O tendinţă tot mai largă de acceptare a anexării Crimeei prinde contur în cercurile politice europene. Dar acest lucru ignoră detaliile care pun la îndoială naraţiunea Kremlinului despre susţinerea aproape universală şi entuziastă pentru anexare a populaţiei locale.
Republica Moldova şi mediul politic de la
Chişinău prezintă o dinamică proprie, ieşită din manualele clasice de analiză
şi previziune, bazată pe ideea falsă de a menţine un echilibru Est-Vest, când
de fapt este promovarea propriului interes personal. Acest tip de comportament
este prezent încă din 1991 şi l-am putut observa la toţi liderii politici:
Snegur, Lucinschi, Voronin, Filat şi acum Plahotniuc.
Pe data de 3
iunie, locuitorii municipiului Chişinău îşi vor alege primarul, candidaţii
rămaşi în joc fiind pro europeanul Andrei Năstase şi socialistul Ion Ceban.
Aceasta este percepţia generală a alegătorilor - una care se bazează pe
criteriul geopolitic şi pe învingerea contracandidatului care optează pentru alt
vector extern.
Pornind de la proaspăta strategie de extindere a Comisiei Europene, continuând cu summit-ul UE-Balcanii de Vest din mai de la Sofia, primul în 15 ani, precum şi cu posibila soluţionare a disputei numelui vechi dintre Macedonia şi Grecia - 2018 promite să aducă schimbări semnificative în Balcani.
Jurnalistul şi scriitorul Pavel Păduraru vorbeşte în
premieră, pentru publicaţia noastră, într-un dialog cu Natalia Jurminskaya, despre ziua de 17 aprilie 2015, care l-ar
fi determinat să scrie prima carte despre furtul miliardului din sistemul bancar
al Republicii Moldova - romanul „Moartea lui Igor Alexandrovici“ (Ed. Paralela
45, 2017).
Interviu cu Tobias Flessenkemper, senior fellow şi Director de Proiecte de Politică Europeană la Centre International de Formation Européenne (CIFE).
În toamna anului trecut, profesorul Mark Galeotti (cercetător la Institutul de Relaţii Internaţionale din Praga) a vorbit la Bucureşti despre caracterul campaniei ruse împotriva Occidentului, obiectivele acesteia şi despre lecţiile care pot fi învăţate. În opinia sa, Moscova caută să exploateze slăbiciunile Vestului, amplificându-i problemele şi criza de legitimitate.
Rusia a reuşit să genereze îndoială faţă de puterea alianţei transatlantice şi faţă de consecvenţa politicii americane sub Donald Trump, dar în acelaşi timp trebuie să ne formăm concluziile pe baza acţiunilor efective ale Washingtonului, a declarat Derek Chollet, un fost înalt oficial în Pentagon. El a mai adăugat că dorinţa lui Trump de a coopera strâns cu Rusia nu se justifică, deoarece zonele în care Rusia ar putea să ajute SUA sunt limitate.
Generalul David Petraeus a vizitat Bucureştiul la începutul lunii mai pentru a participa la Summit-ul dedicat bunei guvernări (organizat de Strategikon). Atunci, Defence Matters a iniţiat o discuţie mai largă cu fostul comandant al forţelor coaliţiei din Irak despre campania împotriva ISIS, revizionismul contemporan, strategia din regiunea Af-Pak. El a avertizat în mod special despre posibilitatea unui ISIS 3.0.
Centenarul revoluţiei ruse ar putea anunţa un viitor tectonic pentru Vladimir Putin. În martie, zeci de mii de oameni au ieşit să protesteze în mai mult de 100 de oraşe din Rusia. Tot atunci, Konstantin von Eggert, celebru comentator rus, vizita Bucureştiul pentru a discuta despre starea de spirit din anumite părţi ale societăţii ruse care se apropie tot mai mult de situaţia explozivă de la sfârşitul anilor ‘70 din Iran.
NewsInt îşi propune să aducă în spaţiul public o serie de
interviuri şi analize privind situaţia etnicilor români din Ucraina.
Chiar dacă nu este membră a NATO, Suedia se angajează să ofere sprijin militar şi civil statelor vecine. Acesta este motivul pentru care ar fi important ca ţări precum Suedia sau Finlanda să poată participa la discuţiile sau chiar la deciziile pe care NATO le ia în momente de criză, spune Anna Wieslander, director al Iniţiativei privind Viitorul Europei de la Atlantic Council.
„După Zapad, Alianţa trebuie să-şi consolideze capacităţile
de descurajare militară, fără ca răspunsul său să fie unul exagerat astfel
încât încercările Rusiei de intimidare să-şi atingă scopul. NATO este cu
certitudine mult mai puternică decât Rusia“, a declarat recent fostul Secretar
General Adjunct al NATO, Alexander Vershbow.
Despre sistemul de transmitere a
informaţiilor foarte bine pus la punct ce a fost creat de Mihai Viteazul se cunoaşte foarte puţin, dar şi mai puţine lucruri
se cunosc că acesta era folosit pentru asigurarea circulaţiei informaţiilor
obţinute de la Poartă, cu privire la Sigismund Bathory, Ieremia Movilă, I.
Zamoyski (şeful serviciilor secrete poloneze).
Protestele şi reacţiile recente ale societăţii civile din România au fost
relatate de către media internaţională, context în care expertul bulgar Maria
Spirova a realizat o serie de materiale jurnalistice cu privire la aceste
evenimente.
Istoricul Matthew Burrows, cunoscut pentru elaborarea rapoartelor consacrate tendinţelor globale utilizate în proiecţiile strategice ale guvernului SUA, a analizat pentru Defence Matters impactul pe care Donald Trump îl poate avea pentru politica internaţională.
Vineri, 25 noiembrie, s-a defăşurat cea de-a treia conferinţă tematică a Grupului de Studii de Securitate, eveniment anual ce îşi propune să abordeze teme de actualitate din sfera relaţiilor internaţionale, cu scopul declarat de a contura anumite recomandări pentru politicile publice, cuprinse în cadrul unui proiect de cercetare întocmit de către studenţii şi absolvenţii din GSS.
Atât populismul, cât şi noile
mişcări naţionaliste din Europa atrag atenţia politologilor în ceea ce priveşte
analiza fenomenlor curente.
„Putin are nevoie să răspândească haos. Iar Trump cu discursul său despre inutilitatea NATO este în avantajul lui Putin”, spune Garry Kasparov, fost campion de şah şi un celebru oponent al regimului de la Moscova. Mai mult, „Putin se amestecă serios în procesul electoral din SUA”, a declarat Kasparov pentru ziarul Pravda în timpul conferintei „Curajul de a-si asuma responsabilitatea”, organizată de Forum2000.
Între 20-21 octombrie 2016, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană al SNSPA organizează conferinţa internaţională „Instrumentalizing the Recent Past in Foreign Policy - The Legitimization of External Intervention in the Former Soviet Space.”
Ascensiunea lui Nichita Hruşciov în fruntea URSS a marcat începutul unui larg proces de destalinizare, odată cu denunţarea crimelor regimului stalinist de către noul lider sovietic. În pe plan internaţional asistăm la o încordare fără precedent a relaţiilor dintre superputeri, acestea aflându-se în octombrie 1962 la un pas războiul nuclear.
