Viktor Orban se întâlnește cu Trump la Casa Albă, dar vinde și pașapoarte biometrice în... Angola

Premierul ungar Viktor Orban a devenit din nou vedetă, transformându-se în liderul european favorit al lui Donald Trump, prin vizita la Casa Albă din 7 noiembrie 2025. Dar America este doar unul dintre punctele de interes ale Budapestei.  

Foto: 29 ianuarie 2022 - Conferința de presă a Ministrului de Externe al Ungariei și al Comerțului, Péter Szijjártó, și Joao Baptista Borges, Ministrul angolez al Energiei și Lucrărilor Hidraulice. Sursa aici.

Premierul ungar Viktor Orban a devenit din nou vedetă, transformându-se în liderul european favorit al lui Donald Trump, prin vizita la Casa Albă din 7 noiembrie 2025. Dar America este doar unul dintre punctele de interes ale Budapestei.

Sub titlul „Ce caută Ungaria în Africa?”, LARICS a început un alt serial – după cel prezentat pe parcursul anului 2022 - dedicat „chestiunii maghiare”, cu mai multe episoade, care încearcă să releve o realitate (geo)politică și strategică pe care încă ne temem să o privim în față. Ungaria este un actor politic care, pe de-o parte, a încălcat, încă de pe vremea lui Biden, tot ceea ce înseamnă normă de comportament euro-atlantic, ieșind din orice tipar acceptabil, și, pe de alta, are o anvergură strategică fără precedent. Premierul Orban – acest „Petrov al politicii ungare” - se mișcă senin pe ruta Kiev-Moscova-Beijing-Washington. În plus, Ungaria are o prezență complet disproporționată în regiuni de mare dispută și confruntare geopolitică și geoeconomică, cum este, de pildă, Africa. Viktor Orban este un fel de „Ceaușescu al zilelelor noastre”.

Încheiem acum acest serial, menit să avertizeze asupra anvergurii politicii externe a unei țări, totuși, mici, cu un material inedit despre prezența Ungariei în Angola.

Primele episoade ale serialului nostru au fost următoarele:

1.Viktor Orban – un Ceaușescu al Vestului. Cum vede Occidentul Ungaria

2.Cum se vede Ungaria pe sine? Are Viktor Orban o „Mare Strategie”? (prima parte)

3.Cum se vede Ungaria pe sine? Are Viktor Orban o „Mare Strategie”? (partea a II-a)

4.Ce caută Ungaria în Africa? Budapesta iubește tricolorul roș-galben-albastru... în Ciad!

5.Rusia duce Ungaria în Africa de Sud

6.Ungaria merge mai departe: Rwanda, Namibia și Botswana

7. Piramida Ungaria-Rusia-China din... Egipt

8. Periplul Ungariei în Estul Africii: Kenya, Uganda, Tanzania, Burundi și Eritreea

Importanța geopolitică a Angolei

Angola, țară vorbitoare de portugheză, cu 36 de milioane de oameni, ocupă un loc strategic în Africa de Sud-Vest, fiind una dintre cele mai importante țări din punct de vedere geopolitic de pe continentul african. Poziția sa pe coasta Oceanului Atlantic îi oferă acces direct la principalele rute maritime care leagă Africa de America de Sud și de Europa. Capitala, Luanda, găzduiește unul dintre cele mai mari porturi naturale din Africa, constituind un punct esențial pentru comerțul regional și internațional. În plus, Angola are granițe cu Republica Democrată Congo, Zambia și Namibia, fapt care o transformă într-o verigă de legătură între Africa Centrală și cea Australă.

Un alt aspect fundamental al importanței sale geopolitice îl reprezintă bogăția resurselor naturale. Angola este al doilea producător de petrol din Africa, după Nigeria, iar compania națională Sonangol are un rol semnificativ în piețele energetice globale. Pe lângă petrol, țara dispune de rezerve importante de diamante, aur, cupru, fier și pământuri rare, ceea ce o face extrem de atractivă pentru investițiile internaționale.

În plan extern, Angola are o relație strategică cu China, care a devenit principalul său partener economic. După războiul civil, Beijingul a finanțat reconstrucția infrastructurii angoleze în schimbul accesului la resurse petroliere, ceea ce a transformat Angola într-un punct-cheie al inițiativei chineze „Belt and Road”. În același timp, Angola se află într-o zonă de competiție geopolitică între marile puteri — China, Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia — fiecare dorind să-și consolideze influența în regiune.

