Biografia neromanțată a lui Călin Georgescu. Cine e, de fapt, omul pe care Kremlinul l-ar vrea președintele României
0De câteva luni, numele lui Călin Georgescu este pe buzele tuturor, fiind susținut în mod asumat de Moscova prin vocea unor instituții sau lideri importanți. Dar iată cine este, de fapt, omul care a pus pe jar România.
Născut pe 26 martie 1962 în cartierul Cotroceni din București, Călin Georgescu este fiul inginerului agronom Scarlat Georgescu, autor, printre altele, al unui manual de Cadastru funciar pentru liceele agricole din România comunistă, și al Anetei Georgescu, secretară a ministrului Agriculturii în anii 1960.
A absolvit Institutul Agronomic
„Nicolae Bălcescu” din București în 1986. Ulterior, Călin Georgescu s-a căsătorit cu Daniela, o fostă colegă de facultate, cu care are un băiat. Cei doi au divorțat în urmǎ cu peste 20 de ani.
„Era un om pe care toți îl evitam”
Într-o amplă investigație publicată marți, 4 martie, pe site-ul Investigatoria, sunt redate mărturii de la foștii colegi de facultate ai lui Călin Georgescu. Iar opiniile acestora sunt în procent covârșitor critice și negative. Toți au vrut, conform autoarei, să își păstreze anonimatul.
„Este posibil ca nu toată lumea să aibă părerea asta, dar noi fugeam de el în facultate. Pentru că indiferent ce se vorbea… Știi cum vorbesc tinerii… Se afla tot ce vorbim. Pentru mine, și n-o să-mi scoată nimeni din cap lucrul ăsta, el era un informator care era foarte sârguincios, care își făcea bine treaba și, drept urmare, n-a fost niciun student prea bun în facultate. Era un om pe care toți îl evitam”, a povestit o fostă colegă de facultate a lui Călin Georgescu pentru Investigatoria.ro.
Cu o singură excepție, toți foștii colegi contactați folosesc cu privire la Călin Georgescu, pentru a-l descrie, cam aceiași termeni: „retras” și „dubios”. Mai mult, unii îl plasează în apropierea serviciilor de informații, iar ancheta arată că, deși a ieșit din România în perioada comunistă, în evidența statului nu există un document de călătorie al acestuia. „Adevărul” a scris pe larg despre acest subiect AICI
Între 1986 și 1990, Georgescu a lucrat ca inginer la Institutul de Îmbunătățiri Funciare din Făgăraș. Înainte de 1990, a fost la studii peste hotare. În descrierea sa de pe site-ul ONU se precizează că „după ce a absolvit în 1986, și-a consolidat experiența prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite”. Nu există însă alte detalii despre aceste misiuni de la finalul anilor ‘80. Se știe însă că înainte de 1989 puteai ieși din țară, mai ales în Vest, doar dacă aveai carnet de partid sau erai membru al structurilor de informații.
După Revoluție, în 1999, Călin Georgescu a obținut titlul de doctor în pedologie din partea aceleiași instituții absolvite în 1986, redenumită ulterior Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.
Transferul cu semne de întrebare de la Senat la Ministerul Mediului
Conform documentelor furnizate la solicitarea „Adevărul” de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe data de 4 noiembrie 1991, ministrul Marcian Bleahu semna ordinul prin care, începând cu 1 noiembrie 1991, Călin Georgescu „se angajează prin transfer de la Senatul României în funcția de consilier, gradul II”.
Iar legat de transferul lui Călin Georgescu la Ministerul Mediului, apar două inadvertențe. Ordinul de ministru a fost emis la trei zile după ce acesta fusese angajat, și nu înainte, cum era normal. A doua inadvertență: lui Călin Georgescu i s-a acordat indemnizație de conducere la Ministerul Mediului, deși avea doar funcția de consilier.
Trebuie spus că în 1991 Călin Georgescu ajunsese președinte al Asociației Tineretul Ecologist din România, participând la mai multe conferințe cu senatorul Marcian Bleahu de la Federația Ecologistă din România înainte ca acesta să fie numit ministrul Mediului.
