Exclusiv Efectul de „Lame Duck” pentru Trump, explicat de un profesor român din SUA. „S-a transformat în piatră de moară pentru republicani”

Victoria categorică a democraților în alegerile midterms schimbă radical ecuația puterii la Washington. Politologul Alexandru Bălaș, profesor în SUA la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center for Global Engagement, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum a ajuns Donald Trump un președinte fără pârghii reale și de ce propriul partid începe să se distanțeze de linia dură MAGA.     

Donald Trump la Dineul anual al Asociației Corespondenților de la Casa Albă Foto: Profimedia

Adevărul: Alegerile intermediare din SUA au însemnat pentru MAGA un eșec zdrobitor. În ce măsură se poate spune că rezultatul acestor alegeri reprezintă o surpriză, nu atât prin faptul că democrații au câștigat, cât prin modul categoric în care au făcut-o?

Alexandru Bălaș: Da, din perspectiva mea este un rezultat foarte surprinzător. Foarte mulți analiști au prezis că acest val democrat va veni, că s-ar putea întâmpla, dar se pare că până și cele mai optimiste scenarii pentru democrați se concretizează. Au câștigat atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților, obținând poziții de guvernator și locuri în Congres în state în care înainte pierdeau de decenii la rând, cum este cazul statului Kansas. În Kansas ei nu mai câștigaseră de aproape 100 de ani. Este o victorie mare pentru ei, inclusiv simbolică. Iar la nivelul întregului Congres este cea mai mare diferență de locuri pentru un partid din 1948 încoace.

Donald Trump, „lame duck” pentru republicani

Vedem că mai mulți lideri republicani, inclusiv vicepreședintele JD Vance, se disociază cumva de Donald Trump și mișcarea MAGA și caută scuze pentru acest eșec. S-a transformat peste noapte Trump, dintr-o „locomotivă” a republicanilor, într-o frână?

Clar, în acest moment Donald Trump este într-adevăr o „piatră de moară”. Și nu doar că devine un președinte lame duck (n.r. -termen folosit de analiștii politici din SUA pentru un președinte fără pârghii - „rățușcă șchioapă), ci devine pentru a doua oară. Prima dată a fost în aceeași situație timp de două luni, după alegerile pierdute în 2020, iar acum vedem că va fi pentru o perioadă mult mai lungă, de doi ani. Sunt vremuri complicate pentru el și pentru republicani.

Asta înseamnă în primul rând că agenda republicană nu va mai putea trece prin Congres. Dar atenție, totuși, asta nu înseamnă că agenda democrată va trece automat, pentru că președintele își poate folosi dreptul de veto.

Care au fost factorii care au dus aici și ce i-a costat cel mai mult pe republicani?

Au fost mai mulți factori, dar m-aș opri la câțiva, cei mai importanți. Și mă refer la războiul cu Iranul, creșterea prețului petrolului la pompă și inflația persistentă. Toate au afectat puternic economia, iar votul a fost unul clar negativ față de ultimii doi ani. JD Vance are dreptate când spune că războiul cu Iranul a fost o mare greșeală tactică și strategică pentru administrația Trump, la fel ca raidurile ICE împotriva imigranților ilegali, făcute într-un stil televizat și intens promovate pe rețelele sociale. Cu toate acestea, deși democrații controlează Congresul, le va fi greu să implementeze reforme majore având în față veto-ul prezidențial.

Politica externă a SUA și impactul asupra României

Dacă este să ne referim la România, au existat declarații ale democraților, inclusiv la summitul de la Varșovia, prin care lăsau să se înțeleagă că politica externă a SUA nu se va schimba radical. La ce să ne așteptăm de la politica externă americană?

Din start, trebuie spus că politica externă este în principal atributul executivului, nu al legislativului. Senatul are un rol, dar este unul minimal în comparație cu cel al președintelui. Prin urmare, nu văd schimbări majore în politica externă a lui Donald Trump.