Angola joacă, de asemenea, un rol major în stabilitatea regională. Este una dintre cele mai puternice forțe militare din Africa Subsahariană și un actor important în cadrul Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) și al Uniunii Africane. Politica sa de stabilitate internă contribuie la menținerea păcii în sudul și centrul continentului.

După încheierea războiului civil în 2002, Angola a intrat într-o perioadă de reconstrucție accelerată, devenind o țară cu un potențial economic uriaș în domenii precum infrastructura, agricultura și energia. Această evoluție o transformă într-un veritabil hub economic între Africa Centrală, Africa de Sud și Atlanticul de Sud.

În concluzie, Angola reprezintă un pivot geopolitic atlantic african, datorită poziției sale strategice, resurselor naturale impresionante, stabilității relative și rolului său în competiția globală pentru influență în Africa.

Cum a început totul?

Ungaria s-a numărat printre primele state care au recunoscut oficial independenţa Angolei faţă de Portugalia, proclamată la 11 noiembrie 1975. Proclamația a fost unilaterală, de către preşedintele Mişcării Populare pentru Eliberarea Angolei - MPLA de la acea vreme, Agostinho Neto. După proclamarea independeţei a urmat un război civil de aproape 25 de ani.

Relațiile bilaterale ungaro-angoleze se desfășoară în baza Tratatului de prietenie și colaborare între Ungaria și Republica Angola, semnat la Budapesta la 9 octombrie 1981 și intrat în vigoare la 31 decembrie 1990.

Relațiile diplomatice au fost stabilite la 23 decembrie 1975, prin intermediul ambasadorului din Lagos, fosta capitală a Nigeriei. Ulterior, în aprilie 1976, diplomatul Ujvari Tibor a fost trimis în Luanda, capitala Angolei, în calitate de însărcinat cu afaceri ad-interim, având misiunea de înfiinţare a Ambasadei Ungariei la Luanda.

Reprezentanţa diplomatică a funcționat până la data de 30 iunie 1993, când a fost închisă pe fondul reizbucnirii (toamna anului 1992) războiului civil, care a încetat după aproape un deceniu, în februarie 2002.

La un an, respectiv 1 martie 2016, de la anunțarea de către șeful diplomației ungare, Szijjarto Peter, a politicii de „deschiderea către sud” (vezi în analizele noastre aici despre strategia de politică externă ungară), care are ca obiectiv dezvoltarea relaţiilor economice, în special cu statele din Africa şi America Latină, Guvernul a decis redeschiderea Ambasadei Ungariei la Luanda (Prin HG nr. 1.386/ 2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 80/ 12.06.2015).

Maris Zsolt Szilard a fost acreditat pe 8 februarie 2017, Prin decretul prezidențial nr. 28/ 2017 (II.8.), în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențar al Ungariei în Luanda, reprezentanța diplomatică fiind redeschisă oficial la 14 febriarie 2018, în prezența ministrului Szijjarto Peter.

În anul 2017, 133,9 de milioane de forinți (aproximativ 338 de mii de euro) au fost alocate din bugetul de stat pentru renovarea sediului Ambasadei. Ambasada Ungariei la Luanda gestionează relațiile Ungariei și cu republicile: Mozambic, Congo, Sao Tome și Principe (unde are câte un consul onorific), respectiv Guineea Ecuatorială.

Angola și-a deschis ambasadă la Budapesta în septembrie 2004, primele demersuri în acest sens fiind întreprinse la nivelul anului 2001, când viceministrul angolez pentru afaceri externe, Georges Rebelo Pinto Chikoti, s-a deplasat la Budapesta în vederea restabilirii relațiilor bilaterale.

Acorduri bilaterale recente

Foto: La Ambasada Anglolei din Budapesta s-au celebrat 50 de ani de relații diplomatice bilaterale (1975-2025) între Angola și Ungaria. Sursa aici.