Un preferat al regimului comunist, model pentru Călin Georgescu
Călin Georgescu și-a declarat în repetate rânduri admirația pentru Mircea Malița, fost ministru în regimurile Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Malița, un personaj important al epocii comuniste, a susținut în trecut ieșirea României din Uniunea Europeană. Și sunt motive întemeiate în susținerea argumentației că Mircea Malița a avut un rol important în promovarea profesională a lui Călin Georgescu, inclusiv în trimiterea acestuia peste hotare la stagii în perioada comunistă. Cei doi s-au cunoscut de dinainte de 1989.
„Mircea Malița este un model de gândire strategică și diplomație. A fost un vizionar al epocii sale, un om care a înțeles că România poate avea un rol important în lume doar printr-o gândire profundă și o acțiune bine calculată”, spunea Călin Georgescu despre Mircea Malița.
În 2010, Călin Georgescu și Mircea Malița au lansat împreună cartea intitulată „România după criză. Reprofesionalizarea”.
Când Mircea Malița a fost reprezentantul României la ONU, Călin Georgescu a lucrat pentru ONU - ca raportor, în perioada 2010- 2012.
Relația dintre cei doi s-a deteriorat în jurul anului 2013. Un incident menționat de familia Malița se referă la dispariția a aproximativ 3.000 de cărți de vizită din videoteca Fundației Universitare a Mării Negre, pe care Călin Georgescu le-ar fi luat fără a le returna. Acest eveniment a condus la ruperea definitivă a colaborării dintre Călin Georgescu și Mircea Malița. „Adevărul” prezentat în detaliu acest subiect AICI
Anti-Soros, deși a beneficiat de parteneriate cu Fundația Soros
Evoluția profesională l-a dus pe Calin Georgescu în apropierea "rețelei Sosos", pe care a declarat recent că o va interzice. Pe 16 februarie 2025, Călin Georgescu declara la Realitatea Plus: „În prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine”.
Numai că, așa cum au dezvăluit jurnaliștii de la Recorder, declarațiile făcute de Călin Georgescu în ultimele săptămâni sunt în contradicție flagrantă cu biografia sa. Vreme de două decenii, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste ONG-uri au funcționat aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros.
În 1995, ziarul local „Jurnal bihorean” scria că Tineretul Ecologist al lui Călin Georgescu și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă desfășurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educației ecologiste”. Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Călin Georgescu și fundația lui George Soros se desfășura cu ocazia Zilei Pământului.
În vara lui 1996, ONG-ul Tineretul Ecologist condus de Călin Georgescu obținea sponsorizări din partea Ambasadei Canadei, Ambasadei Marii Britanii și a Băncii Comerciale Române pentru a organiza un seminar de mediu în București.
În 1997-1998, Călin Georgescu figurează ca secretar general al Ministerului Mediului. Cu excepția perioadei 2004-2005, când a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, între anii 2000 și 2010, Călin Georgescu apare în diverse funcții la tot felul de organizații necunoscute, precum Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare.
La începutul anilor 2000, acesta s-a recăsătorit cu Cristela Georgescu, autoare a mai multor programe educaționale dedicate familiilor. Aceasta are studii universitare în economie și finanțe si peste 15 ani de carieră în banking, management executiv, public speaking si voluntariat în educație. În 2007, Cristela Georgescu lucra cu un ONG american. Cei doi au împreună trei copii.
Pe 21 iunie 2010, Ministerul Afacerilor Externe anunța pe pagina sa de internet desemnarea lui Călin Georgescu drept reprezentant al României în funcţia de Raportor special ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului. Va rămâne în acest post timp de doi ani.
În 2011, Călin și Cristela Georgescu au plecat să locuiască în Austria, unde au stat aproape un deceniu.
Informațiile false din CV
În CV-ul public al lui Călin
Georgescu apare un job din perioada 2015-2016, care la prima vedere
sună pompos și impresionant: ”director executiv și consilier
special al directorului general ONU de la Geneva”.
