20 septembrie: Primul avion de pasageri cu reacție construit în România, ROMBAC 1-11, își lua zborul în fața lui Ceaușescu

Pentru România, ziua de 20 septembrie este una a inaugurărilor: de la prima mențiune documentară a Bucureștiului, la inaugurarea Uzinei de Autoturisme Pitești și a Transfăgărășanului şi la zborul inaugural al ROMBAC 1-11, primul avion de pasageri cu reacție construit în țară.

ROMBAC 1-11, primul avion de pasageri produs în România. Foto: arhivă

1459: Cetatea Bucureștilor este menționată într-un hrisov al lui Vlad Țepeș

La 20 septembrie 1459 apare cea mai veche mențiune documentară cunoscută a Bucureștiului, într-un hrisov emis de domnitorul Vlad Țepeș. Documentul, redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Țării Românești, se încheie cu precizarea că actul „s-a scris în Cetatea București”.

Mențiunea este importantă deoarece dovedește existența Bucureștiului ca reședință domnească încă din secolul al XV-lea. Din cele 25 de documente cunoscute emise de Vlad Țepeș, 18 au fost redactate la București.

În deceniile următoare, mai mulți domnitori ai Țării Românești au preferat Bucureștiul ca reședință. Printre aceștia s-au numărat Radu cel Frumos, Basarab Laiotă, Basarab cel Tânăr Țepeluș, Vlad Călugărul, Mihnea cel Rău și Vlad Înecatul. Treptat, Bucureștiul și-a consolidat rolul politic și administrativ, devenind una dintre principalele reședințe domnești ale țării, alături de Târgoviște.

1519: Magellan pleacă în expediția în jurul lumii

La 20 septembrie 1519, navigatorul portughez Fernando Magellan a pornit din portul Sanlúcar de Barrameda, în Spania, într-o expediție finanțată de Coroana spaniolă. Obiectivul era găsirea unei rute maritime către Insulele Moluce, bogate în mirodenii, navigând spre vest.

Portret al lui Fernando Magellan. Foto: arhivă

Flota era formată din cinci nave - Trinidad, San Antonio, Concepción, Victoria și Santiago - și avea peste 200 de oameni la bord. Expediția avea să devină una dintre cele mai importante aventuri maritime ale epocii.

Drumul a fost marcat de revolte, naufragii, lipsuri și pierderi de vieți omenești. Magellan a murit în aprilie 1521, în Filipine, iar expediția a fost continuată de Juan Sebastián Elcano.

La 6 septembrie 1522, Victoria, singura navă care a mai rămas din expediția inițială, a revenit în Spania cu doar 18 supraviețuitori. Călătoria a reprezentat prima circumnavigație a Pământului dusă la bun sfârșit.

1866: S-a născut poetul român George Coșbuc

La 20 septembrie 1866 s-a născut, în localitatea Hordou, astăzi comuna Coșbuc din județul Bistrița-Năsăud, poetul George Coșbuc.

George Coșbuc a fost membru titular al Academiei Române. Foto: Wikipedia

A studiat la Năsăud și apoi la Universitatea din Cluj, unde s-a apropiat de lumea literară. A debutat în revista „Familia” și s-a remarcat prin poeziile inspirate din viața satului românesc, din tradiții și din universul rural.

Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără volumele „Balade și idile” și „Fire de tort”, dar și traduceri importante din literatura universală, între care „Divina Comedie” de Dante și „Eneida” lui Vergiliu.

George Coșbuc a fost membru titular al Academiei Române și rămâne una dintre figurile importante ale literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

1932: Mahatma Gandhi intră în greva foamei

La 20 septembrie 1932, Mahatma Gandhi, aflat în detenție la închisoarea din Poona, a început o grevă a foamei.

Mahatma Gandhi e una dintre cele mai cunoscute personalităţi la nivel mondial. Foto: arhivă

Protestul era îndreptat împotriva unui plan electoral britanic care prevedea, între altele, reprezentarea separată pentru comunitățile considerate atunci „intocabile”, iar Gandhi considera că o asemenea măsură ar fi accentuat divizarea societății indiene.

Greva a provocat o puternică reacție publică și negocieri între reprezentanții diferitelor comunități. După șase zile, conflictul a fost soluționat prin Pactul de la Poona, care a menținut reprezentarea comună, dar a prevăzut locuri rezervate pentru comunitățile defavorizate.

