Iliberalul Viktor Orbán: bursier Soros, colaborator al Securităţii ungare, şef de „stat mafiot” (I)

Viktor Orbán, atunci şi acum, în 1980 şi în 2022. Sursa femina.hu.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar şi pentru România şi Uniunea Europeană, LARICS începe un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realităţile politice din ţara vecină.

Analiză realizată de C. Ioana*

Vom încerca să desluşim evoluţiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale şi echipa din jurul acestora. Nu puteam începe cu altcineva decât cu personajul politic principal, respectiv premierul Orbán Viktor. Versiunea în limba engleză a textului poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Orbán Viktor este născut la 31.05.1963, are 59 ani, în Székesfehérvár, Fejér (undeva în centrul Ungariei). De religie calvină, deşi în ultima vreme s-a îndreptat spre catolicism, atras de grandoare şi rezonanţa naţionalist/imperialistă a catolicismului în Ungaria (Coroana Sfântului Ştefan etc.). Părinţi sunt Orbán Győző Bálint (antreprenor, agronom) şi Erzsébet Sípos (profesor de educaţie pentru nevoi speciale, logoped), iar fraţi mai mici: Orbán Győző, Orbán Áron (ambii antreprenori). Ca o curiozitate lingvistică şi psihologică: Győző este echivalentul maghiar al lui Victor/Viktor. Aşa că bătrânul Győző şi-a numit doi dintre fii săi după numele său!

Orbán Viktor copilărit în localităţile rurale Alcsútdoboz şi Felcsút. În 1986, s-a căsătorit cu Anikó Lévai (romano-catolică), de profesie jurist şi împreună au 5 copii: Ráhel, Gáspár, Sára,  Róza,  Flóra. Hobby-uri: sportul, în special fotbalul (a jucat în echipa de fotbal Felcsút).

În 1981, a absolvit Liceul Blanka Teleki din Székesfehérvár, unde a studiat limba engleză. În perioada 1981-1982, a efectuat serviciul militar, după care a urmat studiile Facultăţii de Drept din carul Universităţii Eötvös Loránd din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987.

În 1989 a primit o bursă de la Fundaţia Soros pentru a studia Ştiinţe Politice la Pembroke College, Oxford. Nu a stat mult, doar câteva luni, nu acela era mediul său, după care s-a întors urgent acasă pentru a se ocupa de... politică.

În iunie 1989, actualul filo-rus Orbán Viktor a câştigat o largă recunoaştere când a ţinut un discurs la reînhumarea fostului premier Imre Nagy, lider al Revoluţiei Maghiare din 1956, în care a cerut alegeri libere şi retragerea trupelor sovietice din Ungaria: „Dacă nu vom pierde din vedere ideea din 1956, vom alege un guvern care să îşi asume imediat tratativele cu privire la demararea neîntârziată a retragerii trupelor ruseşti” (forţele sovietice s-au retras într-adevăr până la jumătatea anului 1991).

Ar fi comic, dacă nu ar fi trist. Practic, astăzi, Orbán Viktor a ajuns opusul a ceea ce a fost ieri.

Carieră politică. Trei momente cheie ale involuţiei Ungariei către ”democraţia iliberală” sub conducerea lui Orbán Viktor

Viktor Orban în 1988, când a fondat partidul FIDESZ.

La 30.03.1988, a fondat partidul FIDESZ (partid de dreapta), în 1990 a devenit membru al Parlamentului ungar din partea acestui partid, iar în 1993 a devenit liderul acestuia.

Funcţia de premier al Ungariei a ocupat-o în două perioade: 1998-2002 şi 2010 – prezent.

În opinia experţilor în politică externă (aici şi aici), Orbán Viktor este politicianul european care a contribuit cel mai mult la promovarea noţiunii de „democraţie iliberală”.

Specialiştii în domeniu consideră că, în Ungaria, schimbarea de regim care a avut loc în 1989 şi 1990 a dus la schimbări fundamentale în sistemul politic, precum şi în structura socială şi economică a ţării. 

1989 - Viktor Orbán şi-a făcut debutul pe o scenă politică în devenire, când  liberalismul era la modă.

Orban şi cercul lui de prieteni din Fidesz, tineri, îndrăzneţi, impertinenţi, cu propriul lor stil vestimentar şi clipurile de campanie, contrastau cu perioada anterioară, cea a regimului Kádár. Radicalismul poziţiei lor a prevalat asupra liberalismului manifestat, respectiv stilul a prevalat asupra substanţei. Imaginea lor era în mod clar exagerată şi avea ceva fals în sine.

