Ce caută Ungaria în Africa? Budapesta iubește tricolorul roș-galben-albastru... în Ciad!

Foto: Prim-ministrul Viktor Orbán și președintele Ciadului Mahamat Idriss Déby Itno la Budapesta. Vizită de stat din 7 septembrie 2024. Sursa foto aici.

Vom începe acum, concret, analiza relațiilor dintre Ungaria și Africa, cu studii de caz pe o serie de state de pe acest continent. Relațiile și, mai ales, geografia amplă a acestora este surprinzătoare. Ce caută Ungaria, un stat mic, totuși, în Africa? Cum se explică asta? În niciun caz prin dinamică internă, deci prin simpla deciziei a Budapestei. Că aceasta a existat, e fără îndoială; Ungaria a mai avut relații cu Africa și înainte de căderea comunismului, chiar dacă ponderea acestora nu trebuie exagerată. Dar că „oportunitățile” acestei noi perioade de activism ungar au fost fixate de state terțe nu poate fi pus la îndoială. Cum va deveni tot mai limpede din prezentările care vor urma, Ungaria devine un instrument pentru mari puteri, precum China dar, mai ales, pentru Federația Rusă. (Pentru prezența amplă a Rusiei în Africa, vezi aici.)

Să începem cu începutul.

Ungaria în Africa - începuturi timide

Interesul autorităților ungare față de continentul african datează încă de pe vremea comunismului, Budapesta elaborând, la jumătatea anilor ’60, o „politică pentru Africa”. Astfel, Ungaria a consemnat în perioada aceea „o prezență puternică” pe continentul african, inclusiv prin:

·       exportarea unor produse, precum autobuze „Ikarus” (fabricate de producătorul de vehicule de transport public din Ungaria, Ikarus Bus, înființat în 1895 și desființat în 2003), conserve „Globus” și mașini de spălat „Hajdu”;

·       prezența unor experți ai companiei ungare Technical and Scientific Cooperation/ Tesco, activă pe continent (începând cu 1962), aceștia contribuind la dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviere sau la construirea de spitale în Algeria, Libia și Maroc.

După schimbarea regimului, prioritățile politicii externe ungare s-au schimbat, iar relațiile economice și diplomatice stabilite în perioada comunismului au fost reduse substanțial. Potrivit lui Pados Laszlo, fost director general al Tesco, asta s-ar fi întâmplat din cauza percepției că „tot ceea ce a făcut regimul anterior a fost greșit” sau a concepției greșite că „Ungaria nu a avut de câștigat” de pe urma relațiilor dezvoltate cu Africa.

Aproximativ ca în România, apropo de relațiile cu Orientul Mijlociu.

Budapesta redescoperă Africa

Revitalizarea relațiilor cu continentul african a avut loc ulterior revenirii la putere din 2010 a alianței Fidesz-KDNP, odată cu adoptarea - după încheierea mandatului Ungariei la preşedinţia Consiliului UE din 2011 -, a Strategiei de Politică Externă a Ungariei adoptată, document programatic, care stabilește drept prioritate principală deschiderea globală (consolidarea relaţiilor cu spaţii mai puţin tradiţionale pentru politica externă ungară, cu precădere în contextul evoluţiilor economice).

Politicii externe de deschidere globală i se subsumează politica de:

·       „deschidere către est” (lansată în 2012), care, conform șefului diplomației ungare, Szijjarto Peter, reprezintă o strategie economică externă bazată pe patru piloni: China şi Orientul Îndepărtat, ţările din CSI şi republicile caucaziene, Balcanii de Vest şi lumea arabă;

·       „deschiderea către sud”, lansată în 2015, care are ca obiectiv dezvoltarea relaţiilor economice, în special cu statele din Africa şi America Latină.

Potrivit experților, strategia de politică externă își propune identificarea de aliați strategici în rândul statelor cu potențial economic neexploatat care:

·       au reușit să-și mențină stabilitatea economică chiar și în timpul crizei economice mondiale (precum China);

·       dispun de capacitate puternică de investiții (precum Rusia, China, India);

·       ar putea reprezenta potențiale piețe pentru economia ungară puternic orientată spre export (precum Rusia, Africa, America de Sud).

