Cum s-a schimbat comportamentul pasagerilor din metrou după ce s-au întâlnit cu Batman
0Un experiment realizat în metroul din Milano arată că prezența neașteptată a unui super-erou poate să ne scoată din modul „pe pilot automat” și să ne facă mai atenți la nevoile celor din jur.
Mai precis, atunci când vedem ceva neobișnuit, cum este, de pildă, un Batman pe peron, creierul nostru reacționează și ne face mai dispuși să ne oferim ajutor unor străini, sunt de părere specialiștii.
Mindfulness involuntar și atenția la ceilalți
Într-un studiu realizat de cercetători italieni pe 138 de călători, atunci când o femeie însărcinată a urcat într-un vagon, doar 37% dintre pasageri i-au cedat locul. Când, în același timp, a urcat și un bărbat deghizat în Batman, procentul celor care au fost dispuși să-și ofere ajutorul a crescut la 67%.
Rezultatul sugerează că simpla perturbare a rutinei poate spori atenția și deschiderea către ceilalți, fenomen denumit de unii psihologi „mindfulness involuntar”, adică prezența în momentul actual, fără efort conștient.
Psihologul Francesco Pagnini de la Universitatea Catolică explică cum expunerea la stimuli neobișnuiți ne poate activa valori precum curtoazia și grija, determinând comportamente prosociale mai puternice.
Practic, spune el, creierul uman este programat să detecteze anormalul și să reacționeze la acesta, iar acest mecanism poate fi folosit pentru a spori cooperarea în spațiile publice. Chiar și femeile, deja mai predispuse să-și ofere locul, au arătat un plus de generozitate în prezența personajului-erou, dar efectul a fost vizibil în toate grupurile, arătând că simbolurile pot avea un impact generalizat asupra comportamentului.
Așadar, micile surprize, atenția la detalii și trăirea în prezent, în „aici și acum” sporesc șansele ca gesturile de ajutor să apară spontan și să fie mai consistente, evidențiind modul în care psihologia situațională se intersectează cu comportamentul prosocial în viața de zi cu zi, transmit specialiștii.
Când altruismul devine natural
Efectul simbolului eroic asupra comportamentului prosocial în metroul din Milano ne face să ne amintim de un alt experiment clasic, „Studiul Samariteanului din metrou”, realizat în New York în 1969, care a arătat cum tipul victimei, sexul și contextul influențează rapiditatea și amploarea ajutorului oferit de pasageri.
La acea vreme, cercetătorii au creat scenarii în care un bărbat se prăbușea într-un vagon fie aparent bolnav, fie băut. Specialiștii au notat cine intervenea, cât de rapid și ce comentarii făceau pasagerii. Rezultatele au arătat că persoanele bolnave erau ajutate mai des și mai rapid decât cele băute, bărbații oferindu-și ajutor mai frecvent decât femeile, iar culoarea pielii având un efect minor, dar vizibil în cazul victimelor băute care primeau mai rar ajutor de la persoane de altă culoare.
Cum se poate contracara indiferența
Cercetări recente arată că prezența altor oameni poate inhiba reacția de ajutor, fenomen cunoscut sub numele de efectul martorului. Mai exact, în context urban, unde rutina și mulțimea pot încuraja pasivitatea, psihologii subliniază că aceste mecanisme nu reflectă răutate, ci răspunsuri adaptive la stres și percepția lipsei de siguranță.
Altfel spus, deși tehnologia ne apropie în virtual, poate să ne facă mai puțin atenți la ceilalți în viața reală. Conexiunea socială din comunitate, implicarea civică și crearea unui sentiment de siguranță pot inversa acest tipar, încurajând intervenția și gesturile prosociale.
„La nivel psihologic, pare ca devenim “indiferenți” atunci când avem impresia că nu putem ajuta, lumea ne pare instabilă, impredictibilă sau ostilă, emoțiile altora ne reactivează propriile traume sau neputințe, ori e prea multă presiune și stres. Când un gest de deschidere devine un potențial nod de durere, creierul alege siguranța”, explică pentru „Adevărul” Andra Marina Ionescu, psiholog clinician.
Nu-i vedem pe ceilalți nu pentru că nu ne-ar păsa, ci pentru că am învățat să supraviețuim într-o lume exigentă, adaugă ea. „E un mecanism de protecție născut din vulnerabilitate, nu din răutate. Experimentul din Milano ne arata un fapt: creierul uman este calibrat să detecteze ceea ce este neobișnuit, rar sau potențial periculos. Evenimentele spectaculoase activează sistemul de alarmă (amigdala) și ne captează atenția imediat. Faptul că reacționăm mai ușor la spectaculos decât la banal arată că avem dificultăți în a vedea și a valida micile dureri zilnice (ale noastre și ale altora) deși ele sunt, în fond, cele care ne modelează cel mai profund starea de bine,” lămurește specialista.
Atenția apare când oamenii se simt în siguranță, susține psihologul. „Iar pentru ca asta să se întâmple, în afară de crearea unor condiții externe pe care le putem controla, și anume pauze scurte între activități pentru deconectare de la sarcină, reducerea stimulilor (zgomot, notificări, etc.), conectare cu propriul corp prin respirație, dans, plimbări sau activități în natură și bineînțeles practicarea exercițiului fizic, putem lucra la construcția unui mediu intern favorabil sentimentului de protecție”, mai spune Andra Marina Ionescu.
Ceea ce poate presupune focusul atenției pe lucrurile mărunte din viața de zi cu zi, precum menținerea zilnică a unui jurnal de recunoștință, construcția unei voci blânde cu sine favorizează menținerea atenției în prezent, face sa se diminueze deplasarea de la emoțiile negative, și permite menținerea în prezent, recomandă aceasta.
În opinia sa, oamenii devin mai atenți atunci când ritmul încetinește, se simt implicați, sunt puși în contact cu realitatea imediată, primesc povești clare, nu avalanșe de informații, experiența este sigură, nu presantă, iar aceasta practică este mică, repetată, blândă. „Atenția nu se cere, se cultivă”.
Pe Reddit, unde s-a dezbătut intens acest studiu, un utilizator a zis „O explicație alternativă este că o persoană într-un costum de Batman poate fi văzută ca un ciudat imprevizibil. Oamenii s-ar putea simți amenințați sau intimidați și comportamentul prosocial ar putea fi văzut ca o acțiune defensivă (fac bine ca să nu mă rănească), deci pur egoist.”
Altcineva a adăugat: „O altă alternativă ar putea fi: orice lucru care te scoate din rutina matinală te pregătește să… faci lucruri care ies din rutina ta. Mă întreb dacă un elefănțel mic pe care să-l mângâie toată lumea în același metrou ar produce aceleași rezultate?”
„Este interesant, dar ei practic au făcut experimentul o singură dată și controlul o singură dată, și un singur vagon de metrou nu e chiar un eșantion mare. Există mulți factori de confuzie și rezultatele nu au fost reproduse, așa că aș lua orice speculație despre impactul prezenței lui Batman asupra psihologiei umane cu un scepticism sănătos.
Chiar și o oră diferită a zilei ar putea avea un impact mare asupra modului în care oamenii reacționează”, a scris alt utilizator.
Se încarcă comentariile...