Iar de aici, la o verificare simplă pe internet, apar inadvertențele ce demonstrează negru pe alb informațiile false. United Nations Global Sustainable Index Institute (UNGSII) este o fundație înființată în 2014 ce nu are vreo legătură directă cu ONU, nu face parte din ONU, ci doar susține inițiativele ONU. Iar pe site-ul biroului ONU de la Geneva nu apare nicăieri faptul că acesta ar fi fost consilier special al directorului general.
În plus, UNGSII este o fundație condusă, din decembrie 2013, de un personaj controversat. Este vorba despre afaceristul german Roland Schatz, despre care jurnalistul american Frank Parlato a dezvăluit recent cǎ a fost mentor și finanțator al lui Călin Georgescu și că a făcut obiectul unor acuzații de delapidare de fonduri, amânare a insolvenței companiilor deținute, neplata contribuțiilor fiscale ale angajaților, aspecte ce au condus la condamnarea cu suspendare a acestuia de către instanțele din Germania în anul 2020.
Ca președinte al Media Tenor, Roland Schatz a publicat în presa germană articole în favoarea partidului extremist AfD.
Păcăleala mentorului lui Călin Georgescu
Conform unei anchete publicate pe 3 martie 2025 pe substack.com de jurnaliștii Luiza Vasiliu și Victor Ilie, același Roland Schatz, mentorul lui Călin Georgescu, promitea în 2022 că ONU va deschide la Brașov un hub de cercetare medicală și va investi un miliard de dolari. Allen Coliban, primarul de atunci al Brașovului, nu a avut motive să nu-l creadă pe Schatz. Iar banii n-au mai venit vreodată. Fostul primar i-a tot dat mailuri și telefoane lui Roland Schatz, însă proiectul a rămas blocat la nivelul de vorbe goale și fără acoperire.
Ce spunea fostul adjunct SIE despre Călin Georgescu
Călin Georgescu a fost plasat, de-a lungul timpul în apropierea mai multor persoane cu legături cu serviciile de informații. Una dintre acestea este Silviu Predoiu, fost director adjunct al Serviciului de Informații Externe până în 2018. Acesta declara anul trecut pentru Gândul că l-a cunoscut personal pe Călin Georgescu în 2023, când acesta a venit la el în birou, propunându-i să fie candidatului partidului său la alegerile prezidențiale 2024.
Silviu Predoiu a precizat atunci că discuția a durat câteva zeci de minute, “o discuție civilizată, în care dumnealui, într-o serie de referiri mesianice despre menirea dumnealui, pe Pământ, mi-a propus să-i predau cumva partidul, adică partidul nostru să lucreze alături de dumnealui. A spus – știu că ați făcut un partid și aș vrea să fiu candidatul dvs prezidențial”.
Singura constantă a lui Călin Georgescu, conform lui Silviu Predoiu, era “dorința de a accede într-o funcție de conducere”.
Călin Georgescu se prezintă drept candidat „anti-sistem”. El este însă susținut de o rețea de foști angajați ai statului din toate zonele, inclusiv din serviciile de informații, poliție și armată, după cum au precizat jurnaliștii de la publicrecord.ro. Este vorba printre alții de Ioan Tarnu - fost șef al Direcției Județene de Informații Alba, structură locală a Serviciului Român de Informații (SRI); Sorin Chirigiu - colonel în rezervă și fost consilier juridic în Ministerul Apărării Naționale (MapN); Bogdan Cătălin Văcuștă - Cofondator al Fundației Pământul Strămoșesc, a lucrat în structurile Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) între 2002 și 2015; Daniel Florea - fost ofițer la SRI, actual șef al Poliției Locale Ploiești.
Legăturile cu Rusia ale oamenilor lui Călin Georgescu
Mercenarul Horațiu Potra, unul dintre cei mai apropiați oameni ai lui Călin Georgescu, este suspectat de legături directe cu cercuri de influență din Rusia. Conform surselor Adevărul, Horațiu Potra a zburat pe 6 septembrie 2024 de la Moscova la Dubai, iar în alte imagini a fost surprins la Ambasada Rusiei.
