20 august: Începea povestea Dacia. Primul automobil i-a fost dăruit lui Ceaușescu

Pe 20 august 1975, NASA a lansat sonda spațială Viking 1 către Marte. Tot pe 20 august s-au născut academicianul Zoe Dumitrescu Bușulenga și handbalistul Cristian Gațu.

Sonda spațială Viking 1 FOTO: Arhivă

1864: S-a născut Ionel I.C.Brătianu, președinte al Partidului Național Liberal

Ionel I.C. Brătianu a fost de mai multe ori ministru şi prim-ministru, membru de onoare al Academiei Române.

Ion I.C. Brătianu, cunoscut și Ionel Brătianu, s-a născut la Florica, azi Ștefănești, județul Argeș. A fost omul politic român care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă. A deținut funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

Puterea politică a lui Ion I.C. Brătianu s-a datorat într-o mare parte și influenţei pe care acesta o avea asupra regelui Ferdinand I.

Chiar Regele Ferdinand I îl considera pe Ionel Brătianu „zodia bună a României”, fapt pentru care rivalii săi politici l-au numit „rege neîncoronat”. În mai multe rândurii, Ion I. C. Brătianu a fost acuzat că ar fi impus regelui ideile sale politice.

1920: S-a născut academicianul Zoe Dumitrescu Bușulenga

Personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filozof al culturii şi pedagog român, membru al Academiei Romane.

Zoe Dumitrescu Bușulenga FOTO: Wikipedia

A urmat studii de muzică, juridice, filologice şi de istoria artelor. Spirit renascentist, şi-a consacrat inteligenţa şi talentul pentru elaborarea unor lucrări de istorie literară, istoria culturii, analize stilistice - repere ale culturii româneşti contemporane.

După 1989 a ales viata monahală la Mănăstirea Văratec având numele de Maica Benedicta.

A murit pe 5 mai 2006 la Mănăstirea Văratec.

1945: S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români

Cristian Gațu a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, campioană mondială în 1970 și 1974, medaliată cu argint olimpic la Montreal 1976 și cu bronz olimpic la München 1972. A fost președintele Federației Române de Handbal timp de 18 ani (1996-2014).

Cristian Gațu, handbalist

„Am iubit sportul și cred că avantajul generației mele este că în afară de sport nu aveam nicio altă activitate disponibilă să-mi consum timpul”, spune Cristian Gațu, sportiv considerat ca fiind unul dintre cei mai mari handbaliști români.

20 – 21 august 1968 - Invazia Cehoslovaciei de forțe militare ale Tratatului de la Varșovia 

În 20- 21 august se împlinesc 58 de ani de la invazia Cehoslovaciei de către trupele ţărilor Tratatului de la Varşovia. Paradoxal, evenimentele tragice de atunci coincid cu singurul moment glorios din istoria partidului comunist din România.

În noaptea de 20 spre 21 august s-a petrecut ceva de neînchipuit pentru cetăţenii „ţărilor frățești“ din organizaţia militară Tratatul de la Varşovia.

Cehoslovacia a fost invadată de circa o jumătate de milion de soldaţi sovietici, bulgari, polonezi, est-germani şi maghiari. Până dimineața, trecuseră granițele aeriene şi terestre ale Cehoslovaciei 29 de divizii, 7.500 de tancuri şi 1.000 de avioane.

Toate ţările au rămas mute în faţa deciziilor luate la Moscova. În afară de România. După ce a obţinut acordul conducerii partidului, la ora unu după-amiaza, Ceaușescu s-a adresat celor o sută de mii de români adunaţi în faţa Comitetului Central.

„Pătrunderea trupelor celor 5 ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală, o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume! (...) S-a spus că în Cehoslovacia era pericolul contrarevoluţiei. Se vor găsi poate mâine să spună că adunarea noastră oglindea tendinţa contra-revoluţionară. Apoi, răspundem tuturor: că întregul popor român nu va admite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre!“, a spus Nicolae Ceaușescu, președintele României.

După aceste declaraţii curajoase, românii se aşteptau ca şi România să fie invadată. De altfel, conform informărilor adresate lui Ceauşescu la începutul lui august 1968 de către Securitate, rezulta ca laţul se strângea şi împrejurul ţării noastre.

La graniţele României cu sovieticii erau masate trupe cu un efectiv de 235.000 de militari. În dreptul gurilor Dunării şi litoralului românesc al Mării Negre staţionau nave ale flotei militare sovietice. Şi graniţele cu Ungaria şi Bulgaria erau învăluite de ameninţarea trupelor dispuse de cealaltă parte. Ţinând cont de aceste date, fără a-i înştiinţa şi pe ceilalţi componenţi ai nucleului de decizie, Ceauşescu făcuse nişte pregătiri.

S-au creat câteva divizii ale armatei în zona colinară, 8 batalioane noi de trupe de securitate, s-a cumpărat o maşină din RFG echipată pentru transmisiuni speciale, s-a schimbat cifrul de stat şi s-a făcut planul organizării gărzilor patriotice.

