la începutul anului, în condițiile în care aproximativ un sfert din acest buget este asigurat din împrumutul SAFE”, conchide generalul Dorin Toma.