Noile circumstanţe i-au permis să evolueze şi să se reinventeze treptat la nivel politic. Pe de o parte, el a denunţat constituţia din 1994, a unei coaliţii formate din socialişti (foşti comunişti) şi din liberali (foşti dizidenţi), ca fiind scandaloasă din punct de vedere politic şi moral. Pe de altă parte, moartea din decembrie 1993 a lui József Antall, fost prim-ministru conservator şi fondator al Forumului Democrat Maghiar, a lăsat dreapta conservatoare fără lider. 

Orbán a demonstrat atunci un instinct politic care de atunci a fost confirmat până în prezent. Era un spaţiu liber în cadrul dreptei spectrului politic şi, în timp ce Forumul se descompunea încet, Orbán şi Fidesz au căutat să umple acest gol şi au reproiectat Fidesz ca un partid naţional şi conservator.

Ceea ce, iniţial, părea un mic pas secundar, a fost de fapt începutul unei adevărate schimbări politice către conservatorism şi naţionalism. Această întorsătură a fost la început moderată, apoi a devenit din ce în ce mai radicală, fidelă personajului lui Orbán  Viktor.

2000 – reinventarea ideologică a lui Viktor Orbán.

La acea vreme, a reţinut atenţia declaraţia lui Orbán, potrivit căreia ”spre deosebire de ceea ce s-a vehiculat peste tot, în 1989 nu a fost nicio revoluţie, nicio ruptură, ci mai degrabă o schimbare a continuităţii.Totul a trebuit să se schimbe pentru ca totul să rămână la fel”,a spus el.

Începând din 2010, odată cu al doilea Guvern Orbán care a venit la putere, în plină criză, democraţia ungară s-a transformat fundamental, iar standardul de viaţă a scăzut.

2014 – Turnura „iliberală”

Foto: Fareed Rafiq Zakaria, journalist şi realizator la CNN, de origine indiană.

Termenul de „democraţie iliberală”, utilizat de Orbán în 2014, a fost de atunci pe scară largă comentat sau criticat. Pe 26 iulie 2014, Viktor Orban ţine celebrul discurs de la Tuşnad, unde lansează conceptul de „iliberalism” (despre Doctrina Orbán şi discursul de la Tuşnad, se poate urmări serialul care poate fi accesat aici). Premierul ungur a venit în România după ce tocmai câştigase zdrobitor alegerile din Ungaria – şi a fost dezlănţuit. Anunţă lumii o nouă viziune pentru lumea de mâine, care se schimbă sub ochii noştri. Ne explica cum arată aceasta şi care e schimbarea majoră care se petrece. În plus, ne arata şi cum pot fi organizate mai eficient comunităţile în „noua” lume, una în care organizările „vechi” sunt nu doar desuete şi ineficace, ci şi perdante.Viktor Orban se dorea profetul şi actorul acelei lumi noi.

Ironic este altceva. Deşi este policitianul care a contribuit cel mai mult la promovarea noţiunii de democraţie iliberală” - nu el e autorul conceptului, ci Fareed Rafiq Zakaria (jurnalist CNN), american de origine indiană. Adică imigrant. Ce ironic! Tu, ditamai Viktor Orban, naţionalistul şi luptătorul pur şi dur împotriva imigraţiei, să îţi însuşeşti tezele unui imigrant, ca să îşi ilustrezi teza care te-a făcut faimos....

Autoritarismul se instalează treptat. Tendinţele autoritare ale regimului Orbán s-au evidenţiat prin modul în care s-a realizat separarea puterilor în stat, prin modul în care s-a remodelat Curtea Constituţională, s-a politizat administraţia publică şi s-a preluat controlul asupra audiovizualului public. Practic, oamenii lui Viktor Orbán au ajuns să controleze întreg statul ungar.

„Statul mafiot” şi regimul Orbán

De la acea vreme s-a manifestat pregnant ”capitalismul de cumetrie”, în conexiune directă cu puterea politică, definit drept ”mafie de stat” de către expertul ungar Bálint Magyar, în cartea sa ”Magyar polip – A posztkommunista maffiaállam”/ Caracatiţa ungară - Statul mafiot post-comunist (2013, reeditată în limba engleză în 2016).

”Patriotismul economic al lui Orbán” s-a dovedit asemănător unui sistem de clan, în care predomină loialitatea faţă de şef. 

