Video 20 august: pe poarta uzinei de la Colibaşi a ieşit primul autoturism românesc Dacia, modelul 1100 | VIDEO
0La 20 august 1968, România se înscria pe lista producătorilor mondiali de automobile, odată cu lansarea primei maşini româneşti de familie, Dacia 1100. Tot într-o zi de 20 august, dar în 1968, Cehoslovacia era invadată de circa o jumătate de milion de soldaţi sovietici, bulgari, polonezi, est-germani şi maghiari.
1864: S-a născut marele liberal Ionel I.C. Brătianu
Ion I.C. Brătianu, cunoscut și Ionel Brătianu, s-a născut la Florica, azi Ștefănești, județul Argeș. A fost omul politic român care a jucat un rol de primă importanță în Marea Unire din 1918 și în viața politică din România modernă. A deținut funcția de președinte al Partidului Naţional Liberal.
Puterea politică a lui Ion I.C. Brătianu s-a datorat într-o mare parte și influenţei pe care acesta o avea asupra regelui Ferdinand I, care îl considera „zodia bună a României”, fapt pentru care rivalii săi politici l-au numit „rege neîncoronat”. În mai multe rânduri, Ion I. C. Brătianu a fost acuzat că ar fi impus regelui ideile sale politice.
1902: Primul meci de fotbal din România
Prima întâlnire inter-cluburi a avut loc la 20 august 1902, Temesvari FC - Reuniunea de Sport Lugoj, scor 2-3. FCT a mai jucat meciuri cu adversari din Banatul Istoric aflat atunci în Imperiul Austro-Ungar, disputând partide cu echipe din Arad, Becicherecu Mare, Vârşeţ, Kikinda şi Szeged.
1920: S-a născut academicianul Zoe Dumitrescu Buşulenga
Personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filozof al culturii şi pedagog român, Zoe Dumitrescu Buşulenga este membru al Academiei Române.
A urmat studii de muzică, juridice, filologice şi de istoria artelor. Spirit renascentist, şi-a consacrat inteligenţa şi talentul pentru elaborarea unor lucrări de istorie literară, istoria culturii, analize stilistice - repere ale culturii româneşti contemporane.
După 1989 a ales viaţa monahală la Mănăstirea Văratec, având numele de Maica Benedicta, unde a şi murit, la 5 mai 2006. A fost înmormântată în cimitirul Mănăstirii Putna.
1945: S-a născut Cristian Gaţu, unul dintre cei mai mari handbaliști români
Cristian Gațu a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, campioană mondială în 1970 și 1974, medaliată cu argint olimpic la Montreal 1976 și cu bronz olimpic la München 1972. A fost președintele Federației Române de Handbal timp de 18 ani (1996-2014).
„Am iubit sportul și cred că avantajul generației mele este că în afară de sport nu aveam nicio altă activitate disponibilă să-mi consum timpul”, spune Cristian Gațu, sportiv considerat ca fiind unul dintre cei mai mari handbaliști români.
1968 - Invazia Cehoslovaciei de forțe militare ale Tratatului de la Varşovia
În 20- 21 august se împlinesc 50 de ani de la invazia Cehoslovaciei de către trupele ţărilor Tratatului de la Varşovia. Paradoxal, evenimentele tragice de atunci coincid cu singurul moment glorios din istoria Partidului Comunist din România.
În noaptea de 20 spre 21 august s-a petrecut ceva de neînchipuit pentru cetăţenii „ţărilor frăţeşti“ din organizaţia militară Tratatul de la Varşovia. Cehoslovacia a fost invadată de circa o jumătate de milion de soldaţi sovietici, bulgari, polonezi, est-germani şi maghiari.
Toate ţările au rămas mute în faţa deciziilor luate la Moscova. În afară de România. După ce a obţinut acordul conducerii partidului, la ora unu după-amiaza, Ceauşescu s-a adresat celor o sută de mii de români adunaţi în faţa Comitetului Central.
„Pătrunderea trupelor celor 5 ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală, o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume! (...) S-a spus că în Cehoslovacia era pericolul contrarevoluţiei. Se vor găsi poate mâine să spună că adunarea noastră oglindea tendinţa contra-revoluţionară. Apoi, răspundem tuturor: că întregul popor român nu va admite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre!“, a spus Nicolae Ceaușescu, președintele României.
După aceste declaraţii curajoase, românii se aşteptau ca şi România să fie invadată. De altfel, conform informărilor adresate lui Ceauşescu la începutul lui august 1968 de către Securitate, rezulta ca laţul se strângea şi împrejurul ţării noastre.
La graniţele României cu sovieticii erau masate trupe cu un efectiv de 235.000 de militari. În dreptul gurilor Dunării şi litoralului românesc al Mării Negre staţionau nave ale flotei militare sovietice. Şi graniţele cu Ungaria şi Bulgaria erau învăluite de ameninţarea trupelor dispuse de cealaltă parte. Ţinând cont de aceste date, fără a-i înştiinţa şi pe ceilalţi componenţi ai nucleului de decizie, Ceauşescu făcuse nişte pregătiri.
S-au creat câteva divizii ale armatei în zona colinară, 8 batalioane noi de trupe de securitate, s-a cumpărat o maşină din RFG echipată pentru transmisiuni speciale, s-a schimbat cifrul de stat şi s-a făcut planul organizării gărzilor patriotice.