De altfel, din perspectiva specialiştilor, plasarea pe primul loc a relațiilor economice externe poate fi interpretată ca răspuns al Ungariei la procesele din politica și economia mondială pe care comunitatea internațională le-a perceput din ce în ce mai clar după criza financiară din 2008.

Lansarea politicii de „deschidere spre sud” a fost precedată de înființarea, în 2014, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior/ MAECE, a Departamentului pentru Africa, cu scopul de a valorifica „oportunitatea extraordinară” pe care o reprezintă pentru piața externă spațiul african, „neglijat în ultimii 20 de ani atât în politica externă ungară, cât și în cadrul MAECE” (potrivit șefului entității de la acea vreme, Szabo Andras).

În anul 2019, Cabinetul de la Budapesta a adoptat strategia guvernamentală pentru Africa, prin Ordonanța Guvernului nr. 1177/ 2019. Strategia prevedea un plan de măsuri în 22 de puncte, vizând dezvoltarea și dinamizarea relațiilor economice cu statele africane, respectiv pentru îmbunătățirea condițiilor generale de viață ale cetățenilor africani. Materializarea acestor măsuri ar permite gestionarea eficientă a fenomenului migrației din statele africane - prin dezvoltarea economiilor statelor africane, crearea de locuri de muncă și asigurarea mijloacelor de subzistență - în special a celei provenite din regiunea Africa Subsahariană.

Budapesta iubește tricolorul României în... Ciad!

Sursa foto aici.

Budapesta vizează o cooperare strânsă cu statele africane, concentrându-se masiv pe apropierea de Ciad. Autoritățile ungare consideră statul drept „ultimul bastion stabil” din regiunea Sahel, cu rol esențial în lupta împotriva terorismului, respectiv în menținerea stabilității din zonă.

Regiunea Sahel este considerată una dintre cele mai sărace regiuni ale lumii, unde terorismul jihadist, aflat în expansiune, poate genera un nou val de migrație spre Europa.

Relațiile dintre Ungaria și Ciad au devenit vizibile la nivelul lui 2023, consemnând, la finele anului, prima vizită efectuată în acest stat de un ministru ungar al afacerilor externe.

Astfel, la invitația preşedintelului ciadian, Mahamat Deby, Szijjarto Peter a efectuat o vizită oficială de două zile între 7 și 9 decembrie 2023, acesta anunţând încă din prima zi a deplasării (N’Djamena) lansarea unui program complex de cooperare bilaterală în patru domenii strategice, menit a contribui la eforturile autorităţilor din Ciad de a garanta securitatea în Sahel.

Foto: Szijjarto Peter a efectuat o vizită oficială de două zile între 7 și 9 decembrie 2023, în Ciad. Sursa foto aici.

Cele patru dimensiuni strategice erau următoarele.

1.     Dimensiunea umanitară, care include:

Programul „Hungary Helps”, lansat de Guvernul ungar în anul 2017, acesta vizează, prin intermediul agenţiei omonime, integrarea şi realizarea de manieră coordonată a cooperării internaţionale vizând activităţile umanitare şi de dezvoltare lansate de Ungaria, asistenţa umanitară şi acţiunile internaţionale de consolidare a stabilităţii comunităţilor vulnerabile. Programul este coordonat de Azbej Tristan, secretar de stat pentru programe de sprijinire a creştinilor persecutaţi din cadrul MAECE. Director general al Agenţiei „Hungary Helps” este Kovacs Peter.

La data 25.09.2023, şi-a început activitatea în Ciad o misiune pentru dezvoltare și asistență umanitară cu durata de două săptămâni. Echipa, formată din aproximativ 24 de medici, specialiști în domeniul sănătății și agriculturii, respectiv manageri de operațiuni umanitare, a avut ca sarcină efectuarea de intervenții în taberele de refugiați din împrejurimile capitalei Ciadului și de programe de pregătire în domeniul gestionării crizelor umanitare.

În cadrul misiunii umanitare a fost semnat un acord între Agenția „Hungary Helps” și Comisia Națională pentru Primirea și Reintegrarea Refugiaților și a persoanelor Repatriate/ CNARR, coordonată de Ministerul Administrației Teritoriale din Ciad, fiind, potrivit secretarului de stat Azbej Tristan, „primul acord bilateral din cadrul misiunii diplomatice dintre Ungaria și Ciad”.