Cele două state au semnat o serie de acorduri, care au vizat, printre altele:

1.     cooperarea economică și tehnică (publicat în Monitorul Oficial nr. 153/ 22.09.2017, Prin HG nr. 278/ 2017. (IX.22.) și care a intrat în vigoare în ziua următoare datei publicării). Acordul a stipulat înființarea Comisiei mixte interguvernamentale ungaro-angoleze de colaborare economică și tehnică. Comisia este prezidată, începând cu data de 5 decembrie 2020, din partea Budapestei, de șeful diplomației ungare. Anterior, funcția a fost deținută pentru o perioadă de aproape cinci luni (din 11 iulie 2020) de economistul Joo Istvan, din 2022 comisar guvernamental pentru „promovarea investițiilor, respectiv realizarea marilor investiții prioritare pentru Ungaria”. Prima și singura ședință a Comisiei s-a desfășurat la 27 – 28 ianuarie 2022, la Budapesta.

2.     colaborarea în domeniul afacerilor interne, acordul în acest sens fiind semnat la Budapesta, pe 25 februarie 2020, de către miniştrii de interne ai celor două state, Pinter Sandor şi Eugenio Cesar Laborinho. Oficialul ungar a declarat că vizita în Ungaria a omologului său se înscrie pe linia cooperării dintre cele două state. Eugenio Cesar Laborinho a subliniat importanța reprezentanţei diplomatice ungare în Angola, care monitorizează dezvoltarea socio-economică a țării africane.

Cu prilejul redeschiderii Ambasadei Ungariei la Luanda, au fost semnate acordurile de cooperare între:

·       Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta și Universitatea „Agosthino Neto” din Luanda;

·       Institutul pentru Afaceri Externe și Comerț Exterior/ KKI, subordonat Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior/ MAECE și Higher Institute of International Relations/ MIREX din Angola;

·       respectiv un acord privind cooperarea în domeniul agriculturii.

În plus, în marja aceluiași eveniment, a fost agreat acordul cu privire la eliminarea obligației vizei pentru titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu (semnat la 28 septembrie 2018, la New York, în marja participării șefului diplomației ungare și a omologului său de la acea vreme din Angola, Manuel Domingos Augusto, la Adunarea Generală a ONU din New York din septembrie 2018, și publicat în Monitorul Oficial nr. 183 din 22.11.2018.

Pe 4 noiembrie 2019, Szijjarto Peter și Joao Baptista Borges, ministrul angolez al energiei și apelor, au semnat la Budapesta declarația de intenție privind cooperarea în domeniul energiei și managementul apei.

Suplimentar, premierul Orban Viktor i-a împuternicit, prin ordinul 106/ 2019 (IX.17.), pe șeful diplomației ungare și ministrul justiției să elaboreze textul Acordului între cele două state privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Totodată, potrivit HG 1.696/ 2022 (XII.30.), guvernele celor două state au convenit asupra formei definitive a textului Acordului între Guvernul Ungar și Guvernul Republicii Angola privind transporturile aeriene.

Deplasări recente ale unor oficiali ungari

Pe 18 iunie 2024, Szijjarto Peter a co-prezidat în Luanda, alături de omologul său angolez, Tete Antonio, dialogul ministerial Uniunea Europeană – Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe/ SADC o Comunitate economică regională formată din 16 state membre: Angola, Botswana, Comore, Republica Democrată Congo, Eswatini, Lesotho, Madagascar, Malawi, Mauritius, Mozambic, Namibia, Seychelles, Africa de Sud, Tanzania, Zambia și Zimbabwe.

La începutul lunii iunie 2024, Tete Antonio a efectuat o vizită oficială la Budapesta, în cadrul căreia s-a întâlnit și cu șefi ai unor companii ungare prezente în Angola sau care se pregătesc să intre pe piața angoleză.

Pe 22-27 octombrie 2023, o delegație a Grupului Ungar al Uniunii Interparlamentare, formată din parlamentarii ungari Bartos Monika (Fidesz), vicepreședinte al entității și șefa delegației, Toroczkai Laszlo (Partidul Mi Hazank/ Patria Noastră) și Somfaine Adam Katalin, secretarul Grupului, au participat la lucrările celei de-a 147-a Adunări a Uniunii Interparlamentare și la reuniunile asociate, Având ca temă generală de dezbatere „Acțiune parlamentară pentru pace, justiție și instituții eficiente”, desfășurată în capitala Angolei, Luanda.

În marja evenimentului, membrii delegației ungare au fost primiți de președintele (Carolina Cerqueira) și prim-vicepreședintele (Americo Cuononoca) Parlamentului angolez. De asemenea, oficialii ungari au donat alimente în valoare de un milion de forinți Casei de Copii „Mama Muxima”. Cu prilejul vizitei delegației ungare, Legislativul din Luanda a înființat Grupul parlamentar de prietenie cu Ungaria.

