„Bătaie de joc”. 333 de lei/ha pentru porumbul calamitat în România. Cât ar primi, în același scenariu, un fermier din Franța

Peste jumătate de milion de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise de arșiță în 2025 la noi în țară. Fermierii au aflat acum că vor primi 333 de lei/ha, o sumă considerată total neacoperitoare. „Este bătaie de joc”. Am calculat ce primește un fermier din Franța.

În 2026, fermierii din sudul țării au avut recoltă bună de porumb Foto: Direcția Agricolă Dolj

Seceta de anul trecut a afectat în România, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, 273.276 de hectare de porumb și 280.685 ha floarea-soarelui, la care se adaugă alte culturi pentru care fermierii nu vor fi despăgubiți. În ședința de vineri, 18 septembrie, guvernul a stabilit că pentru porumbul și floarea-soarelui calamitate fermierii ar urma să primească un sprijin de 333 lei/ha (aproximativ 63 euro), bani care ar trebui să le intre în conturi până la sfârșitul anului. Banii sunt prevăzuți într-o schemă cu un buget total de 155,36 milioane de lei, aproximativ jumătate din finanțare urmând să vină din fonduri europene, iar cealaltă jumătate de la bugetul național (77,68 milioane de lei provin din finanțare europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă și 77,68 milioane de lei reprezintă contribuția de la bugetul național).

Cât primește un cultivator de porumb în Franța? De câteva ori mai mult.

Cât este, concret, despăgubirea din România

Fermierii puternic afectați de seceta din vara trecută, cei mai mulți fiind în sudul țării, cer sprijin încă din 2025, semnalând că vor ajunge la faliment pentru că nu-și pot achita datoriile către furnizorii de inputuri. S-au și vehiculat, de altfel, în anul care a trecut, diferite cuantumuri pentru acest sprijin. În spațiul public s-a vorbit, de exemplu, despre un sprijin de până la 100 de euro pe hectar, ulterior proiectul de act normativ a prevăzut un plafon de 523 de lei pe hectar (echivalentul a aproximativ 100 de euro), pentru ca la începutul lunii septembrie 2026 fermierii să aibă un șoc, fiindu-le comunicat un plafon de doar 100 lei/ha. În proiectul ajuns la sfârșitul săptămânii efectiv pe masa guvernului s-a ajuns la 333 de lei/hectar, fiind și suma pe care o au de primit fermierii.

Schema pregătită de Ministerul Agriculturii se adresează fermierilor care au avut în 2025 culturi de porumb și/sau floarea-soarelui afectate de secetă în proporție de minimum 30% și maximum 100%.

Cuantumul de referință este de 333 lei/ha și sprijinul se acordă astfel:

- pentru o afectare de peste 90% - până la 100%, fermierul primește cuantumul maxim de 333 lei/ha;

- pentru o afectare între 30% și 90%, suma se reduce proporțional cu gradul de afectare consemnat în procesul-verbal de constatare a pagubelor. Dacă documentul indică un interval de afectare, nu un procent exact, se folosește media aritmetică a intervalului.

Concret, la un grad de afectare de minimum 30% (sub 30% nu se acordă despăgubire) sprijinul este de aproximativ 100 lei/ha; la 40% - 133 lei/ha; la 50% - 167 lei/ha; la 60% - 200 lei/ha; la 70% - 233 lei/ha; la 80% - 266 lei/ha, la 90% - 300lei/ha, iar de la peste 90% - 333 le/ha.

Un fermier cu 100 de hectare afectate integral ar avea, la cuantumul maxim, 33.300 de lei, aproximativ 6.344 de euro, la cursul de 5,2487 lei/euro utilizat în fundamentarea schemei de sprijin.

Pentru porumb, producția totală estimată pentru 2025 este de 8,96 milioane de tone, iar pierderea de venit estimată în documentația schemei este de 863,744 milioane de lei. Pentru floarea-soarelui, pierderea de venit estimată este de 997,762 milioane de lei. În total, documentația vorbește despre pierderi de venit cuprinse între 210 și 890 de euro/ha, în funcție de gradul de afectare, astfel că ajutorul maxim de aproximativ 63 de euro pe hectar reprezintă doar o mică parte din pierderea economică estimată.

Cine poate primi banii

Plățile urmează să fie făcute prin APIA, iar schema trebuie să se încadreze în termenul european de plată stabilit pentru măsură, respectiv până la 31 decembrie 2026.

Potrivit condițiilor prezentate pentru schemă, trebuie să existe proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, iar afectarea trebuie să fie cuprinsă între 30% și 100%. Aceste documente au fost, de altfel, întocmite în vara-toamna 2025. O altă condiție este ca fermierul să fi depus cererea de plată la APIA pentru anul 2025, iar suprafața afectată din procesul-verbal nu poate depăși suprafața aceleiași culturi determinată de APIA. Sunt eligibili la plată atât fermieri persoane fizice și PFA, cât și societăți comerciale, cooperative și organizații de producători.