De pildă, Simicska Lajos, un oligarh ungar din cercul apropiaţilor lui Orban, a fost privat de contracte preferenţiale din bani publici, după ce acesta şi-a exprimat dezacordul faţă de Orban În 2015, publicaţiile ungare au mediatizat apogeul conflictului dintre cei doi sub titlul ”Ziua G”, când Simicska a afirmat: „Orbán egy geci”/”Orbán este o scursură”. „Ziua G” vine de la ziua in care Simicska a declarat: "Orban egy geci"/ Orban este o scursura. A fost o injurie publica grava la adresa premierului, fara precedent, din partea unui apropiat fidel. Asa a numit presa ungara aceasta zi, ca apogeu al conflictului lor public: „G-nap".

În timp ce în Ungaria se susţinea conceptul de ”patriotism economic”, în faţa prădătorilor internaţionali instalaţi de reţele social-liberale, în paralel se instaura un sistem, în care o duzină de oligarhi asociaţi cercurilor de putere controlau companiile care primeau achiziţii publice (iluminatul public urban, sistemul de panouri publicitare, materialele de construcţie pentru drumuri, etc.). Economia şi politica au fost interconectate cu centrul sistemului corupt a lui Orbán Viktor.

Potrivit  cercetătorului în sociologie Zoltan Fleck de la Universitatea din Budapesta, „Orbán a înţeles bine partea întunecată a sufletului maghiar”, astfel încât campaniile privind migranţii şi cele anti-Soros au stat la baza victoriilor electorale şi la obţinerea unei majorităţi constituţionale, care i-au asigurat hegemonia politică, dar, mai presus de toate, au condus la capturarea Statului ungar de către antreprenorii apropiaţi lui Viktor Orbán, care i-au permis acestuia să-şi perpetueze stăpânirea

Familia sau famiglia? Reţeaua Orbán

Tatăl şi fiul

Vom începe cu familia Orbán,căci  importanţa ei în politica ungurească este majoră – a devenit, de fapt, o maşină de făcut/luat bani publici şi europeni (sursa aici si aici).

Tranzacţiile financiare (cel puţin) imorale şi cu implicarea directă a familiei sale au făcut parte integrantă din întreaga carieră a lui Orbán. În 1990, noile partide democratice erau fără bani şi, pentru a-şi desfăşura activităţile, au primit cu toţii o sumă mare de bani de început. Partea Fidesz era jumătate dintr-o clădire foarte valoroasă din centrul oraşului, pe care partidul a vândut-o. Din aceşti bani, în mod destul de fraudulos, câteva milioane de forinţi i-au fost dat tatălui lui Viktor Orbán, Győző Orbán, care nu avea banii de care avea nevoie pentru a cumpăra o carieră de piatră deţinută de stat, al cărei administrator era la acea vreme.

Odată cu trecerea timpului, apetitul financiar al lui Orbán a crescut. După ce a devenit prim-ministru în 1998, a fost într-o poziţie perfectă pentru a lucra la îngrăşarea lui, a prietenilor şi a familiei sale prin informaţii din interior. Era interesat în special de terenurile agricole, deoarece ştia că proprietarii de terenuri vor primi subvenţii considerabile ale UE în viitor.

Tatăl premierului Orban a devenit practic singurul furnizor de pietriş companiilor de stat implicate în construcţia de drumuri finanţate de guvern. Jurnaliştii unguri au scris nenumărate reprtaje prin care arătau cum pietrişul şi materialele de construcţie din beton de la Győző erau transportate către proiecte guvernamentale, dintre care majoritatea sunt finanţate din fonduri ale Uniunii Europene, cum ar fi sistemele de canalizare şi construcţia de căi ferate în Érd, Budapesta, Jászberény şi Püspökladány. Jurnaliştii au observat camioane cu numele „Nehéz Kő” care livreau cantităţi mari de pietriş şi materiale de construcţie pentru proiectele guvernamentale. Firma de camioane aparţinea lui Áron Orbán (ulterior, se pare, Győző Orbán a devenit proprietar), iar jurnaliştii au arătat că pietrişul pe care îl transporta „Nehéz Kő” provenea de la Dolomit Kft., compania lui Győző Orbán. Dolomit a fost activ în toată ţara, dar jurnaliştii au fost interesaţi în mod special de un mega-proiect, construcţia unei linii de cale ferată de 53 km între Szántód şi Balatonszentgyörgy cu un cost estimat la 72,4 miliarde de forinţi (204 milioane euro).