Biroul „Hungary Helps”. Secretarul de stat Azbej Tristan, a anunțat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, deschiderea în Ciad a unui birou pentru dezvoltare şi ajutor umanitar, ca parte a Programului „Hungary Helps”, el urmând să fie responsabil de coordonarea și asigurarea eficienței programelor ungare de dezvoltare și ajutor umanitar în Ciad și regiunea Sahel. Deschiderea biroului a avut loc în cursul lunii ianuarie 2024, potrivit declaraţiilor ministrului Szijjarto Peter, funcţia de director fiind ocupată de David Vogel, expert pe probleme de securitate şi politică de apărare.

2.     Dimensiunea educativă

Programul de Burse „Stipendium Hungaricum”

Guvernul ungar va oferi anual cetățenilor din Ciad, începând cu anul universitar 2024-2025, 25 de burse în 40 de instituții de învățământ superior din Ungaria. Acordul bilateral în acest sens a intrat în vigoare la la finele anului 2023.

Este un program inițiat în 2013 de Guvernul Fidesz-KDNP și se adresează cetățenilor străini care doresc să-și urmeze studii de licență, masterat sau doctorat în Ungaria.

Foto: Tabel cu numărul de locuri pentru cetățenii străini care doresc să-și urmeze studii de licență, masterat sau doctorat în Ungaria.

Aproape 30% din totalul studenților străini care au studiat în Ungaria în anul școlar 2022-2023 (42.000) au beneficiat de acest tip de bursă. În ciclul universitar 2023-2024, statul ungar a oferit un număr de 11.666 de burse, beneficiarii acestora provenind din 94 de state de pe 5 continente.

La nivelul Africii, în anul universitar 2023-2024, bursierii au provenit din 28 de state partenere, iar numărul acestora s-a cifrat la 2.565, cei mai mulți provenind din Tunisia (370), urmată de Kenya (358), Maroc (314), Egipt (255) și Nigeria (200).

Foto: Tabel cu bursierii din statele africane în anul universitar 2023-2024.

Profesorul universitar Tarrosy Istvan, expert pe spațiul african, a opinat că programul de burse „Stipendium Hungaricum” reprezintă una dintre „cele mai importante dimensiuni” ale dezvoltării relațiilor externe ale Ungariei, un „instrument soft” care ar trebui utilizat într-o etapă ulterioară pentru obținerea unor „elemente mai dure”, de tipul beneficiilor economice.

Totodată, a precizat că, după obținerea diplomei, bursierii „rămân în sistemul relațional ca ambasadori cvasi-culturali”.

Program de formare în domeniul agricol

Potrivit unei declarații din 07.12.2023 a lui Szijjarto Peter, Făcute în cadrul conferințe de presă comune cu omologul său din Ciad, Mahamat Saleh Annadiff, urma să fie demarat de către Universitatea Ungară de Științe Agricole și ale Vieții din Godollo, însă oficialul maghiar nu a oferit alte detalii.

La 17.03.2024, Nagy Istvan, ministrul agriculturii, s-a întâlnit (la N’Djamena) cu omologul său din Ciad, asigurându-l că Ungaria este pregătită să sprijine dezvoltarea agriculturii din regiunea africană printr-un program de consiliere în domeniul agrar, cu modele de ferme agricole și cooperare în domeniul educației.

Două luni mai târziu, oficialul s-a deplasat din nou în Ciad, pentru a participa la ceremonia de învestire în funcție a președintelui Mahamat Deby.

3.     Dimensiunea economică

Guvernul ungar s-a angajat să sprijine firmele ungare pentru a investesti în 3 domenii esențiale pentru dezvoltarea Ciadului:

·       alimentarea cu apă potabilă;

·       modernizarea agriculturii;

·       digitalizarea administrației publice.

4.     Dimensiunea de securitate. Ungaria la braț cu Rusia

Evident, securitatea este elementul cel mai semnificatvi al acestei relații. Mai ales că, anticipând un pic, prezența trupelor ruse Wagner în Ciad era deja o certitudine.

La 21.11.2023, ministrul ungar al apărării, Szalay-Bobrovniczky Kristof, și omologul său ciadian, Dago Yacoub au semnat, la Budapesta, acordul militar „Despre rolul militar în Ciad al Armatei ungare”, avizat favorabil  Prin hotărârea Parlamentului 23/2023 (XI.6.) și publicat în Monitorul Oficial din 6 noiembrie 2023.