„Toți trăim pe angajamente de plată pentru anul viitor”

Am stat de vorbă cu un fermier din sudul țării, din județul Olt, care a avut calamitate aproximativ 500 hectare, culturi de porumb și floarea-soarelui. Fermierul spune că suma anunțată „este bătaia de joc perfectă”. „Având o cheltuială între 4.000 și 5.000 lei/ha, cheltuieli directe, îți decontează 300 lei/ha. E chiar așa, de bătaie de joc. Mulțumim lui Dumnezeu că anul ăsta a fost ploaie și a fost normal la noi în zonă. Dar acum nici la noi nu mai plouă și suntem chiar speriați. Am semănat o bună parte din rapiță, 80%, și degeaba am semănat-o. Dacă nu plouă de aici înainte, într-o lună, maxim, e pierdută. Noi nu avem zonă irigabilă și este, oricum, greu să irigi cultura mare”, a spus fermierul Teiu Păunescu, pentru „Adevărul”.

Suma acordată cu titlu de sprijin, a comentat fermierul, nu acoperă nici pe departe cel puțin arenda plătită de fermier proprietarilor de teren. „Noi plătim arenda 800 și primești 330. Noi am avut un an normal anul acesta, cel puțin fermierii din zona noastră, așa că sper să nu intre nimeni în alunecare, în faliment, în necazuri mari. Toți trăim pe credite. Toți trăim pe angajamente de plată pentru anul viitor. Luăm produsele, inputurile, cu plata la termen. Sunt foarte puțini cei care au rezerve financiare”, a mai precizat fermierul.

În cazul său, culturile calamitate au ocupat, în 2025, aproximativ 20% din totalul suprafeței cultivate, astfel că raportat la total, în condițiile în care culturile de toamnă au adus ceva profit, paguba a putut fi altfel suportată. În schimb, de teama unui nou an secetos, în 2026 a redus la jumătate suprafața cultivată cu porumb și floarea soarelui. S-a dovedit o decizie neinspirată, pentru că anul acesta a fost unul bun pentru cele două culturi.

„Anul acesta am redus suprafața la jumătate, 250-300 de hectare. Și am redus îngrășămintele pe care le-am aplicat, 50%. Pentru anul viitor păstrez tot această suprafață mică, pentru că mi-e teamă, mi-e teamă pentru culturile prășitoare. Dacă am avut 5-6 ani la rând în care nu am făcut nimic cu ele, sau foarte puțin... Chiar am făcut rău, noi, fermierii care mai mari: am aplicat dozele de îngrășăminte normale și într-un an secetos o concentrație mare a îngrășămintelor în sol creează toxicitate pentru plantă. În loc să facem bine, am făcut rău, în loc să facem câteva sute de kilograme, cum au făcut producătorii mici care n-au dat îngrășăminte, noi am făcut aproape de zero anii trecuți. Ne-am făcut rău cu mâna noastră”, a mai precizat fermierul.

Este motivul pentru care a redus cantitatea de îngrășăminte la culturile prășitoare în 2026. Anul a fost însă unul ploios, care putea garanta, în condițiile respectării tehnologiei, producție foarte bună. În schimb, „am făcut producție, nu performanță. Între 6 și 7 tone la hectare de porumb. Aici, pe acest tip de teren, recordul a fost de 12 tone, cu aplicat totul ca la carte. Este producția de pe un teren mai puțin fertil, care are nevoie neapărat de amendamente. Noi cheltuim mult pentru neutralizarea solului cu amendamente”, a mai adăugat fermierul.

Până în urmă cu aproximativ 10 ani, a mai precizat Teiu Păunescu, statul acorda o subvenție pentru plată amendamentului. Fermierii sunt însă obligați să facă în continuare cheltuiala, altfel „producțiile sunt la pământ”. În funcție de cultură, de nevoile plantei, amendamentele sunt realizate la interval de 2-3 ani.

„Bine ar fi să aplicăm anual, dar nu avem bani”, a mai spus Păunescu.

Cuantumul sprijinului nu acoperă, a completat fermierul, nici măcar această cheltuială cu amendamentele.

„Prețurile au început să miște un pic, dar este diferență între port și prețul de aici”

Anul 2026 a fost, din fericire, unul bun pentru fermierii din sudul țării. Chiar și prețurile încep să crească, însă de pe marginea acestui fapt mai câștigă doar fermierii care nu a fost obligați să-și vândă deja recolta.

„Prețurile au început să miște un pic, acum. Abia acum a început să miște (n. red. - piața), dar sunt diferențe mari între port și la noi. La noi, abia se apropie greu de 1 leu/kg, în port sunt 1,22 - 1,23 lei. Costurile mari ale transportatorilor fac ca diferențele să fie mari. Și asta, pentru cine a putut să țină producția până acum, pentru că și noi am vândut-o jumătate, chiar peste jumătate. Ai de plătit, ești obligat. Toți fermierii facem așa, cei care suntem fermieri normali. Sunt și unii care mai au fabrici, mai au alte afaceri și poate își permit să aibă o rezervă financiară. Luăm cu plata în rate și la toate aceste îngrășăminte luate sau inputuri cu plata în rate, în special îngrășămintele, dobânda este undeva la 15%, mare. Sărăcia este scumpă. Avantajos ar fi să avem credite pentru care să intervină statul. Nu să ne dea bani gratis, să ne dea credite cu dobândă de 6-7% maxim, nu 15%. Și atunci luăm creditul și le plătim lor îngrășămintea”, a conchis fermierul.