Alexandru Balaș profesor în SUA la Universitatea SUNY Cortland New York și director al Clark Center Foto: Arhivă personală

Fiind blocat pe plan intern, Donald Trump va încerca, la fel ca alți președinți lame duck, să-și lase amprenta pe plan internațional. Va încerca probabil să forțeze o rezolvare în Ucraina și în relația cu Rusia, mă aștept la noi bombardamente împotriva Iranului și la întâlniri la nivel înalt cu Putin sau alți lideri pentru împărțirea sferelor de influență.

Congresul nu prea are pârghii să-l oprească, neexistând tratate majore care să necesite ratificarea Senatului în acest moment. De asemenea, mă aștept în continuare la amenințări cu tarife comerciale crescute.

Relațiile bilaterale SUA-România și o „Președinție Imperială”

Se profilează un Imperial Presidency (n.r.- Tendința Casei Albe de a folosi decizii executive și acțiuni militare unilaterale pentru a ocoli un Congres ostil sau paralizat), în care Trump, blocat pe plan intern, își va exercita autoritatea mai ales pe scena internațională? Și ce înseamnă asta pentru România, transpus în vize, prezență militară americană și investiții?

Alexandru Bălaș: Exact, avem la orizont o președinție orientată spre exterior care are multă logică în următorii doi ani. Ne putem aștepta la acțiuni economice sau diplomatice în Cuba sau alte regiuni. Tot ce pot face democrații din Congres este să organizeze audieri și să ceară explicații executivului.

În ceea ce privește România, eu nu mă aștept absolut deloc la schimbări din partea administrației Trump. Sau nu mă aștept la schimbări semnificative. Și nici democrații nu vor schimba ceva. Pe scurt, nu vom vedea niciun fel de schimbări importante. Nici în privința vizelor, nici la o creștere a numărului de militari americani. Lucrurile vor rămâne, în mare parte, la fel. Deci cei care se așteaptă la schimbări radicale după această victorie a democraților vor avea o surpriză.

Americanii, sătui de extremism

Republicanii de tip MAGA și democrații progresiști, de extremă stângă, nu s-au bucurat de succesul pe care îl așteptau. S-au săturat cumva votanții americani de mesajele radicale, fie ele de stânga sau de dreapta?

Da, dar votul mai arată și altceva. Și se vede mai ales că „votul trece prin stomac”. Economia și inflația au fost decisive. Nu a fost un vot identitar sau axat pe drepturile minorităților, așa cum au fost alegerile anterioare.

Totuși, minoritățile (afro-americanii, latino, comunitățile asiatice) și, mai ales, tinerii sub 29 de ani au votat masiv cu democrații de această dată, inversând tendința de la alegerile prezidențiale anterioare. Deci, da, americanii s-au săturat de extreme, indiferent că e vorba de dreapta sau de stânga.

Ce se va întâmpla cu mișcarea MAGA după încheierea mandatului lui Trump? Va dispărea sau se va redefini sub un alt lider?

MAGA nu va dispărea. Își poate schimba denumirea sau se poate rebrandui, dar baza de votanți populiști a existat istoric în SUA de peste 100 de ani. Mișcarea va avea însă nevoie de un nou lider charismatic și populist. În acest moment, nici JD Vance și nici Marco Rubio nu au anvergura lui Trump, dar rămâne de văzut cine se va afirma în următorii ani.

Apariția populiștilor de stânga și viitorul politic al SUA

Votanții progresiști americani își pun mari speranțe că totuși vor avea un lider care să candideze peste 2 ani și jumătate. Ați vedea apariția unui populist cum e Trump, dar de stânga, o figură puternică din cealaltă extremă, cum este vehiculat numele lui Zohran Mamdani la New York?

Zohran Mamdani este un exemplu cunoscut la nivel internațional, dar după părerea mea încă mai are mult până să confirme la nivel de stat sau național. Miza democraților acum este să arate că pot livra rezultate reale pentru populație având doar controlul Congresului, ceea ce este dificil. Și să nu repete greșelile pe care le-au mai făcut sau pe cele ale republicanilor.

Istoric vorbind, partidul care câștigă Congresul la midterms nu a fost penalizat la alegerile prezidențiale următoare. Democrații pot folosi această perioadă pentru a arăta că blocajele economice vin de la executiv. Însă tendința generală este că vom vedea candidați tot mai populiști în ambele tabere.