Potra a recunoscut şi că a fost în vizită la Moscova în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina.
La sfârșitul lunii februarie, Horațiu Potra a recunoscut că i-a cerut bani omului de afaceri Frank Timiș pentru campania electorală a lui Călin Georgescu încă de acum patru ani, semn că era ceva organizat și că cei doi se știau de mai mult timp. Potra a precizat că afaceristul a refuzat să îi dea bani.
Și, așa cum au dezvăluit Secunda TV și G4Media în această săptămână, Horațiu Potra, omul de încredere al lui Călin Georgescu, a fost surprins în Dubai alături de Anait Martirosyan, o rusoaică care se prezintă drept agent imobiliar.
Fotografiile îi
arată pe cei doi, Potra și Anait Martirosyan, citind documente și
având între ei mai multe teancuri de bani.
Un alt personaj vizat de investigațiile anchetatorilor este Marin Burcea, șeful bodyguarzilor lui Călin Georgescu, supranumit și „Lunetistul”, fost luptător în Legiunea Străină. Acesta a stat doi ani în Guyana Franceză, însă a îndeplinit și misiuni și în Brazilia sau Mali.
După încheierea carierei militare, Burcea s-a asociat cu personaje precum Eugen Sechila, lider al unei mișcări neo-legionare românești, dar a dezvoltat afaceri și cu Dorina Mihai, deținând împreună cu aceasta firma Hugo Models Management SRL, cu sediul în Timișoara
Dorina Mihai este o înfocată susținătoare a lui Ramzan Kadîrov, liderul pro-Kremlin al Ceceniei și unul dintre cei mai mari susținători ai lui Putin.
Călin Georgescu, laude pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu
De-a lungul anilor, Călin Georgescu a făcut multe afirmații controversate și îndelung comentate și criticate.
În 2020, Călin Georgescu afirma într-un clip pe YouTube că Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”. Ulterior, în ianuarie 2022, a revenit asupra declarațiilor sale asupra lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, spunând că au făcut „și fapte bune”, iar despre asasinarea lui Nicolae Iorga și a lui Armand Călinescu la ordinul legionarilor a declarat: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți”.
De asemenea, Călin Georgescu a apărut alături de Eugen Sechilă, cunoscut pentru afinitățile sale legionare, organizator de tabere de îndoctrinare legionară pentru copii și reprezentant al Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” (numită după un fost legionar din Dobrogea).
În iunie 2016, Sputnik, publicația de propagandă în limba română a Rusiei, publica un elogiu în care emitea ipoteza că acesta va fi prim-ministrul României. Printre altele, în articol se preciza că „misiunea istorică a Rusiei și a României de a revoluționa civilizația umană (...) și-au găsit trup în Dr. Călin Georgescu.” Articolul a fost preluat ulterior de Russia Today România. Întrebat despre articol în 2024, Georgescu spunea că fiecare poate să scrie ce vrea.
În iunie 2018, Călin Georgescu declara că „Putin este un lider (...), își iubește țara (...) indiferent prin ce mijloace”.
Oficial, Călin Georgescu și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din România în toamna lui 2024. Implicarea sa în politică și discuțiile despre o posibilă candidatură au început cu 9 ani înainte. Practic, programul său de țară a început din 2015 să se dezvolte pas cu pas.
Primii care l-au prezentat ca pe un posibil candidat la alegerile prezidențiale au fost jurnaliștii de la publicația Kamikaze, în 2015. „Am o echipă completă și un program de țară - Hrană, Apă, Energie”, era titlul interviului cu Călin Georgescu, în care acesta își prezenta în detaliu ideile.
În 2020, după alegerile parlamentare, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) l-a propus pe Călin Georgescu pentru funcția de premier al României. Nu era pentru prima oară când numele său era vehiculat ca posibil prim-ministru.
Tot în 2020, în perioada în care Călin Georgescu era membru de onoare al AUR, ideile sale au fost făcute publice pe o pagină web dedicată - www.proiectdetara.ro. Pe aceeași pagini, românii erau îndemnați să semneze o petiție de susținere a lui. În paralel a fost activă o altă pagină de susținere, www.premierulnostru.ro.