Cum arată situația în Franța

Și în Franța, în anumite zone, fermieri au avut de suferit din cauza secetei și în 2025 (anul acesta seceta a lovit cu mult mai rău) și vor fi ajutați. Franța folosește în schimb un mecanism diferit. Pentru pierderile de recoltă, principalul instrument este ISN (Indemnité de solidarité naționale - indemnizația de solidaritate națională). Sistemul funcționează împreună cu asigurarea agricolă și, în anumite condiții, poate interveni și pentru fermierii care nu au asigurare.

Pentru culturile mari, inclusiv porumbul, pragul de declanșare al ISN este de 50% pierdere (comparativ cu 30% în cazul fermierilor români). În 2025, rata de indemnizare pentru aceste culturi a fost de 35% pentru partea de pierdere care depășește pragul, în cazul fermierilor fără asigurare.

Concret, dacă un fermier are o pierdere de 70%, se ia în calcul partea de 20 de puncte procentuale care depășește pragul de 50%. Se folosesc de asemenea în calcul randamentul istoric și valoarea de referință pentru cultura respectivă, ceea ce face ca valoarea să fie diferită pentru fiecare fermier în parte.

Prefectura Haute-Vienne prezintă cazul unui fermier neasigurat care avea: randament istoric: 8,35 tone/ha; randament realizat în 2025: 2,50 tone/ha; pierdere: 70%; valoare de referință a porumbului: 161 euro/tonă. Aplicându-se formula ISN, la un grad de afectare de 70%, pe datele de mai sus, se ajunge la o compensație de 94,10 euro/ha. Dacă păstrăm exact aceleași date și simulăm o pierdere de 100%, indemnizația rezultată ar fi de aproximativ 235,26 euro/ha.

Prin comparație, schema românească ar acorda maximum aproximativ 63 euro/ha pentru o afectare de 100%, adică de peste trei ori mai puțin.

Instrumentul ISN din Franța face parte însă dintr-un sistem mai larg de gestionare a riscurilor.

Dacă porumbul este asigurat, ISN se adaugă mecanismului de asigurare. Pentru recolta 2025, la porumb, care intră la „grandes cultures”, pragul de declanșare al ISN este, cum aminteam mai sus, de 50% pierdere. ISN acoperă 90% din pierderea care depășește pragul de 50% în cazul unei culturi asigurate, iar asiguratorul vine cu o altă parte, condiția fiind ca indemnizația ISN + alte sume primite pentru aceeași pierdere, inclusiv despăgubirea de la asigurare, să nu depășească 80% din valoarea pierderii pentru cultura respectivă.

Franța, pregătește, după despăgubire, bani pentru reluarea producției

Pentru seceta și canicula din 2026, Franța a mers mai departe și oferă mai mult decât o simplă despăgubire a culturilor calamitate. Guvernul a anunțat, pe 4 septembrie, planul CASI (Climat, Adaptation, Sécheresse, Incendies), în valoare de peste 1 miliard de euro, cu două obiective: compensarea rapidă a pierderilor excepționale și menținerea fermelor în producție.

Din pachet, aproximativ 520 de milioane de euro sunt estimate pentru Indemnizația de Solidaritate Națională (ISN), iar alte 235 de milioane de euro merg într-un fond de „reînarmare agricolă”, prin care fermele grav afectate pot primi sprijin pentru furaje, semințe, plante și alte inputuri necesare reluării producției. Planul mai include peste 300 de milioane de euro pentru reduceri ale impozitului pe terenurile agricole, 20 de milioane pentru preluarea unor contribuții sociale prin MSA (Mutualité Sociale Agricole - sistemul francez de securitate socială pentru domeniul agricol, care gestionează sănătatea, pensiile, accidentele de muncă, contribuțiile sociale etc.), precum și prelungirea unor ajutoare pentru îngrășăminte și motorina agricolă.

Pentru fermierii asigurați, avansul maxim din ISN a fost ridicat de la 70% la 80% din indemnizația estimată, iar pentru culturile neasigurate procedura de recunoaștere a pierderilor a fost simplificată și accelerată, primele plăți fiind anunțate chiar pentru octombrie 2026.

Planul are și o componentă pentru viitor: din campania 2027, Franța intenționează să extindă de la cinci la opt ani perioada de referință folosită la calcularea pierderilor de randament, astfel încât anii agricoli afectați succesiv de fenomene extreme să nu tragă în jos atât de mult baza de calcul a despăgubirilor.