Ulterior, la 15 decembrie 2023, s-a constituit în Legislativul de la Budapesta ca răspuns, pe bază de reciprocitate, Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Angola din cadrul Grupului parlamentar de prietenie cu state subsahariene. Grupul are 14 membri, fiind coprezidată de parlamentarii Nacsa Lorinc (KDNP) și Szatmary Kristof (Fidesz), iar vicepreședinții entității sunt Bartos Monika și Toroczkai Laszlo.

Pe 12 martie 2019, Szijjarto Peter a efectuat o vizită în Luanda, unde s-a întâlnit cu vicepremierul pentru cooperare internațională de la aceea dată, Domingos Vieira Lopes, subliniând interesul companiilor ungare de a investi, în special, în sectoarele agriculturii, energiei și tehnologiei securității.

O vizită ratată a lui Viktor Orban

În plus, premierul Orban Viktor ar fi trebuit să efectueze o vizită oficială în Angola, la 26 martie 2019, pentru a consolida relațiile dezvoltate de șeful diplomației ungare, însă vizita a fost anulată în ultimul moment, după ce Luanda a retras invitația lansată (vizita fusese anunțată de șeful diplomației ungare într-un comunicat remis agenției ungare de presă „MTI” din 12 martie 2019).

Potrivit articolului „Aliații noștri europeni au sabotat deplasarea lui Orban” publicat 19 noiembrie 2020 de portalul index.hu, în cazul materializării, vizita ar fi fost de „o importanță istorică”, fiind prima de acest gen după o pauză de 35 de ani. Invocând surse diplomatice, autorul materialului, Buzna Viktor, a precizat, că Spania și Portugalia „au sabotat” vizita programată a premierului ungar pentru că Budapesta s-ar fi pregătit cu „o afacere istorică” de 15 miliarde de forinți, care „ar fi lezat interesele economice spaniole și portugheze”.

Conform informațiilor index.hu, Guvernul de la Luanda ar fi concesionat Ungariei suprafețe importante de teren agricol în schimbul exportului unor produse ungare (în valoare de 30-40 de milioane de euro).

Aceeași sursă de presă mai menționează că terenurile agricole ar fi fost cultivate sub supravegherea unor experți ungari, iar o parte dintre produse ar fi fost vândute pe piața africană, în timp ce fructele tropicale ar fi fost valorificate în Ungaria.

Conex, jurnalistul a subliniat că, prin materializarea acestei „afaceri”, Ungaria ar fi ajuns în aceeași ligă cu principalele economii europene în materie de investiții agricole, cu Statele Unite ale Americii și China.

De asemenea, autorul a evidențiat că:

·       Angola a fost colonie portugheză timp de aproape 500 de ani, până în anul 1975;

·       Spania, Olanda, Germania, Brazilia și Statele Unite ale Americii și China au „conexiuni puternice” în Angola;

·       statul african reprezintă un „mediu politic atractiv pentru capitalul străin”, fiind bogat în resurse naturale, petrolul reprezentând 80% din exporturile sale, iar sistemul său autoritar este stabil;

·       terenurile agricole reprezintă cea mai importantă resursă strategică pentru Angola;

·       statul chinez este cel mai mare creditor al Angolei.

Date privind datoriile Angolei către China

Conform site-ului cursdeguvernare.ro din 9 mai 2024, care invocă date ale Băncii Mondiale de la nivelul anului 2022, Angola este al doilea stat cu cele mai mare datorii față de China (datorie externă totală de 20,98 miliarde de dolari).

Totodată, sursa de presă a titrat că, în martie 2024, statul african a negociat o plată lunară mai mică a datoriei cu cel mai mare creditor chinez al său, China Development Bank.

Dependența Angolei de China are următoarele repere. După terminarea războiului civil din 2002, Angola avea nevoie de bani și infrastructură pentru a-și reconstrui țara. China a devenit rapid principalul partener al Angolei, oferindu-i credite uriașe și investiții în schimbul accesului la petrol. Astfel, relația dintre cele două state s-a bazat pe principiul „petrol contra împrumuturi”.

