Străinii pot suplini forța de muncă, dar nu și Armata. Avertismentul fostului șef al Statului Major

Declinul populației, schimbarea structurii forței de muncă și lipsa de perspectivăafectează direct capacitatea de apărare a țării. Fostul șef al Statului Major General, generalul Ștefan Dănilă, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum afectează criza demografică și de personal apărarea țării.

Străinii aduși să suplinească lipsa forței de muncă nu pot apăra țara. FOTO: Shutterstock

România suferă de ceva timp din cauza unei crize demografice tot mai pronunțate. Cu un spor demografic negativ, România s-a confruntat și încă confruntă cu o problemă serioasă și rămâne, după Siria, țara care a suferit cel mai puternic exod al populației. Începând cu anii 90, românii au profitat de faptul că au putut părăsi țara, iar începând cu 2000, când au putut în sfârșit să iasă în Europa fără vize, s-au revărsat spre țările europene. Intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, urmată apoi de deschiderea completă a pieței muncii din statele vestice pentru români au accentuat fenomenul.

O statistică a Ministerului de Externe încă de acum câțiva ani ar fi trebuit să pună în gardă autoritățile. Potrivit datelor oficiale, circa șase milioane de români trăiesc în străinătate, adică aproape o treime din totalul populației. În același timp, o analiză efectuată de ONU în care experții Națiunilor Unite au cercetat modul în care demografia României va evolua în următoarele decenii și estimează că, dacă nu intervine o schimbare serioasă, până în 2100, populația României ar urma să scadă la mai puțin de jumătate și să ajungă până la 8 milioane de locuitori. Cifrele ar fi valabile dacă rata natalității va rămâne constantă.

În fine, un studiu publicat de această dată în The Lancet arată că România ar urma să aibă cel mai probabil o populație mai mică de 8 milioane de locuitori până la finele secolului.

Niciun guvern și niciun politician, indiferent de culoarea politică, nu a părut preocupat de aceste cifre înfiorătoare. S-a mers și se merge pe sistemul românesc – „se poate și așa”, cu speranța că lucrurile fie se vor rezolva de la sine, fie vor fi identificate ulterior anumite soluții.

Muncitorii străini nu pot lupta în locul nostru

În plan economic, una dintre soluțiile aflate la îndemână a fost importul forței de muncă. Muncitori străini au fost aduși îndeosebi din țări ca Nepal și Sri Lanka și au rezolvat parțial problema în domenii precum construcțiile.

Cu toate acestea, importul de forță de muncă nu poate rezolva problema securității naționale. În ipoteza unei mobilizări, statul român se lovește de o realitate juridică și logistică inedită: o parte tot mai mare din infrastructura critică și din transporturi este deservită de muncitori străini care nu au cetățenie română și care, prin urmare, nu pot fi încadrați în sistemul național de apărare.

Fostul șef al Statului Major General, generalul Ștefan Dănilă, explică cum scăderea populației, exodul forței de muncă și înlocuirea acesteia cu cetățeni non-UE creează blocaje majore în planurile teoretice de mobilizare ale Armatei. Generalul ridică o problemă logistică legală: la mobilizare, statul rechiziționează camioanele cu tot cu șoferi. Dacă șoferii de pe acele camioane sunt acum cetățeni străini, din Asia, de exemplu, ei nu pot fi mobilizați. Acest lucru creează un blocaj masiv în logistica de război a României.

Generalul Ștefan Dănilă a condus Armata Română. FOTO: Facebook

„Să știți că autobuzele încep să fie pline, dar din ce în ce mai puțini români. Nu suntem rasiști, nu e vorba că nu ar fi bineveniți acești oameni, că avem ceva cu ei, că nu vrem străini sau că nu ar fi utili. Străinii sunt utili pentru economie, dar din perspectiva la care ne referim nu rezolvă problema apărării României. Și noi ne putem trezi cândva în situația în care spunem că ne bazăm pe niște oameni pentru apărare, pentru mobilizare. Iar oamenii care erau pentru mobilizare, în evidențe, angajați în diverse locuri, s-ar putea să nu mai avem de unde să-i luăm. Pentru că mulți români au plecat afară. Străinii au alt statut, pentru că nu sunt cetățeni români. Nu putem avea de la ei pretenția să lupte în locul nostru. Și atunci ce vom face? Pentru că într-un caz extrem spunem că vom mobiliza mijloacele de transport cu șoferi cu tot. Dar șoferii ăia ce fac dacă nu sunt cetățeni români? Nu mai avem nici măcar șoferi”, spune generalul Dănilă.

Tinerii demisionează din armată

În același timp, armata este tot mai puțin atractivă pentru tinerii români rămași în țară. Sacrificiile care îi așteaptă, salarizarea neatractivă și statutul militarului român, arătat tot mai des cu degetul și amenințat permanent cu reducerea veniturilor pentru a face economie, îi face pe mulți să nici nu ia în calcul o carieră sub arme. Mai mult, generalul Ștefan Dănilă vorbește despre un val de demisii al tinerilor din Armată.