1968: Pe poarta uzinei de la Colibaşi ieşea primul autoturism românesc, Dacia 1100
Maşina cunoscută drept „prima Dacia produsă în România“ ar fi fost oferită cadou lui Nicolae Ceauşescu la 20 august 1968. Berlina produsă sub licenţa Renault 8 a fost fabricată timp de patru ani.
În încercarea de a pune România pe lista marilor producători mondiali de automobile, conducerea PCR impusese constructorilor Dacia, ca sarcină de serviciu, reducerea intervalului de timp creat între fazele de proiectare şi lansare în producţie.
În acest scop, s-a decis să se apeleze la ajutorul unui constructor străin pentru dezvoltarea primului model autohton: un autoturism din clasa medie, cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1000 şi 1300 cmc, a cărui producţie anuală să fie de maxim 50.000 de unităţi.
Fiat, Alfa Romeo, Peugeot, Renault şi Austin s-au oferit să ofere licenţe românilor s-au numărat. Soarta viitorului constructor român a fost decisă însă de vizita la Bucureşti a generalului Charles de Gaulle, cel care a scos practic Renault din lupta competitorilor, transformându-l instantaneu în câştigător.
Locaţia aleasă pentru producţie a fost judeţul Argeş, localitatea Mioveni. Construcţia uzinei a început în 1966 şi s-a sfârşit în timp record, la numai un an şi jumătate. Așa se face că, la 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieşea primul automobil creat de Dacia: 1100, o berlină cu motor posterior şi tracţiune spate.
Aceasta, a fost, de fapt, un Renault 8 pentru care francezii furnizau, în baza contractului de licenţă, părţile componente ale modelului, iar românii le asamblau.
„20 august a reprezentat un eveniment extraordinar pentru cei care lucrau în uzină şi un eveniment naţional de mare importanţă. Era data la care, oficial, în România se producea primul autoturism în serie pentru persoane. Dacia 1100 era net superioară celorlalte autoturisme din parcul naţional de la acea vreme, foarte restrâns de altfel (românii conduceau, atunci, Trabant, Moskvich, Skoda etc.). Producerea Daciei 1100 a reprezentat un salt tehnologic naţional imens şi o erupţie de speranţă pentru toţi românii care îşi doreau o maşină“, a declarat Constantin Stroe, fostul director general al Dacia.
1980: A murit cântăreţul Joe Dassin, interpretul celebrei piese „Et si tu n'existais pas"
Joe Dassin s-a născut la New York, tatăl său fiind regizorul american Jules Dassin, iar mama sa era violonista maghiară Béatrice Launer. A copilărit la New York și Los Angeles. După ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului în anii 1950, s-a mutat cu familia în Europa.
Și-a făcut studiile la Școala Internațională de la Geneva și la Institutul Le Rosey în Elveția. A revenit apoi în Statele Unite pentru a studia la Universitatea Michigan din Ann Arbor. După colegiu, s-a mutat în Franța, unde s-a angajat la un post de radio. Aici Joe Dassin a fost convins de o casă de discuri să-și înregistreze compozițiile.
La începutul anilor 1970 cântecele lui Joe Dassin au atins primele poziții ale topurilor din Franța, devenind un artist renumit în această țară. Faptul că era poliglot l-a ajutat să înregistreze cântece și în limbile germană, rusă, spaniolă, italiană și greacă, pe lângă cele în franceză și engleză.
Joe Dassin a murit din cauza unui infarct în timpul unei vacanțe în Tahiti, la data de 20 august 1980. A fost înmormântat în Mausoleul Beth Olen din cimitirul Hollywood Forever în Hollywood, California.
1987: S-a născut gimnasta Cătălina Ponor, de trei ori campioană olimpică la Atena
În 2004, la Atena, Cătălina Ponor a câştigat 3 medalii de aur la Jocurile Olimpice (cu echipa, la bârnă şi la sol) performanţă care a mai fost reuşită doar de Daniela Silivaş în 1988, iar în 2016, la JO de la Rio de Janeiro a fost port-drapelul delegaţiei României la ceremonia de deschidere.
În palmaresul său se regăsesc 18 medalii la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene.
2023: A murit academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici
Născut în Bucureşti, la 6 iulie, 1923, Constantin Bălăceanu-Stolnici rămâne, în ciuda controverselor legate de colaborarea sa cu Securitatea comunistă, unul dintre cei mai reprezentativi oameni de ştiinţă români şi un excelent medic neurolog.
A fost profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. A fost, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie "Fr. I. Rainer" al Academiei Române și Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema.
În 24 aprilie 2007, ziarul „Cotidianul” a dezvăluit faptul că Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securității începând cu anul 1974, iar el a recunoscut că a semnat notele informative cu pseudonimul Laurențiu, ca informator, pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan (1974-1993). Chiar dacă legătura sa cu Securitatea a fost făcută cunoscută după 1989, dosarele din arhivele CNSAS au scos însă la iveală că delațiunile semnate de academician cu numele de cod „Laurențiu” nu se refereau doar la pacienții săi străini de la Spitalul „Elias”, așa cum a mărturisit, ci și „la Regele Mihai, la legionari, la Ion Rațiu”.
Se încarcă comentariile...