Oficialul ciadian a fost numit în funcție la sfârșitul lunii octombrie 2023, iar, potrivit presei ungare, deplasarea la Budapesta a constituit „prima sa vizită în străinătate”.

În baza acordului militar și la solicitarea președintelui ciadian, Ungaria s-a angajat să trimită, în cadrul unui misiuni de sprijin a luptei împotriva terorismului și stopare a migrației, un contingent militar de maxim 200 de soldați în Ciad (400 de militari - în perioada de rotație). Potrivit documentului, militarii, care vor participa pe bază de voluntariat, sunt dotați cu echipament tehnic și armament, și vor staționa în Ciad până la 31.12.2025 (cu baza la Aeroportul Internațional din N’Djamena).

Aventurile fiului premierului Viktor Orban în... Ciad

Foto: Orban Gaspar (centru stânga), fiul premierului Ungariei, în Ciad. Sursa foto aici.

Cine a fost însărcinat să supravegheze această minsiune strategică? Însuși fiul premierului Viktor Orban! Și asta înseamnă ceva, apropo de importanța proiectului acordată de puterea de la Budapesta.

Într-un interviu pentru portalul Index.hu pe data de 25.01.2024, Szalay-Bobrovniczky Kristof a menționat că Orban Gaspar, fiul premierului ungar, în prezent având gradul de căpitan, participă (alături de militari și civili cu funcții de conducere) la pregătirea misiunii din Ciad, fiind detașat la Cabinetul ministrului apărării și numit „ofițer de legătură” datorită „pregătirii speciale, cunoștințelor juridice și competențelor sale lingvistice”.

Orban Gaspar s-a născut în 1992. A absolvit în 2018 cursurile Facultății de Drept a Universității „Eotvos Lorand” din Budapesta. Este militar profesionist din 2019, portalul antiguvernamentul kecsup.hu semnalând ascensiunea militară rapidă: în aprilie 2019 s-a înrolat la Brigada 2 Operațiuni Speciale „Vitez Bertalan Arpad”; la 07.06.2019 a depus jurământul la Szolnok; la 20.08.2020 a fost trecut în corpul ofițerilor. În decembrie 2020 a absolvit un curs de 9 luni la Academia Militară Regală Britanică „Sandhurst”, finanțat de statul ungar. Anterior, a jucat fotbal la nivel profesionist, retrăgându-se din activitate în 2014 din cauza unei accidentări. Ulterior, s-a deplasat în Uganda, alături de organizația creștină de caritate ”Empower a Child”, unde a predat fotbal copiilor. Potrivit propriei declarații, acolo a devenit un ”nou creștin”. După întoarcere în Ungaria, a fondat în 2016 mișcarea creștină „Felhaz”, care și-a încetat activitatea în martie 2019.

În același interviu, ministrul apărării a menționat că interesul „fundamental” al Ungariei este stabilitatea regiunii Sahel, afectată de un val de lovituri de stat, Ciad fiind singurul stat în care nu s-a produs un astfel de eveniment.

Potrivit site-ului francez intelligenceonline.com din 15 aprilie 2024, pregătirile pentru dislocarea în Ciad a forţelor militare ungare, planificată pentru luna decembrie 2023, ar fi fost amânate în mod repetat, cel mai recent pentru o dată ulterioară alegerilor prezidenţiale din mai 2024, pe fondul deteriorării situaţiei de securitate din teren, dar şi al dificultăţilor de recrutare.

Același site afirma că primii recruţi ar fi provenit din forţele speciale, cu precădere din unitatea în care activa la acea vreme Orban Gaspar, respectiv Brigada 2 Operaţiuni Speciale „Vitez Bertalan Arpad” din Szolnok, însă procesul de selecţie ar fi fost aneveios chiar şi în rândul soldaţilor bine pregătiţi. Deși trupele ungare din Ciad urma să fie dotate cu vehicule uşoare de luptă şi mortiere (neincluzând artilerie grea sau vehicule blindate), se sublinia faptul că recruților le-ar lipsi competențele culturale și lingvistice necesare acestui tip de operațiune de menținere a păcii, inclusiv limbile, dialectele și înțelegerea structurilor tribale.