China a finanțat construirea de drumuri, poduri, căi ferate, spitale și școli în Angola, folosind însă de multe ori companii și muncitori chinezi, nu angolezi. În acest fel, deși Angola a primit infrastructură nouă, banii s-au întors în mare parte în China, ceea ce a menținut o formă de dependență economică.

Pe lângă infrastructură, China este și cel mai mare cumpărător de petrol angolez. Aproape 70% din exporturile de petrol ale Angolei merg către China. Aceasta înseamnă că economia angoleză depinde puternic de cererea și de prețurile impuse de Beijing.

De asemenea, Angola are o datorie externă foarte mare față de China — estimată la zeci de miliarde de dolari. O mare parte din veniturile obținute din petrol sunt folosite pentru a rambursa aceste credite, ceea ce limitează libertatea economică a țării.

În plan politic, China sprijină guvernul angolez prin acorduri economice și investiții, fără a impune condiții legate de democrație sau drepturile omului. Acest tip de colaborare consolidează legăturile, dar face Angola dependentă de sprijinul și bunăvoința Beijingului.

Potrivit unui material publicat recent (16.09.2024) de forbes.ro, care invocă date ale Boston University Global Development Policy Center, China a împrumutat Angola pentru investiții în domenii precum:

·       energie – 25,9 miliarde de dolari;

·       Alte state africane în care China are investiții/ împrumuturi consistente în acest domeniu sunt: Africa de Sud, Etiopia, Zambia, Uganda, Sudan și Ghana.

·        transport – 7-8 miliarde de dolari, China investind/ împrumutând aproximativ aceeași sumă și pentru Kenya, Nigeria și Etiopia;

·       industrie și comerț - în total 9,57 de miliarde de dolari pentru Angola, Etiopia și alte state africane (nenominalizate);

·       apă curentă - 7,82 de miliarde de dolari pentru Angola, Camerun și alte state africane (nenominalizate);

·       agricultură – 2,39 de miliarde de dolari pentru state africane (nenominalizate), din care o mare parte în Angola;

·       educație – 1,99 de miliarde de dolari pentru state africane (nenominalizate), majoritatea sumei pentru Angola.

Sigur, e o chestiune speculativă dar, la fel ca și în alte situații din Africa – pe care cititorii noștri le pot urmări în serialele anterioare -, putem presupune că prezența Ungariei în Angola nu este nici o întâmplare nici o acțiune solitară. China sau Rusia au fost deseori, pentru Budapesta, deschizătoare de drumuri spre statele africane.

Proiecte/ investiții în statul african

Foto: Angola și Ungaria au semnat, la Budapesta, Acordul bilateral privind serviciile aeriene, un act care permite operarea de rute directe, cu accent pe conexiunea Luanda-Budapesta, care poate fi extinsă la alte destinații din Europa Centrală și de Est. Acordul a fost semnat de ministrul Transporturilor, Ricardo D'Abreu, și de ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, în cadrul vizitei oficiale a ministrului angolez în Ungaria (2 mai 2025). Sursa aici.

Prin semnarea pe 31 mai 2023 a unui contract de finanțare de 130 de milioane de euro între Ministerul angolez de Finanțe și Banca Ungară de Export-Import/ EXIMBANK, deținută de statul ungar, a intrat în vigoare acordul - Anunțat în noiembrie 2022 -

convenit între Ministerul de Interne din Angola și compania ungară ANY BIZTONSAGI NYOMDA Nyrt/ ANY SECURITY PRINTING COMPANY cu sediul la Budapesta, specializată în producerea de acte de identitate (Site-ul companiei este any.hu, unde informațiile sunt diponibile în limbile maghiară, engleză, franceză și spaniolă). Acordul prevede punerea la dispoziție de către imprimeria ungară a unui sistem de emitere a pașapoartelor biometrice pe o perioadă de zece ani pentru Ministerul angolez de Interne și Serviço de Migração e Estrangeiros din Luanda. Acest sistem presupune:

·       dezvoltarea centrelor pentru preluarea datelor biometrice;

·       producerea pașapoartelor;

·       realizarea unui sistem local de personalizare a pașapoartelor.

În anul 2023, continentul african a devenit cea mai mare piață externă de desfacere pentru serviciile oferite de ANY BIZTONSAGI NYOMDA Nyrt, veniturile firmei provenite din Africa înregistrând o creștere de patru ori și jumătate față de anul 2022 (foto jos).