1968: Pe poarta uzinei de la Colibași a ieșit primul autoturism românesc, Dacia 1100

Maşina cunoscută drept „prima Dacia produsă în România“ a fost oferită cadou lui Nicolae Ceauşescu la 20 august 1968. Berlina produsă sub licența Renault 8 a fost fabricată timp de patru ani.

Construcţia Uzinei de automobile începea în anul 1966, la Mioveni (cartierul Colibaşi), în judeţul Argeş, iar doi ani mai târziu, în urma semnării unui contract de licenţă intre Renault si statul roman, demara fabricarea primului model Dacia 1100.

Primul model produs la Mioveni, o berlină cu tractiune şi motor pe spate, a fost, de fapt, un Renault 8 pentru care francezii furnizau, în baza contractului de licenţă, părţile componente ale modelului, iar românii le asamblau.

Nicolae Ceaușescu, la volanul Daciei 1100

 „20 august a reprezentat un eveniment extraordinar pentru cei care lucrau în uzină şi un eveniment național de mare importanță. Era data la care, oficial, în România se producea primul autoturism în serie pentru persoane. Dacia 1100 era net superioară celorlalte autoturisme din parcul naţional de la acea vreme, foarte restrâns de altfel (românii conduceau, atunci, Trabant, Moskvich, Skoda etc). Producerea Daciei 1100 a reprezentat un salt tehnologic naţional imens şi o erupţie de speranţă pentru toţi românii care îşi doreau o maşină“, a declarat Constantin Stroe,  fostul director general al Dacia.

1975: NASA a lansat sondă spațială Viking 1, către Marte

Viking 1 este prima din cele două sonde spaţiale NASA din Programul Viking. A fost lansată pe 20 august 1975 şi a ajuns pe orbita marţiană la 19 iunie 1976.

A fost prima navă spaţială care a coborât cu succes pe planeta Marte şi şi-a îndeplinit misiunea sa, deţinând până pe 19 mai 2010 şi recordul celei mai lungi misiuni marţiene la sol cu un total de 6 ani şi 116 zile (de la amartizare până la oprirea misiunii la suprafaţă, timpul terestru).

Viking 1 a fost lansată de la Centrul Spaţial Kennedy, Cap Canaveral pe 20 august 1975, cu ajutorul unei rachete Titan III suplimentată cu o treaptă Centaur. A ajuns în apropierea planetei Marte pe 19 iunie 1976.

La început nava s-a amplasat pe o orbită eliptică sincronă în jurul planetei, având o periadă de revoluție de 24,66 ore, un apocentru de 33000 km şi un pericentru de 1513 km.

În timpul primei luni s-a căutat un loc de amartizare pentru modulul aflat la bordul navei Viking 1, care era planificată iniţial pentru 4 iulie 1976 când se aniversau 200 de ani de la Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii.

Aceasta dată a fost totuşi amânată până s-a găsit un loc de amartizare potrivit, astfel pe 20 iulie, orele 08:51 UTC (Ora universală coordonată) modulul de amartizare (lander) s-a desprins de navă şi a atins planeta la 11:53:06 UTC.

1987: S-a născut gimnasta Cătălina Ponor

La 20 august 1987 s-a născut Cătălina Ponor, una dintre cele mai mari gimnaste ale României și o prezență remarcabilă în competițiile internaționale. A intrat în echipa națională în anii 2000, remarcându-se rapid prin eleganța și precizia exercițiilor la bârnă și sol. Prima consacrare internațională a venit la Jocurile Olimpice de la Atena, în 2004.

Gimmnasta Cătălina Ponor

Ponor a cucerit, în cariera sa, cinci medalii olimpice (trei de aur, una de argint și una de bronz), multiple titluri mondiale și europene, devenind un simbol al perseverenței și al excelenței sportive. 

2023: A murit academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici

Născut în Bucureşti, la 6 iulie, 1923, Constantin Bălăceanu-Stolnici rămâne, în ciuda controverselor legate de colaborarea sa cu Securitatea comunistă, unul dintre cei mai reprezentativi oameni de ştiinţă români şi un excelent medic neurolog.

A fost profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. A fost, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie "Fr. I. Rainer" al Academiei Române și Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema.

Constantin Bălăceanu Stolnici FOTO: Inquam Photos

În 24 aprilie 2007, ziarul „Cotidianul” a dezvăluit faptul că Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securității începând cu anul 1974, iar el a recunoscut că a semnat notele informative cu pseudonimul Laurențiu, ca informator, pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan (1974-1993). Chiar dacă legătura sa cu Securitatea a fost făcută cunoscută după 1989, dosarele din arhivele CNSAS au scos însă la iveală că delațiunile semnate de academician cu numele de cod „Laurențiu” nu se refereau doar la pacienții săi străini de la Spitalul „Elias”, așa cum a mărturisit, ci și „la Regele Mihai, la legionari, la Ion Rațiu”.