Remedii contra oboselii. Cum ne recâștigăm claritatea mintală prin mișcare, somn și alimentație
0În 2026, discuția despre echilibru s-a mutat din zona motivațională în cea de funcționare concretă. Nu mai vorbim despre „a fi zen”, ci despre felul în care mintea și corpul reușesc să țină pasul. Atenția ne este fragmentată, petrecem tot mai mult timp în stare de alertă, iar oboseala a devenit o stare firească, nu o excepție. În acest context, miza devine una foarte practică: ce obiceiuri mici, repetate zilnic, ne pot liniști mintea și ne pot ajuta să ne simțim mai bine?
Lumea de azi este mai rapidă, mai zgomotoasă și mai conectată ca oricând, iar stresul a ajuns atât de comun încât mulți îl acceptă ca pe o parte normală a vieții, până când apar simptome clare precum oboseala persistentă, iritabilitatea, somnul fragmentat, disconfortul fizic, variațiile de greutate și dificultățile de concentrare, urmate de acea senzație de „ceață mentală” cunoscută drept brain fog, potrivit unui material publicat în Daily Scandinavian.
Tot mai mulți medici și terapeuți recomandă, în perioadele de suprasolicitare, lucruri foarte simple: exerciții de respirație, pauze reale în timpul zilei, timp petrecut în aer liber și mișcare blândă, care ajută să mai scadă oboseala și să se liniștească gândurile. De altfel, sunt menționate și practici precum tai chi, qi gong sau yoga, ca forme de mișcare care nu forțează corpul, ci îl ajută să-și regăsească stabilitatea și ritmul, mai ales atunci când sunt susținute de o alimentație care sprijină funcționarea creierului și menține energia relativ constantă pe parcursul zilei.
Dincolo de aceste recomandări generale, accentul cade tot mai mult pe relația directă dintre minte și corp. Stresul psihologic influențează respirația, digestia și echilibrul hormonal, iar obiceiurile fizice, de la somn și alimentație până la mișcare, se reflectă rapid în capacitatea de concentrare și în starea emoțională. Atunci când corpul rămâne prea mult timp în stare de alertă, mecanismele de adaptare pe termen scurt rămân active, iar pe termen lung pot apărea dezechilibre care afectează imunitatea și metabolismul, arată același material.
În acest context, practici precum tai chi și qi gong sunt apreciate pentru simplitatea lor: mișcări lente, coordonate cu respirația, care ajută la echilibru, mobilitate și postură, fără a suprasolicita corpul. Pe partea mentală, aceste exerciții pot contribui la o reacție mai calmă în fața stresului și la o mai bună capacitate de concentrare.
Yoga și meditația completează acest tablou, fiind folosite atât pentru flexibilitate și forță, cât și pentru reducerea stresului și îmbunătățirea somnului.
Activitate fizică
Experții recomandă aproximativ 150 de minute de activitate fizică pe săptămână, adică, ideal, cam 30 de minute pe zi, de cinci ori pe săptămână. În practică, contează mai puțin perfecțiunea exercițiilor și mai mult consecvența.
Mersul alert, alergarea ușoară, ciclismul sau înotul ajută inima și plămânii, îmbunătățesc circulația și, în timp, pot scădea tensiunea arterială și riscul de probleme cardiovasculare. În același timp, aceste forme de mișcare ajută corpul să folosească mai eficient zahărul din sânge, ceea ce înseamnă mai puține fluctuații bruște de energie pe parcursul zilei.
Exercițiile de forță ajută la menținerea masei musculare, care susține articulațiile, postura și oasele. Dincolo de efectele fizice, mișcarea regulată influențează direct starea psihică. Ajută la reducerea stresului și a anxietății, îmbunătățește dispoziția și susține concentrarea.
Iar dacă 150 de minute pe săptămână par mult, începe cu ce poți. Chiar și 10 minute pe zi contează. O plimbare scurtă, exerciții fizice făcute în casă sau câteva genuflexiuni între două taskuri sunt suficiente pentru a pune lucrurile în mișcare. Important este să faci loc acestor momente în rutina zilnică, transmit specialiștii.
Alimentația
Unul dintre cele mai importante efecte ale alimentației asupra organismului este felul în care influențează nivelul zahărului din sânge. Fibrele din ovăz, linte, fasole, fructe de pădure, mere și verdețuri încetinesc absorbția carbohidraților și ajută la evitarea variațiilor bruște ale glicemiei. Asocierea lor cu proteine precum ouăle, iaurtul, peștele, tofu sau leguminoasele și cu grăsimile sănătoase din avocado, ulei de măsline, nuci și semințe contribuie la o eliberare mai lentă a energiei.
Pentru creier și sistemul nervos contează aportul de omega-3 din pește gras, nuci, semințe de in și chia, precum și vitaminele din complexul B din cereale integrale, ouă și leguminoase. Minerale precum magneziul, prezent în semințe, verdețuri și banane, și potasiul, din cartofi dulci, fasole și iaurt, sunt implicate în reglarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.
Modelul nordic de alimentație, similar dietei mediteraneene, include multe dintre aceste alimente și este tot mai des recomandat de medici pentru efectul pe care îl are asupra stabilizării glicemiei.
Valorile normale ale zahărului din sânge, măsurate pe nemâncate, sunt sub 100 mg/dl. Testul A1c, care arată media glicemiei pe ultimele trei luni, este considerat normal sub 5,7. Valorile între 5,7 și 6,4 indică prediabet, iar peste 6,4 sugerează diabet. Prin alimentație, mișcare și ajustări simple ale stilului de viață, aceste valori pot fi îmbunătățite, cu sprijin medical.
Bol cu somon și linte, inspirat din bucătăria scandinavă
Pune două bucăți de somon la cuptor, la 200°C, timp de 12–15 minute. Între timp, pregătește o cană de linte fiartă (verde sau maro), taie un castravete mic felii și adaugă jumătate de cană de roșii cherry.
Pentru dressing, amestecă două linguri de ulei de măsline cu o lingură de suc de lămâie, o linguriță de muștar și un cățel de usturoi tocat. Adaugă sare și piper, apoi toarnă tot maglavaisul peste somon și linte, în bol. Pe urmă, poți adăuga mărar sau pătrunjel proaspăt tocat.
Lintea aduce fibre care ajută digestia și mențin energia mai stabilă, iar somonul oferă proteine și omega-3, importante pentru buna funcționare a creierului.
De ce contează somnul
Lipsa somnul se poate recunoaște în tot: în felul în care gândim, cum reacționăm și câtă energie avem peste zi. Când dormim puțin sau la ore haotice, apar rapid probleme de concentrare, iritabilitate și oboseală, iar pe termen mai lung afectează hormonii, glicemia și imunitatea. Din acest motiv, tot mai mulți oameni încep să trateze somnul ca pe o nevoie de bază, nu ca pe un timp pierdut.
Pentru un somn mai bun, ajută să te culci cam la aceeași oră, să mănânci mai ușor seara, să eviți cafeaua spre finalul zilei și să lași ecranele deoparte înainte de culcare. Contează și atmosfera din dormitor: aerisit, întunecat și liniștit.
În cele din urmă, totul se reduce la alegeri mici, făcute constant: câteva minute de mișcare pe zi, mese mai simple, somn suficient și pauze reale între taskuri. Tocmai aceste lucruri aparent banale susțin claritatea mentală și sănătatea pe termen lung.
Se încarcă comentariile...
