Primul an al lui Trump după revenirea la Casa Albă zguduie relația transatlantică. Europa se clatină în fața noii ordini mondiale

Primul an al președintelui Donald Trump după revenirea la Casa Albă a spulberat orice iluzie rămasă în rândul liderilor europeni că acesta poate fi „gestionat” sau influențat ușor. Ostilitatea deschisă față de Uniunea Europeană a pus sub presiune alianța transatlantică construită după Al Doilea Război Mondial și a adâncit diviziunile atât între statele europene, cât și în interiorul blocului comunitar.

Europenii nu își pot permite să rupă relațiile cu SUA. FOTO: EPA-EFE

Această situație a lăsat sub semnul întrebării viitorul Ucrainei înainte de 2026 și a readus în prim-plan temeri legate de securitatea europeană, pe fondul îngrijorărilor că ambițiile teritoriale ale președintelui rus Vladimir Putin ar putea depăși granițele Ucrainei, relatează POLITICO.

Cu toate acestea, Europa a reușit, cel puțin deocamdată, să traverseze această perioadă tensionată.

„Europenii nu își pot permite să rupă relațiile cu SUA, mai ales din cauza dependenței de angajamentul militar american pentru apărarea Europei”, a declarat Jana Puglierin, cercetător principal la European Council on Foreign Relations. Ea a avertizat însă că interesele pe termen lung ale celor două părți nu mai sunt aliniate.

Administrația Trump privește Europa ca pe un continent care își pierde valorile și identitatea, dominat de politici liberale care, în viziunea Washingtonului, subminează securitatea.

Casa Albă susține că presiunile asupra Europei – pentru creșterea cheltuielilor de apărare, restricționarea imigrației și încheierea războiului din Ucraina – reprezintă „adevăruri dure” spuse de un aliat. „Migrația necontrolată a dus la creșterea criminalității și la presiuni asupra sistemelor sociale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.

După un început de an marcat de declarații dure, inclusiv criticile vicepreședintelui JD Vance la adresa Europei la Conferința de Securitate de la München și tensiunile din Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderii europeni au început să se adapteze viziunii lui Trump.

România, prin președintele Nicușor Dan, a descris această schimbare drept o trecere de la „o abordare morală” la una „pragmatică și economică”.

UE a acceptat un tarif comercial de 15% pentru a limita impactul economic pe termen scurt, iar NATO a promis creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB în următorul deceniu. De asemenea, Trump a acceptat continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, cu condiția ca Europa să suporte costurile.

În același timp, administrația americană a stârnit îngrijorări majore prin noua Strategie Națională de Securitate, care descrie Uniunea Europeană drept „adversă” intereselor economice ale SUA și pledează pentru subminarea centrismului european.

„Este un moment de cotitură care schimbă pe termen lung strategia Europei față de SUA”, a declarat Constanze Stelzenmüller, de la Brookings Institution.

Tensiunile au fost amplificate și de reiterarea dorinței lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu aparținând Danemarcei, un aliat NATO. Numirea unui trimis special american pentru Groenlanda a fost percepută în Europa drept un semnal de alarmă.

În acest context, liderii europeni se confruntă cu o dilemă majoră: dacă victoriile tactice obținute în relația cu Washingtonul sunt suficiente pentru a salva, pe termen lung, alianța transatlantică. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent că „Pax Americana” este „moartă” și că Trump „nu se poate raporta la Uniunea Europeană”, sugerând că relațiile bilaterale ar putea deveni alternativa principală.

UE a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de dolari pentru Ucraina, în ciuda opoziției unor state membre apropiate de Trump. Deși Washingtonul a privit cu rezerve acest demers, liderii europeni continuă să sprijine eforturile diplomatice americane de a pune capăt războiului, insistând însă asupra unor garanții de securitate solide pentru Kiev.