Primele grupuri de susținere pe Facebook pentru candidatura acestuia la presedinția României au apărut spre finalul anului 2020.
În ianuarie
2022, Georgescu a fost numit președinte de onoare al AUR, întărind
ideea unei posibile candidaturi la
președinție. Cu toate acestea, în februarie 2022, Călin
Georgescu și-a întrerupt colaborarea cu AUR,
spunând atunci că nu este interesat de
funcții politice deocamdată. După doi ani și jumătate, acesta și-a anunțat candidatura.
Sprijin al Rusiei pentru Călin Georgescu
Călin Georgescu a intrat în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2024 cu sprijinul Rusiei, spun serviciile de informații din România. Conturile implicate în campania de promovare a lui Călin Georgescu de pe TikTok, de dinaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, anulate între timp, erau asociate unor adrese de e-mail din Federația Rusă, conform unor date din ancheta procurorilor Parchetului General, obținute de Digi24. Anchetatorii arată, astfel, că există „suspiciuni rezonabile privind o posibilă implicare sau influență exercitată de entități din Federația Rusă” și că este un „indiciu esențial” în ceea ce privește potențialele „ingerințe externe în procesul electoral” din România. Anchetatorii arată că milionarul Bogdan Peșchir ar fi fost principalul finanțator al campaniei de promovare a lui Călin Georgescu de pe TikTok.
Potrivit datelor din anchetă, Bogdan Peșchir, cunoscut cu numele de utilizator bogpr, ar fi donat peste un milion de euro pentru promovarea lui Georgescu pe rețelele sociale, dintre care aproape 400.000 de euro donați direct platformei. Procurorii susțin că în această schemă au fost implicate peste 20.000 de conturi, create între 2022 și 2023, care au generat peste 2 milioane de comentarii „suspecte” în care era promovat Călin Georgescu. Sursa citată mai menționează că cele mai utilizate 15 adrese IP ale conturilor de TikTok provin din Turcia. Numai că, pentru conturile care l-au promovat pe Georgescu, adresele de e-mail asociate conțineau extensia „.ru” (specifică Federației Ruse), conform procurorilor. Pe lângă aceste conturi, anchetatorii au descoperit o altă rețea de 25.000 de conturi, ce ar fi devenit activă cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.
Averea lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a menționat, în declarația de avere data la intrarea în cursa prezidențială din 2024, un teren intravilan de 3.900 m² în județul Brașov, o Toyota Yaris produsă în 2022 și 264.000 de euro în depozite bancare, adăugând că a avut venituri de 72.000 de lei în 2023 ca salariu de profesor universitar.
Însă o investigație Rise Project a scos la iveală cum în ultimii ani Călin Georgescu a făcut mai multe tranzacții imobiliare atât în Austria, cât și în Corbeanca, județul Ilfov, sau în Titan, sectorul 3, București, printre altele. O tranzacție are o valoare de 1 milion de euro, multe au valori de sute de mii de euro și câteva au legătură cu gruparea Mazăre–Sorin Strutinsky–Constantinescu din Constanța, persoane care au fost condamnate la închisoare pentru trafic de influență, abuz în serviciu sau luare de mită. Conform jurnaliștilor, gruparea ar fi încercat să-l propună ca ministru în guvernul PDL-PSD în 2009.
În octombrie 2024, familia Georgescu ar fi achiziționat o vilă cu etaj în Mogoșoaia cu 560.000 de euro, cu 300.000 de euro mai mult decât suma aflată în conturile declarate. Familia Georgescu s-a mutat, însă, efectiv în Austria în 2011. Înregistrările din cartea funciară austriacă sugerează că Georgescu s-a mutat în 2011 într-un bloc din orașul Mödling (situat în apropierea Vienei). Apoi, în 2014, s-a instalat în alt oraș, Alland, din districtul Baden. Mai târziu, între 2017 și 2021, scrie Kleine Zeitung, familia Georgescu a locuit în municipiul Günsesdorf, tot în districtul Baden.
Se încarcă comentariile...