1946: S-a născut cântăreața de muzică populară Laura Lavric

La 20 septembrie 1946 s-a născut Laura Lavric, una dintre interpretele cunoscute ale muzicii populare românești, originară din Bucovina.

Deși s-a pregătit profesional în domeniul contabilității, pasiunea pentru muzică a îndreptat-o încă din copilărie către scenă. A început să cânte în fața publicului la serbările școlare, iar în adolescență a participat la concursuri și festivaluri de interpretare.

Un moment important al carierei sale a fost participarea, în 1964, la finala Festivalului „Dialog la distanță”, desfășurată la Iași.

De-a lungul carierei, Laura Lavric a colaborat cu orchestre și ansambluri folclorice importante, printre care Orchestra „Ciprian Porumbescu” din Suceava și „Rapsozii Botoșanilor”.

1972: S-a născut Victor Ponta

La 20 septembrie 1972 s-a născut Victor Ponta, politician român care a fost prim-ministru al României între 2012 și 2015 și președinte al Partidului Social Democrat între 2010 și 2015. A fost deputat de Gorj și, ulterior, de Dâmbovița. În 2015 a părăsit conducerea PSD, iar ulterior a fondat partidul Pro România.

Victor Ponta, la Interviurile "Adevărul". Foto: Adevărul

În 2025 a candidat ca independent la alegerile prezidențiale şi a obţinut în jur de 4 milioane de voturi în primul tur, fără a mai intra, însă în alt doilea.

În prezent, este deputat de Dâmboviţa şi a fost afiliat grupului parlamentar PSD până în mai 2026 când și-a încetat activitatea în grupul social-democrat și s-a afiliat grupului „Uniți pentru România”, unde figurează în prezent.

1934: S-a născut actrița italiană Sophia Loren

La 20 septembrie 1934 s-a născut, la Roma, actrița italiană Sophia Loren, una dintre cele mai cunoscute vedete ale cinematografiei europene și mondiale.

Născută Sofia Villani Scicolone, și-a petrecut copilăria la Pozzuoli, în apropiere de Napoli, într-o perioadă marcată de dificultățile economice și de război. La adolescență s-a mutat la Roma, unde a început să participe la concursuri de frumusețe și să obțină primele roluri cinematografice. În 1950 a participat la concursul Miss Italia, primind titlul de Miss Eleganza.

Cariera sa internațională s-a consolidat în anii 1950 și 1960, iar Sophia Loren a devenit una dintre cele mai importante actrițe ale cinematografiei italiene. Pentru interpretarea din filmul „La ciociara” („Două femei”), a primit Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în 1962.

1940: Începe procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei

În septembrie 1940, România a început evacuarea populației române din Cadrilater, după semnarea, la 7 septembrie, a Tratatului de la Craiova. Prin acest acord, România ceda Bulgariei partea de sud a Dobrogei, teritoriu aflat sub administrație românească din 1913.

Evacuarea a făcut parte dintr-un schimb obligatoriu de populație între România și Bulgaria. Peste 100.000 de români au fost transferați din Cadrilater în România, în special în Dobrogea de Nord. În sens invers, populația bulgară din anumite zone ale Dobrogei a fost transferată în Bulgaria.

Operațiunea s-a desfășurat într-unul dintre cei mai dificili ani din istoria României moderne, 1940 fiind anul unor importante pierderi teritoriale. Până la sfârșitul lunii septembrie, administrația și armata română au părăsit Cadrilaterul, iar teritoriul a intrat sub administrație bulgară.

Schimbul de populație a avut consecințe demografice și sociale importante și a modificat profund structura populației din sudul și nordul Dobrogei.

1968: A fost inaugurată Uzina de Autoturisme Pitești

La 20 septembrie 1968 a fost inaugurată Uzina de Autoturisme Pitești, moment care a marcat începutul producției de autoturisme în serie în România.

Uizina de la Mioveni a fost inaugurată în anul 1968. Foto: Grupul Renalt

Fabrica a fost construită în baza colaborării dintre statul român și compania franceză Renault. Primul model produs a fost Dacia 1100, bazat pe Renault 8. Un an mai târziu, în 1969, a început producția modelului Dacia 1300, care avea să devină una dintre cele mai cunoscute automobile produse în România.

Uzina de la Pitești a devenit un important centru al industriei auto românești și baza dezvoltării ulterioare a mărcii Dacia.