„Sunt mai multe incertitudini care fac cariera militară neatractivă pentru tineri în momentul de față. Ce nu mai oferă haina militară? Am aflat nu că există valuri de pensionări, ci că există valuri de demisii la nivelul celor mai tineri, la cei care au terminat de un an, doi, instituțiile de învățământ. Sunt încadrați în diferite locuri unde nu sunt mulțumiți de ceea ce primesc, nu sunt mulțumiți de nivelul de dotare din cazărmile în care își desfășoară activitatea, adică și de infrastructură, și de sistemele de armament, și de modul de viață, și unii chiar de salarizare sau de perspectivă”, mai spune generalul Dănilă.

Există însă și un efect de domino. Pensionările celor vechi îi alungă pe cei tineri, în loc să însemne locuri în plus și mai mulți militari noi.

„Pe lângă această incertitudine a zilei de mâine, mai ales la nivelul celor care sunt aproape de vârsta pensionării, se resimte și la cel tânăr. Și cel tânăr nu are soluția de a ieși la pensie, că îi aude pe ceilalți care sunt în diverse locuri, în același loc cu ei, de fapt, și vorbesc despre ce se întâmplă mâine: «mai apare o modificare la lege și mai bine ieșim astăzi decât să mai așteptăm». Și el știe că nu poate să iasă la pensie, și atunci ce să facă? Se simte și mai în nesiguranță. Pentru că toată greutatea, în toate responsabilitățile pe care le duc în acel moment cei care discută și care vor ieși la pensie, îi vor rămâne lui. Și omul respectiv va avea responsabilități mai mari, nu are șansa să iasă la pensie, și atunci ce face? Pleacă și el. Pleacă cu demisia. Pleacă de frică”, este semnalul de alarmă tras de fostul șef al Armatei Române.

Oportunități mai mari în străinătate 

În același timp, pentru civili armata devine tot mai puțin atractivă pe măsură ce au apărut oportunități de câștiguri mult mai mari în străinătate și chiar în țară, în anumite cazuri. Generalul Ștefan Dănilă admite că vremurile s-au schimbat și că situația de acum este diferită față de acum câteva decenii. În trecut, a îmbrăca o haină militară și a avea câteva beneficii era suficient pentru mulți, dar situația s-a schimbat radical.

„Problema este că tinerii din ziua de astăzi au așteptările lor și își doresc mai mult decât nivelul pe care mi l-aș dori eu. Mie mi-a fost suficient să am un loc de muncă, să am unde să stau, să pot să stau și cu chirie, să pot să stau într-un cămin, să circul cu trenul, să circul cu autobuzul. Nu toată lumea are același nivel de ambiție. Și tinerii își doresc acum de la început venituri cu care să plece în vacanțe peste hotare la câteva luni, își doresc să se ducă la serviciu cu mașina și dacă se poate să primească o casă sau să-și cumpere o casă și să-i fie plătit creditul, s-ar putea să nu găsească toate astea în armată. Iar eu, statul, nu pot să-i promit unui tânăr că în armată va avea numai lapte și miere”, explică generalul.

Exodul populației și lipsa educației patriotice, cocktail pentru dezastru

El remarcă și faptul că românii plecați în străinătate sau cea mai mare parte a lor se raportează într-un mod diferit la țară.

„Păi pe românii plecați afară pot să-i rog să vină acasă, pot să le dau mesaje, dar de regulă în situații de felul ăsta sunt mulți care sunt orientați spre graniță și nu invers. Oamenii nu pot fi învinovățiți pentru faptul că sentimentul de teamă și spiritul de conservare este mai puternic și vor să-și salveze viața. Este un lucru firesc pe care cei care sunt în instituții care răspund de securitatea națională, de apărare, trebuie să le ia în considerație. Eu trebuie să am o educație patriotică, trebuie să stimulez oamenii să-și dorească să-și apere țara și să fac ceva pentru a-i motiva pe oamenii respectivi să nu plece”, adaugă generalul.

La fel cum s-a văzut în cazul Ucrainei, chiar dacă populația a răspuns cu eroism marilor provocări generate de invazia Rusiei, imaginile din primele zile de război cu milioane de ucraineni plecând din țară au făcut înconjurul lumii. Ulterior, după ce ieșirea bărbaților de anumite vârste din țară a fost interzisă odată cu mobilizările, ucrainenii, în special tinerii, au continuat să fugă din țară, iar mulți dintre ei au făcut-o chiar prin România. Cazuri în care cetățeni ucraineni au fost prinși la graniță sau s-au rătăcit în munții României, încercând să treacă frontiera prin locuri în care să nu fie prinși, au fost relatate pe larg de presă. Similar, generalul Ștefan Dănilă este convins că și în România, într-o situație similară, s-ar întâmpla la fel.

„Instinctul le spune acestor oameni să plece, instinctul le spune să se salveze. Repet, nu-i condamn, îi pot înțelege. Dacă ar trebui să le transmit ceva, le-aș spune că trebuie să depășească nivelul instinctului prin educație. Omul trebuie educat să aibă reflexul și o contiință de apărare a comunității, de apărare a locului în care a crescut, a locului în care s-a format, să i se cultive valorile pe care statul le are încă pentru a-și proteja cetățenii. Din păcate, instinctul de conservare, dacă îl cumulăm cu neîncrederea în autorități și neîncrederea în posibilitățile statului român de a-i apăra, duce la un exod care va accentua tot mai mult nivelul de insecuritate”, este avertismentul de final al generalului Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei Române.