Dezvăluiri despre rolul milițiilor pro-iraniene în războiul cu SUA și Israelul. Cum a funcționat lanțul de comandă

Iranul a acordat o autonomie sporită comandanților ce coordonează milițiile din Irak, permițând unor grupări să desfășoare operațiuni fără aprobarea directă Teheranului. Această schimbare, confirmată de mai mulți membri ai milițiilor și oficiali citați de Associated Press, reflectă presiunile crescânde generate de război și marchează o tranziție către un model de comandă descentralizat.

Proteste în Irak față de bombardamentele SUA și Israelului FOTO EPA-EFE

În ciuda presiunilor crescânde din partea SUA, Bagdadul s-a străduit să limiteze sau să descurajeze grupările. Cele mai radicale facțiuni operează acum sub conducerea unor consilieri iranieni, folosind o structură de comandă descentralizată, au declarat cei cinci oficiali pentru AP, sub rezerva anonimatului.

Potrivit unui oficial din cadrul unei miliții, noile directive permit forțelor din teren să acționeze independent: „Forțele au primit autoritatea de a opera în funcție de propriile evaluări din teren, fără a mai raporta la o comandă centrală”. Această abordare ar reprezenta o schimbare semnificativă față de strategiile anterioare, când deciziile erau luate strict la nivel central.

Decizia vine într-un context regional tensionat, după escaladarea conflictului declanșat de loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie. La scurt timp după izbucnirea războiului, o delegație iraniană a transmis un mesaj clar autorităților din regiunea Kurdistanului irakian: dacă atacurile milițiilor vor escalada în apropierea bazelor americane sau a intereselor comerciale și diplomatice, Teheranul nu va putea interveni. „Au spus că au transferat autoritatea către comandanți regionali iranieni”, a declarat un oficial kurd de rang înalt, sub protecția anonimatului.

Același oficial a explicat că, în trecut, liderii kurzi apelau la oficialii iranieni pentru a cere explicații după atacuri, însă de această dată Teheranul a încercat să prevină astfel de solicitări: „De data aceasta au vrut să preîntâmpine situația spunând: ‘Nu vă putem ajuta în acest moment în ceea ce privește grupurile din sud’”.

Schimbarea de strategie ar fi fost influențată și de lecțiile învățate în urma războiului de 12 zile din luna iunie, când operațiunile au fost strict centralizate. De această dată, conducerea iraniană ar fi decis să acorde mai multă libertate unităților din teren.

În paralel, tensiunile dintre Statele Unite și milițiile susținute de Iran continuă să crească. Deși un armistițiu fragil a fost încheiat în aprilie, experții consideră că Washingtonul va continua să acționeze împotriva acestor grupări. „SUA vor considera în continuare că au libertatea de a lovi milițiile irakiene”, a subliniat Michael Knights, expert în securitate. „Acest lucru s-ar putea traduce într-un efort de a influența formarea unui guvern mai puțin dominat de miliții.”

În războiul recent, liderii cheie ai milițiilor irakiene nu par să fie implicați direct în operațiuni. Atacurile americane au ucis în mare parte comandanți de nivel mediu, potrivit oficialilor milițiilor.

„Niciunul dintre liderii din prima linie nu a fost ucis”, a declarat un al doilea oficial al miliției, care nu era autorizat să vorbească cu presa.

SUA iau în vizor milițiile influente în guvernul din Irak

În loc să vizeze figuri importante, SUA s-au concentrat și asupra celulelor consultative ale Gardienilor Revoluției, a explicat Knights, care a monitorizat atacurile. Într-un atac în cartierul elegant Jadriya din Bagdad, trei consilieri ai Gardienilor au fost uciși într-o casă folosită drept sediu al acestora în timpul unei întâlniri, potrivit celui de-al doilea oficial al miliției.

Zilele trecute, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva a șapte comandanți și membri de rang înalt ai unor grupări radicale susținute de Iran, într-o încercare de a limita influența acestora.

Situația din Irak scoate în evidență fragilitatea instituțiilor statului. Deși guvernul afirmă că nu poate controla aceste miliții, multe dintre ele sunt integrate oficial în Forțele de Mobilizare Populară (PMF), o structură creată în 2014 pentru a lupta împotriva grupării Stat Islamic. În timp, PMF s-a transformat într-o forță extrem de influentă, cu acces la resurse guvernamentale, inclusiv salarii, armament și informații.

Această realitate generează un paradox major: grupări finanțate de stat acționează în conformitate cu interesele Iranului, uneori în detrimentul intereselor naționale ale Irakului. În același timp, aceste miliții sunt legate de partide politice care au contribuit la instalarea actualului guvern condus de premierul Mohammed Shia al-Sudani.

SUA se concentrează pe limitarea puterii acestor grupări în Irak, a declarat înaltul oficial kurd irakian și un diplomat occidental, ceea ce va pune o presiune tot mai mare asupra guvernului, care încă funcționează în regim interimar. 

Săptămâna trecută, ambasadorul Irakului în SUA a fost convocat la Washington pentru a protesta față de atacurile facțiunilor susținute de Iran asupra personalului și misiunilor diplomatice americane, potrivit purtătorului de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Tommy Bigot.

Autoritățile americane au transmis un mesaj ferm, cerând măsuri imediate. „Statele Unite nu vor tolera niciun atac asupra intereselor lor și se așteaptă ca guvernul irakian să ia toate măsurile necesare pentru a desființa grupările aliniate Iranului”, a transmis acesta.

Milițiile se opun măsurilor luate de guvernul irakian

Guvernul a luat unele măsuri pentru a reduce influența milițiilor, inclusiv instituționalizarea suplimentară a PMF și, ocazional, înlăturarea comandanților care acționează în afara autorității statului, însă întâmpină o rezistență puternică din partea milițiilor. Astfel, unele dintre cele mai radicale grupări, precum Kataib Hezbollah sau Harakat al-Nujaba, ar putea deveni obiective prioritare pentru izolarea politică și militară de către SUA,

Reprezentanții acestor grupări își afirmă însă deschis alianța cu Iranul. „Sincer vorbind, suntem aliați ai Republicii Islamice”, a declarat Mahdi al-Kaabi, purtător de cuvânt al Harakat al-Nujaba. În același timp, acesta a susținut că organizația sa respectă cadrul legal irakian: „Este adevărat că nu suntem afiliați guvernului sau premierului, dar respectăm legea și constituția”.

Un purtător de cuvânt al Harakat Hezbollah al-Nujaba, care se numără printre grupurile de miliții susținute de Iran și care au atacat SUA în Irak, a declarat că a existat o „coordonare” cu Iranul în lansarea atacurilor, dar nu a oferit detalii.

„Întrucât suntem aliați ai Republicii Islamice, avem o coordonare cu frații noștri din Republica Islamică”, a declarat Mahdi al-Kaabi.