Chestiunea demografică a Europei, Mizele „Marii Moschei” de la Bucureşti - şi alte subiecte 1

„În istoria relaţiilor noastre bilaterale există  un patrimoniu pozitiv mult mai vast decât cel negativ“, a încheiat Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, alocuţiunea sa susţinută în data de 7 februarie, cu ocazia Zilei Diplomatului.

Anunţul preşedintelui francez, Emmanuel Macron privind intenţia de a crea o armată europeană, dar şi susţinerea  promtă a acestui proiect de către Berlin, au ridicat mai multe semne de întrebare privind  atât  relaţia UE- SUA, cât şi relaţia UE-NATO.

E.S. Dl. Ahmad MAJDALANI, fost Ambasador Extraordinar si Plenipotenţiar al Statului Palestina la Bucureşti în perioada 2008-2009, şi unul dintre cei mai importanţi membri aflaţi în conducerea Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), a cărei cea mai reprezentativă grupare este Al Fatah, a efectuat o vizită oficială în perioada 04-09.09.2018 la Bucureşti.

Republica Moldova şi mediul politic de la Chişinău prezintă o dinamică proprie, ieşită din manualele clasice de analiză şi previziune, bazată pe ideea falsă de a menţine un echilibru Est-Vest, când de fapt este promovarea propriului interes personal. Acest tip de comportament este prezent încă din 1991 şi l-am putut observa la toţi liderii politici: Snegur, Lucinschi, Voronin, Filat şi acum Plahotniuc.

Pe data de 3 iunie, locuitorii municipiului Chişinău îşi vor alege primarul, candidaţii rămaşi în joc fiind pro europeanul Andrei Năstase şi socialistul Ion Ceban. Aceasta este percepţia generală a alegătorilor - una care se bazează pe criteriul geopolitic şi pe învingerea contracandidatului care optează pentru alt vector extern.

Pornind de la proaspăta strategie de extindere a Comisiei Europene, continuând cu summit-ul UE-Balcanii de Vest din mai de la Sofia, primul în 15 ani, precum şi cu posibila soluţionare a disputei numelui vechi dintre Macedonia şi Grecia - 2018 promite să aducă schimbări semnificative în Balcani.

Jurnalistul şi scriitorul Pavel Păduraru vorbeşte în premieră, pentru publicaţia noastră, într-un dialog cu Natalia Jurminskaya, despre ziua de 17 aprilie 2015, care l-ar fi determinat să scrie prima carte despre furtul miliardului din sistemul bancar al Republicii Moldova - romanul „Moartea lui Igor Alexandrovici“ (Ed. Paralela 45, 2017).

Interviu cu Tobias Flessenkemper, senior fellow şi Director de Proiecte de Politică Europeană la Centre International de Formation Européenne (CIFE).

O tendinţă tot mai largă de acceptare a anexării Crimeei prinde contur în cercurile politice europene. Dar acest lucru ignoră detaliile care pun la îndoială naraţiunea Kremlinului despre susţinerea aproape universală şi entuziastă pentru anexare a populaţiei locale.

În toamna anului trecut, profesorul Mark Galeotti (cercetător la Institutul de Relaţii Internaţionale din Praga) a vorbit la Bucureşti despre caracterul campaniei ruse împotriva Occidentului, obiectivele acesteia şi despre lecţiile care pot fi învăţate. În opinia sa, Moscova caută să exploateze slăbiciunile Vestului, amplificându-i problemele şi criza de legitimitate.

Rusia a reuşit să genereze îndoială faţă de puterea alianţei transatlantice şi faţă de consecvenţa politicii americane sub Donald Trump, dar în acelaşi timp trebuie să ne formăm concluziile pe baza acţiunilor efective ale Washingtonului, a declarat Derek Chollet, un fost înalt oficial în Pentagon. El a mai adăugat că dorinţa lui Trump de a coopera strâns cu Rusia nu se justifică, deoarece zonele în care Rusia ar putea să ajute SUA sunt limitate.

Generalul David Petraeus a vizitat Bucureştiul la începutul lunii mai pentru a participa la Summit-ul dedicat bunei guvernări (organizat de Strategikon). Atunci, Defence Matters a iniţiat o discuţie mai largă cu fostul comandant al forţelor coaliţiei din Irak despre campania împotriva ISIS, revizionismul contemporan, strategia din regiunea Af-Pak. El a avertizat în mod special despre posibilitatea unui ISIS 3.0.

Centenarul revoluţiei ruse ar putea anunţa un viitor tectonic pentru Vladimir Putin. În martie, zeci de mii de oameni au ieşit să protesteze în mai mult de 100 de oraşe din Rusia. Tot atunci, Konstantin von Eggert, celebru comentator rus, vizita Bucureştiul pentru a discuta despre starea de spirit din anumite părţi ale societăţii ruse care se apropie tot mai mult de situaţia explozivă de la sfârşitul anilor ‘70 din Iran.

NewsInt îşi propune să aducă în spaţiul public o serie de interviuri şi analize privind situaţia etnicilor români din Ucraina.

Chiar dacă nu este membră a NATO, Suedia se angajează să ofere sprijin militar şi civil statelor vecine. Acesta este motivul pentru care ar fi important ca ţări precum Suedia sau Finlanda să poată participa la discuţiile sau chiar la deciziile pe care NATO le ia în momente de criză, spune Anna Wieslander, director al Iniţiativei privind Viitorul Europei de la Atlantic Council.

„După Zapad, Alianţa trebuie să-şi consolideze capacităţile de descurajare militară, fără ca răspunsul său să fie unul exagerat astfel încât încercările Rusiei de intimidare să-şi atingă scopul. NATO este cu certitudine mult mai puternică decât Rusia“, a declarat recent fostul Secretar General Adjunct al NATO, Alexander Vershbow.

Despre sistemul de transmitere a informaţiilor foarte bine pus la punct ce a fost creat de Mihai Viteazul se cunoaşte foarte puţin, dar şi mai puţine lucruri se cunosc că acesta era folosit pentru asigurarea circulaţiei informaţiilor obţinute de la Poartă, cu privire la Sigismund Bathory, Ieremia Movilă, I. Zamoyski (şeful serviciilor secrete poloneze).

Protestele şi reacţiile recente ale societăţii civile din România au fost relatate de către media internaţională, context în care expertul bulgar Maria Spirova a realizat o serie de materiale jurnalistice cu privire la aceste evenimente.

Istoricul Matthew Burrows, cunoscut pentru elaborarea rapoartelor consacrate tendinţelor globale utilizate în proiecţiile strategice ale guvernului SUA, a analizat pentru Defence Matters impactul pe care Donald Trump îl poate avea pentru politica internaţională.

Vineri, 25 noiembrie, s-a defăşurat cea de-a treia conferinţă tematică a Grupului de Studii de Securitate, eveniment anual ce îşi propune să abordeze teme de actualitate din sfera relaţiilor internaţionale, cu scopul declarat de a contura anumite recomandări pentru politicile publice, cuprinse în cadrul unui proiect de cercetare întocmit de către studenţii şi absolvenţii din GSS.

Atât populismul, cât şi noile mişcări naţionaliste din Europa atrag atenţia politologilor în ceea ce priveşte analiza fenomenlor curente.