O investigație realizată în comun de către direkt36.hu și ”Le Monde” (Franța), publicată de site-ul vsquare.org la începutul acestui an, semnala „rolul cheie” a lui Gaspar Orban, în lansarea proiectului militar din Ciad, prin intermediul „conexiunilor sale personale puternice” în Africa, el fiind cel care ar fi stabilit contactele necesare pentru a facilita negocierile în acest sens. Astfel, Gaspar Orban ar fi participat, în perioada mai 2023 - ianuarie 2024, la cel puțin 6 deplasări ale unor oficiali ungari în Ciad și Niger, în vederea pregătirii misiunii militare ungare în Africa:

·       secretarul de stat Azbej Tristan/ mai 2023;

·       secretarul de stat Azbej Tristan şi Mathe Laszlo Eduard, comisar ministerial pentru coordoarea politicii externe ungare în regiunea subsahariană/ iulie 2023;

·       comisarul ministerial Mathe Laszlo Eduard/ octombrie 2023;

·       ministrul Szijjarto Peter/ decembrie 2023;

·       comisarul ministerial Mathe Laszlo Eduard/ ianuarie 2024;

·       nouă deplasare în Ciad, la scurt timp după cea din ianuarie 2024.

În plan diplomatic, Ungaria a deschis un consulat în N’Djamena, şeful diplomaţiei de la Budapesta anunţând în februarie 2024, cu prilejul unei întrevederi la Budapesta cu omologul său ciadian, că, la mijlocul lunii martie 2024, urma să vină la post un însărcinat cu afaceri. Într-adevăr, portalul telex.hu a relatat în martie 2024 că, în capitala Ciadului, N’Djamena, a fost deschisă o reprezentanță diplomatică. Alte detalii în acest sens nu au mai apărut în presa de la Budapesta, însă site-ul intelligenceonline.com a semnalat, în aprilie 2024, intenţia autorităţilor ungare de a-l desemna în funcţia de consul în Ciad pe Pataki Zoltan, prezentat drept „veteran al misiunilor internaţionale de securitate în Africa”, detaşat, în iulie 2023, la Bruxelles, la Serviciul European de Acţiune Externă / Capabilitatea de planificare şi conducere a misiunilor civile.

Ce vrea Ungaria în CIAD? Aparent, o repoziționare... europeană

Cum justifică Ungaria în fața aliaților europeni prezența sa în Ciad? Oficial, Budapesta încearcă să „vândă” prezența în Africa și mai ales decizia de a trimite soldați în capitala Ciadului, N'Djamena, printr-o serie motivații strategice cu referire la... proiectul european.

În primul rând, ar fi vorba despre oportunitatea de a umple golul lăsat de influența în scădere a Franței în Africa, poziționând Ungaria ca un jucător important în cadrul geopolitic al UE. Servind ca o rută cheie de tranzit pentru migrația neregulată din Africa Subsahariană către Mediterana și către UE, Sahel rămâne în continuare esențială pentru gestionarea securității frontierelor europene. Lăsarea acestei regiuni nesupravegheată ar putea duce la viitoare crize de securitate și migrație.

În plus, Budapesta spune că factorul economic este determinant pentru această mișcare, invocând interesul crescând al Ungariei pentru accesul la resursele naturale abundente ale regiunii, inclusiv petrol, aur și uraniu. Cu economia sa în expansiune și influența crescândă în UE, Ungaria consideră că diversificarea oportunităților sale economice este esențială. Facilitarea intrării companiilor maghiare pe piețele africane este un factor determinant din spatele acestei mișcări militare. În plus, Ungaria încearcă să-și echilibreze relațiile dintre Est și Vest.

Este aparent surprinzător că UE însăși a salutat inițiativa Ungariei, oficialii UE declarând că este esențial ca mai mulți parteneri internaționali să se angajeze cu Ciad.

Există însă numeroase impedimente. Spre deosebire de misiunile anterioare de menținere a păcii sub ONU și UE, desfășurarea Ungariei în Ciad este prima sa operațiune independentă, ridicând îngrijorări cu privire la logistică, coordonare și comunicare într-o regiune în care limbile oficiale sunt arabă și franceză. În plus, instabilitatea din Ciad și Sahelul mai larg ar putea crea diviziuni interne în cadrul armatei Ungariei și ar putea complica eforturile de recrutare. Dar Budapesta insistă în continuare că mișcarea strategică a Ungariei în Ciad semnalează ambițiile sale mai largi de a juca un rol mai proeminent în UE și pe scena globală.