Afacerile familiei Orbán pe trend ascendent

Publicaţia ungară g7.hu anunţa, la 04.06.2021, că în ultimii 7 ani, familia Orbán a câştigat 15 miliarde de forinţi, din surse extra-salariale (42 milion euro!). În 2021, companiile tatălui lui Viktor Orbán, Győző Orbán, au prezentat rapoartele economice pentru 2020, din care a rezultat că acesta a dobândit un venit corporativ de aproximativ 580 de milioane de forinţi (1 600 000 euro).

Familia Orbán, în principal Győző Orbán, a câştigat câteva zeci de milioane de forinţi în 2020 şi circa 100 de milioane de forinţi din dividende (300 000 euro).

Deşi părinţii şi fraţii lui Orbán Viktor au avut acţiuni în circa o duzină de companii, de-a lungul anilor, doar trei dintre acestea au devenit surse semnificative de venituri: Dolomit Kőbányászati, Gánt Kő şi Nehéz Kő Kft.

Centrul jurnalistic de investigaţie din Ungaria, Direkt36, a dezvăluit în mai multe rânduri  modul în care aceste companii obţin indirect bani publici, fiind implicate, printre altele, în renovarea căii ferate din Lacul Balaton de Sud, la proiectul de reabilitare a centralei electrice Vértesi Erőmű Ltd şi la construirea mai multor sisteme de canalizări, în Budapesta şi judeţul Pest. Cea mai mare dintre companiile familiei Orbán este, cum am văzut deja, Dolomit Kft.

Profitul companiei Dolomit Kft. este  prezentat în graficul companiilor care desfăşoară activităţi de exploatare în cariere, exploatare a nisipului şi a argilei (ca procent din profit, ca procent din vânzări, în milioane de forinţi per angajat).

În 2021, mişcarea lui Ráhel Orbán (fiica lui Orbán Viktor ) şi István Tiborcz (ginerele lui) de a se stabili în Spania a provocat destulă agitaţie în presa ungară şi în cercurile anti-Orbán de pe Facebook. S-a dovedit că, încă din vara lui 2020, firma lui Tiborcz, BDPST Hotel Management Zrt., opera un hotel de patru stele în Los Alcázares, la aproximativ 500 km de Marbella, unde locuieşte în prezent această familie.

Potrivit comunicatului de presă al companiei, există planuri de extindere în continuare în Spania.

Marbella este cunoscută ca fiind centrul organizaţiilor criminale internaţionale. În anii 1960, în timpul boom-ului economic al Spaniei, Costa del Sol şi capitala sa, Marbella, au devenit nu doar un paradis turistic, ci „frontiera de sud a crimei organizate”.

Potrivit unui articol recent al The Guardian, Costa del Sol găzduieşte peste 100 de organizaţii criminale, care au conexiuni strânse cu Dubaiul. Recent, presa ungară a aflat şi că hotelul achiziţionat de Tiborcz din Los Alcázares i-a aparţinut cândva lui Juan Antonio Roca, o figură majoră într- unul dintre cele mai mari procese de corupţie din Spania.

Juan Antonio Roca a fost unul dintre cele 95 de persoane, printre care doi foşti primari şi 15 consilieri locali, acuzaţi de implicare într-o reţea de mită. Condamnat la 50 de ani de închisoare, după ce a petrecut nouă ani după gratii, a fost eliberat în februarie 2019 Hotelul achiziţionat de Tiborcz a devenit proprietatea statului spaniol, care a fost dornic să-l vândă, dar nu a găsit cumpărător până când BDPST Hotel Management Zrt a apărut în peisaj.

Potrivit HVG.hu, Tiborcz a achiziţionat hotelul cu 84 de camere pentru suma de 9,3 milioane de euro, care este considerat a fi un preţ competitiv, în mare parte din cauza prăbuşirii turismului pe întreg cuprinsul Europei şi în special în ţările din sud, ca urmare a pandemiei de coronavirus. În plus, Grupul BDPST a cumpărat şi concesiunea de exploatare a garajului subteran din apropiere, câştigată iniţial tot de Roca, în 2002, pentru o perioadă de 75 de ani. Preţul a fost de 800.000 de euro.

Cu bani câştigaţi din afacerea Elios şi împrumuturi bancare extinse, Tiborcz a început achiziţia de hoteluri de toate tipurile. Prietenii soţiei sale din industria turistică au fost de un ajutor enorm, la fel ca şi puterea nelimitată a premierului Orbán Viktor.

Versiunea în limba engleză a textului poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI.

(va urma)

*C. Ioana este absoventă a Masterului de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi expertă LARICS pe chestiunea maghiară.