Românii nu mai reușesc să pună bani deoparte. Doar 1 din 10 a economisit în ultimul an

Doar 8,7% dintre români au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce un sfert au fost nevoiți să își folosească economiile, iar 23% s-au îndatorat pentru cheltuielile de bază. În paralel, trei din patru respondenți spun că prețurile au crescut semnificativ. Ce se întâmplă cu bugetele familiilor și la ce renunță oamenii când banii nu mai ajung?

Românii nu mai reușesc să pună bani deoparte Foto: Shutterstock

Pentru tot mai multe familii, problema nu mai este doar că trebuie să amâne o vacanță sau o achiziție mai mare. Datele studiului Consumer Sentiment România 2026, realizat de MKOR, arată că o parte dintre români ajung să își folosească economiile sau să facă datorii pentru cheltuielile de zi cu zi.

Doar un sfert dintre gospodăriile analizate spun că au reușit să își acopere exact aceste cheltuieli din veniturile disponibile. Un alt sfert a apelat la economiile strânse anterior, iar 23% dintre respondenți spun că au fost nevoiți să se împrumute.

„Situația financiară a gospodăriilor din România rămâne fragilă. Faptul că doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an, în timp ce aproape jumătate au fost nevoiți să apeleze la economii existente sau să se îndatoreze pentru cheltuielile de bază, arată că veniturile curente nu mai acoperă, pentru o parte importantă a populației, nevoile esențiale”, explică pentru „Adevărul” Adrian Negrescu, analist economic.

Prețurile continuă să apese bugetele familiilor

Studiul urmărește de trei ani percepția românilor asupra economiei, a finanțelor propriei gospodării și a situației de la locul de muncă. În trimestrul al doilea din 2026, 87% dintre respondenți se încadrau în categoria pesimiștilor, față de 74% în trimestrul al treilea din 2023. În același interval, ponderea optimiștilor s-a redus de la 16% la 8%.

La nivelul familiei, cheltuielile de bază rămân principala preocupare: 52% dintre respondenți le indică drept o presiune importantă asupra gospodăriei. Alimentele sunt și categoria prin care românii resimt cel mai puternic scumpirile: 86% spun că observă majorările de preț în coșul alimentar, 74% la carburanți și 69% la facturile de utilități.

„Această realitate este rezultatul combinației dintre inflația ridicată din ultimii ani și evoluția mai lentă a veniturilor reale. Deși rata anuală a inflației a coborât la 8,2% în iulie 2026, prețurile absolute rămân semnificativ mai ridicate decât în anii anteriori. Creșterea nominală a salariilor nu a reușit, pentru multe categorii, să compenseze integral erodarea puterii de cumpărare. Stagnarea economică din prima parte a anului a limitat, de asemenea, spațiul pentru majorări salariale sustenabile”, spune Adrian Negrescu.

Diferența dintre scăderea ratei inflației și experiența de zi cu zi a consumatorilor apare și în datele studiului. Deși inflația percepută de respondenți s-a redus comparativ cu anii anteriori, 75% spun că prețurile au crescut semnificativ, iar 69% se așteaptă ca ritmul scumpirilor să continue sau chiar să accelereze.

Mașina și renovarea pot să mai aștepte

Schimbarea se vede și în deciziile privind achizițiile mai mari. Intenția de a cumpăra o mașină a coborât de la 8% la 4%, iar procentul celor care plănuiesc cheltuieli majore pentru locuință a scăzut de la 16% la 11%.

În schimb, intenția de creditare sau refinanțare a rămas relativ constantă, între 10% și 12%. Datele sugerează astfel că oamenii nu încearcă neapărat să finanțeze prin împrumuturi cumpărăturile pe care nu și le mai permit, ci aleg mai degrabă să le amâne.

„În aceste condiții, familiile reacționează predictibil: renunță mai întâi la cheltuielile discreționare și la achizițiile mari. Scăderea puternică a intenției de cumpărare a unei mașini și contracția înregistrărilor de autoturisme noi reprezintă un semnal clar de temperare a consumului. Oamenii amână deciziile costisitoare și își protejează bugetul de bază”, explică specialistul. 

Atunci când caută soluții pentru următoarele 12 luni, românii se uită în primul rând la posibilitatea de a câștiga mai mult. 37% spun că intenționează să muncească suplimentar, 22% vor să caute un loc de muncă mai bun, iar 17% iau în calcul să ceară o mărire de salariu.

Diferențele dintre generații sunt importante. Munca suplimentară este luată în calcul de 55% dintre respondenții din Gen Z și de 41% dintre Millennials, față de 30% dintre cei din Gen X și numai 16% dintre Baby Boomers.

De ce o parte dintre români vor să economisească în valută

În același timp, 14% dintre respondenți spun că intenționează să economisească în euro sau în alte valute în următorul an.

„Orientarea unei părți a populației către economisirea în valută - 14% intenționează să economisească direct în euro sau alte valute - reflectă nevoia de protecție într-un context de incertitudine. Este o reacție naturală, legată de istoricul deprecierii leului și de experiența inflației ridicate. Pentru o familie obișnuită, o abordare echilibrată, care combină economii în lei cu o componentă moderată în valută, rămâne, de regulă, mai potrivită decât o orientare totală către monedă străină”, mai spune acesta.

Pentru gospodăriile care abia reușesc să își acopere cheltuielile, problema rămâne însă mai degrabă existența banilor care pot fi puși deoparte decât moneda în care sunt păstrați. 

Când ar putea începe să se simtă o îmbunătățire

Capacitatea românilor de a economisi depinde în lunile următoare atât de evoluția prețurilor, cât și de veniturile reale și de siguranța locului de muncă. Aceasta din urmă a devenit o preocupare tot mai importantă: 32% dintre respondenți o indică drept o grijă pentru familie, față de 22% în 2023.

„În perioada următoare, există premise ca presiunea asupra bugetelor să se atenueze treptat, pe fondul continuării scăderii inflației. Potrivit estimărilor Băncii Naționale a României, rata anuală ar putea coborî spre aproximativ 6% la finalul acestui an și sub 4% în 2027. Totuși, redresarea capacității de economisire și a apetitului pentru achiziții majore va fi graduală. Ea depinde de controlul inflației, de evoluția veniturilor reale și de stabilitatea cadrului economic și fiscal”, este de părere Adrian Negrescu,

Pentru moment, datele arată un consumator prudent, care încearcă mai degrabă să își protejeze cheltuielile curente decât să facă planuri pentru cumpărături importante.

„Pentru gospodării, prioritizarea cheltuielilor esențiale și construirea, chiar și lentă, a unui fond de rezervă rămân cele mai realiste strategii pe termen scurt și mediu”, crede el.

Studiul Consumer Sentiment România este realizat trimestrial de MKOR printr-un panel online de consumatori și urmărește populația cu vârste între 18 și 65 de ani. Analiza actuală acoperă 12 trimestre, din trimestrul al treilea al anului 2023 până în trimestrul al doilea din 2026, pe eșantioane cuprinse între 973 și 2.486 de respondenți, cu rezultate ponderate.