„Nu trebuia să se atingă de vodcă”. Cum a ajuns Rusia în pragul unei crize a alcoolului și ce ar putea urma

În Rusia se conturează o criză a alcoolului, declanșată de majorarea accizelor și de creșterea prețurilor minime la băuturile spirtoase. Economiștii avertizează că autoritățile „se joacă cu focul”, într-o țară în care prețul vodcii a fost, istoric, mai mult decât o chestiune economică – uneori, a devenit un factor politic decisiv.

De la 1 ianuarie 2026, acciza pe alcool urmează să crească cu 11,4%/FOTO:X

Datele oficiale arată că, în primele 11 luni ale anului, vânzările de vodcă au scăzut cu 3,5%, iar cele de coniac cu peste 9%. De-a lungul anului, presa de stat a susținut că rușii „consumă mai puțin”, dar înaintea sărbătorilor de iarnă a devenit evident că declinul are alte cauze.

Potrivit analiștilor, două decizii ale statului au dus la cea mai abruptă scădere a vânzărilor de alcool din ultimii aproape 30 de ani: majorarea accizelor și impunerea unor prețuri minime mai ridicate. Consecința a fost migrarea a aproximativ 25–35% din piață către zona gri, nu neapărat prin falsuri, ci prin vânzări „la negru” ale produselor fabricate legal.

În paralel, cererea pentru aparate de produs alcool în gospodărie a crescut rapid. În primele cinci luni ale anului, vânzările de astfel de echipamente au crescut cu 37%, iar ulterior statisticile au devenit tot mai greu de urmărit.

Cu toate acestea, guvernul rus nu pare să fi schimbat direcția. De la 1 ianuarie 2026, acciza pe alcool urmează să crească cu 11,4%, iar prețul minim al unei sticle de vodcă va urca de la 349 la 405 ruble. Per total, băuturile spirtoase din comerț ar urma să se scumpească, în medie, cu aproximativ 17%.

Reacția consumatorilor este dificil de anticipat, însă istoria arată că prețul vodcii a fost adesea un subiect sensibil. În 1989, protestele legate de alcool au contribuit la abandonarea „legii seci” impuse de Mihail Gorbaciov în Uniunea Sovietică.

Industria de apărare: după boom, semne de încetinire

În paralel cu tensiunile sociale interne, Rusia continuă să transmită mesaje de forță pe plan extern. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că Rusia este pregătită pentru un conflict direct cu Europa, dacă acesta ar fi declanșat. În același timp, șeful conglomeratului de stat Rostec, Serghei Cemezov, a avertizat Occidentul să nu subestimeze capacitatea industrială militară a Rusiei.

Cheltuielile militare au atins niveluri record post-sovietice. Bugetul apărării a crescut de aproape patru ori față de 2021, ajungând la 13,5 trilioane de ruble alocate pentru 2025. Sute de mii de angajați au fost atrași în industria de apărare, ademeniți de salarii mult peste media națională.

Estimările oficiale arată că aproximativ 600.000–700.000 de persoane au intrat în complexul militar-industrial în perioada 2023–2024, ducând totalul la circa 3,8 milioane de angajați – aproximativ 5% din forța de muncă a țării.

Analiștii vorbesc despre un nou „contract social”, în care creșterea economică este alimentată de producția militară. Totuși, semnalele din 2025 indică o pierdere de viteză. Ministerul Dezvoltării Economice estimează o creștere industrială de doar 1%, față de peste 5% anul anterior.

Producția în sectoarele-cheie pentru război încetinește, iar importurile de bunuri cu dublă utilizare, în special din China, sunt în scădere. De asemenea, numărul locurilor de muncă vacante din industria de apărare s-a redus semnificativ față de anul trecut.

În interiorul sectorului, persistă probleme structurale: întârzieri la plăți, lipsa avansurilor suficiente, cazuri de corupție și presiuni tot mai mari din partea statului asupra furnizorilor care nu își îndeplinesc contractele.

Cu toate acestea, experții consideră că Rusia nu a ajuns încă la un punct critic. Țara dispune în continuare de resurse pentru a menține producția de bază – drone, tancuri, muniție – la niveluri ridicate. Pe termen mai lung însă, sancțiunile ar putea face tot mai dificilă obținerea componentelor avansate necesare armamentului modern.

În timp ce Kremlinul încearcă să susțină simultan efortul de război și controlul social, creșterea prețului la vodcă și semnele de oboseală din industria de apărare sugerează presiuni tot mai mari asupra economiei ruse. Pentru o societate în care alcoolul și statul au fost mult timp strâns legate, această combinație ar putea avea consecințe greu de prevăzut.