Un lucru este cert, și e ceva de învățat de la Ungaria din punctul acesta de vedere: întrucât pretinde că încearcă să echilibreze relațiile dintre Est și Vest, să acceseze resursele naturale și să abordeze provocările legate de migrație, Ungaria se poziționează ca un jucător cheie în modelarea politicilor de securitate ale Europei. Cu toate acestea, provocările logistice și instabilitatea regională pot reprezenta obstacole semnificative. Modul în care Ungaria traversează aceste obstacole va determina succesul său pe termen lung în Sahel și în geopolitica europeană.

Elefantul din cameră. Rusia lucrează în Africa prin terți

Foto: Ciad va deveni probabil următoarea națiune africană în care Rusia va înlocui amprenta vestică. Această perspectivă este în conformitate cu modelul Kremlinului de a îndepărta Parisul din țările africane unde a avut în mod tradițional influență, pentru a stabili influența colonială și controlul resurselor naturale în zonă.

Elefantul din cameră, dincolo de „justificările” oficiale al Budapestei, este însă... Rusia. Și la acest punct devin iarăși de neînțeles, chiar supărătoare, tăcerile Bruxelles-ului. Prin stabilirea unei prezențe în Africa, Ungaria se poate – și face! - implica mai profund cu Rusia și China, ambele își extind influența în regiune – Rusia prin grupul Wagner și noul „corp african” înființat, iar China prin angajamente economice.

În această perspectivă, Ungaria este un canal favorabil pentru Rusia și China și o acoperire foarte bună pentru operațiunile Moscovei sau Beijingului de a scoate Europa din Ciad și, mai târziu, din Africa. Ungaria este un cal troian sino-rus în Africa.

Chestiunea nu a scăpat nesesizată.

Pe 25 ianuarie 2024, într-un articol al revistei „Monitorul Apărării și Securității”, jurnalista Andreea Soare a anunțat că ediţia din 24.01.2024 a raportului zilnic despre războiul din Ucraina, realizat de Institutul pentru Studiul Războiului/ ISW din Washington, sugerează că Ciad ar putea fi următoarea țintă a Kremlinului printre fostele colonii franceze de pe continentul african, invocând pentru argumentare o întâlnire între oficiali ruși și ciadieni pentrecută pe 24 ianuarie 2024.

Andreea Soare a evidențiat planul Ungariei de a trimite o misiune militară de luptă împotriva terorismului în Ciad, subliniind că „unele voci” (nenominalizate) susțin că Moscova s-ar află în spatele intenției Guvernului ungar, care nu ar avea trupele necesare pentru a le disloca în Africa, unde vrea să-și extindă influența, „atribuind astfel Ungariei o parte din misiunea sa”.

Totodată, a evidenţiat o posibilă cooperare militară ruso-ungară, „departe de ochii Occidentului”, având în vedere relațiile strânse dintre cele două state.

Mai recent, în septembrie 2024, site-ul vsquare.org, invocând declaraţii ale „unui oficial guvernamental central-european, responsabil pe probleme de securitate”, dezvăluia că „aşa-zisele obiective de combatere a terorismului şi control a migraţiei” ale misiunii ungare în Ciad ar fi doar „un pretext” şi că Executivul ungar ar intenţiona să pună bazele unui „centru de informaţii militare în Ciad”, care ar putea servi intereselor Rusiei, având în vedere că Moscova „a pierdut o anumită influenţă în Africa, după moartea lui Evgheni Prigojin şi dezintegrarea grupului Wagner”.

Despre aceste chestiuni, Ungaria nu vorbește în declarațiile formale sau oficiale. Dar mizele sunt majore, și rolul Budapestei nu trebuie subestimat.

Cu decenii în urmă, în timpul Războiului Rece, Nicolae Ceaușescu făcea parte, formal, din Blocul estic, dar a jucat ani în șir în episoade foarte semnificative alături de actori importanți din Blocul occidental.

Astăzi, Viktor Orban face exact pe dos.

Nu ne rămâne decât să ne întrebăm cum se va termina povestea lui...

C. Sabin este absolvent al Masterului de Studii de Securitate al Facultății de Sociologie a Universității din București.