1974: Inaugurarea oficială a Transfăgărășanului

La 20 septembrie 1974 a avut loc inaugurarea oficială a Transfăgărășanului, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România.

Transfăgărăşanul a fost inaufurat la 20 septembrie 1974. Foto: arhivă

Construit între 1970 și 1974, drumul traversează Munții Făgăraș și ajunge la o altitudine de aproximativ 2.040 de metri. Proiectul a avut inițial o importantă componentă strategică și militară, asigurând o legătură rutieră peste masivul Făgăraș.

Construcția a presupus realizarea unor tuneluri, viaducte și numeroase serpentine, în condiții dificile de relief și climă.

1982: Zborul oficial de prezentare al avionului românesc ROMBAC 1-11

La 20 septembrie 1982, pe aeroportul Băneasa din București, a avut loc primul zbor oficial de prezentare al avionului ROMBAC 1-11, în prezența conducerii statului român.

ROMBAC 1-11 era primul avion de pasageri cu reacție construit în România și era produs la Întreprinderea de Avioane București, actuala Romaero Băneasa, pe baza licenței britanice pentru avionul BAC 1-11.

ROMBAC 1-11 a fost inaugurat în prezenta soţilor Ceauşescu, pe Aeroportul Băneasa. Foto: Aeroportul Timişoara

Primul aparat, înmatriculat YR-BRA, fusese finalizat în august 1982 și prezentat presei și oficialităților la 27 august. La 20 septembrie, aeronava a efectuat zborul demonstrativ oficial pe aeroportul Băneasa.

Presa vremii prezenta momentul drept o realizare importantă a industriei aeronautice românești și a colaborării cu specialiștii companiei britanice British Aerospace.

„Primul zbor oficial de prezentare al acestui avion în fața conducerii statului a fost operat la data 20 septembrie 1982, pe aeroportul din Băneasa.

„La 20 septembrie 1982, în prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU și a tovarășei ELENA CEAUȘESCU, numeroși invitați și a oamenilor muncii de la ÎNTREPRINDEREA DE AVIOANE BUCUREȘTI, a avut loc primul zbor demonstrativ al primului avion cu reacție pentru pasageri de construcție românească, aparatul ROMBAC 1-11 Serie 500.

Rezultat al colaborării oamenilor muncii de la întreprinderea de avioane București și specialiștilor de la firma British Aerospace Ltd., avionul ROMBAC 1-11/500 reprezintă apogeul realizărilor din industria aeronautică românească, bogată în numeroase tradiții și realizări de prestigiu de la perioada pionieratului până la aviația modernă”, scria presa vremii.

ROMBAC 1-11 era echipat cu două motoare turboreactoare Rolls-Royce Spey produse sub licență în România și putea transporta până la 119 pasageri. Avea o viteză de croazieră de aproximativ 870 km/h și o autonomie de până la aproximativ 3.500 km, în funcție de configurație.

Imagine din interiorul aeronavei ROMBAC. Foto: Aeroportul Timişoara

Zborul comercial cu pasageri avea să înceapă câteva luni mai târziu, la 28 ianuarie 1983, pe ruta București - Timișoara. Ulterior, ROMBAC 1-11 a intrat și pe curse internaționale.

Rombac a fost primul avion de pasageri construit în România. Foto: Aeroportul Timişoara

Ultimul zbor al primului aparat construit în România, YR-BRA, a avut loc la 28 noiembrie 1999, după peste 17 ani de activitate.

2005: A murit Simon Wiesenthal, vânător de naziști și fondator al Centrului Simon Wiesenthal

La 20 septembrie 2005 a murit Simon Wiesenthal, arhitect și activist evreu austriac care și-a dedicat o mare parte din viață documentării crimelor naziste și identificării criminalilor de război.

Simon Wiesenthal şi-a dedicat viaţa vânătorii de nazişti. Foto: Ronanianjewish

Supraviețuitor al lagărelor naziste, Wiesenthal a strâns după război documente și informații despre foști membri ai aparatului nazist implicați în Holocaust și a colaborat cu autoritățile pentru identificarea și aducerea lor în fața justiției.

În 1961 a înființat la Viena un centru de documentare dedicat crimelor naziste, organizație care a stat la baza actualului Simon Wiesenthal Center.

A devenit cunoscut în întreaga lume pentru activitatea sa de documentare și pentru eforturile de a-i identifica pe cei responsabili de crimele naziste.

A murit la Viena, la vârsta de 96 de ani.