La 6 decembrie 2023, compania ungară a încheiat un acord similar și cu Ghana pentru emiterea pașapoartelor biometrice.

Totodată, în cadrul unei conferințe de presă desfășurată pe 28 ianuarie 2022, la Budapesta, după reuniunea Comisiei mixte interguvernamentale ungaro-angoleze de colaborare economică și tehnică, șeful diplomației ungare a anunțat:

·       modernizarea turbinelor cu gaz de producție ungară, a căror instalare pe teritoriul Angolei s-a realizat printr-o investiție de 100 de milioane de dolari;

·       construirea de către o companie ungară specializată în managementul apei (nenominalizată) a 13 stații de apă, care vor asigura apa potabilă pentru două milioane de persoane. Potrivit ministrului Szijjarto Peter, valoarea acestei investiții se cifrează la 100 de milioane de dolari.

În loc de concluzii

În ultimii ani, Ungaria și-a extins politica externă dincolo de Europa, adoptând o strategie numită „Deschiderea spre Sud”, prin care își propune să dezvolte relații mai strânse cu statele din Africa, Asia și America Latină. În acest context, Angola a devenit unul dintre partenerii africani importanți ai Budapestei, datorită poziției sale strategice și a resurselor naturale bogate.

Unul dintre principalele motive ale interesului Ungariei este economia Angolei, una dintre cele mai mari din Africa Subsahariană. Angola este al doilea producător de petrol de pe continent, ceea ce o transformă într-un partener valoros în domeniul energetic. Ungaria, care depinde de importuri pentru a-și asigura necesarul de energie, caută să își diversifice sursele energetice și să reducă dependența de gazul și petrolul rusesc. Prin cooperarea cu Angola, Budapesta speră să aibă acces la noi resurse și să creeze parteneriate avantajoase pentru companiile sale din sectorul energiei.

Pe lângă domeniul energetic, Ungaria este interesată și de oportunitățile economice din Angola. Țara africană are nevoie de investiții în agricultură, infrastructură, tehnologie și gestionarea apei, domenii în care firmele ungare pot oferi soluții moderne. Astfel, cooperarea economică este benefică pentru ambele părți.

Interesul Ungariei nu este doar economic, ci și educațional și cultural, cum am văzut mai sus. Prin programul de burse Stipendium Hungaricum, Ungaria oferă tinerilor angolezi posibilitatea de a studia în universitățile sale, contribuind astfel la formarea unei noi generații de specialiști care cunosc și apreciază cultura ungară. Acest schimb educațional întărește legăturile dintre cele două țări și creează o bază solidă pentru relații pe termen lung.

De asemenea, Angola are o poziție strategică pe coasta Atlanticului, fiind o poartă de intrare în Africa de Sud și Centrală. Prin colaborarea cu Luanda, Ungaria își extinde influența în regiune și își consolidează prezența diplomatică pe continentul african.

În concluzie, interesul Ungariei pentru Angola se bazează pe motive economice, energetice, educaționale și strategice. Angola oferă Ungariei oportunități importante de cooperare și investiții, în timp ce Budapesta contribuie la dezvoltarea și modernizarea acestei țări africane. Astfel, relațiile dintre cele două state reprezintă un exemplu de parteneriat benefic între Europa Centrală și Africa.

Cum am spus demonstrat deja în serialul nostru, Ungaria are deja, în Africa, o prezență consistentă și care nu se poate explica prin contacte sau relații bilaterale întâmplătoare. Este vorba despre un proiect diplomatic major, susținut consecvent de un stat, altminteri, deloc „corpolent”, dar care lovește, în relațiile internaționale, mereu peste categoria sa de greutate.

Dar asta nu e totul. Când prezența Budapestei în multe state sau contexte africane este flancată de cea a Federației Ruse sau a Republicii Chineze, lucrurile capătă altă turnură, și trebuie ridicate la alt nivel de abordare.

Cazul Angolei poate fi semnificativ din acest punct de vedere, chiar dacă suntem deocamdată în zona speculațiilor. Angola este unul dintre cele mai strategice state din regiune.  Prezența Budapestei în Angola, ca de fiecare data în regiune, nu este întâmplătoare.

Repetăm în finalul serialului nostru ce am spus deja: Ungaria în Africa, nu este doar… Ungaria!

C. Sabin este absolvent al Masterului de Studii de Securitate al Facultății de Sociologie a Universității din București.