Foto aici.

Sub titlul „Ce caută Ungaria în Africa?”, LARICS începe un alt serial – după cel prezentat pe parcursul anului 2022 - dedicat „chestiunii maghiare”, cu mai multe episoade, care încearcă să releve o realitate (geo)politică și strategică pe care încă ne temem să o privim în față. Ungaria este un actor politic care, pe de-o parte, a încălcat tot ceea ce înseamnă normă de comportament euro-atlantic, ieșind din orice tipar acceptabil, și, pe de alta, are o anvergură strategică fără precedent. Nu doar că premierul Orban – acest „Petrov al politicii ungare” - se mișcă senin pe ruta Kiev-Moscova-Beijing-Washington, dar Ungaria are o prezență complet disproporționată în regiuni de mare dispută și confruntare geopolitică și geoeconomică, cum este, de pildă, Africa.

Cum s-a ajuns aici? Și care este explicația acestui paradox? Cine deschide ușile Ugariei în Africa? Și de ce admite Vestul „dizidența” aproape de tip ceușist a lui Viktor Orban în sistemul euro-atlantic?

Sunt, toate, întrebări pe care le punem, încercând să sugerăm, împreună cu experții LARICS, inclusiv o serie de răspunsuri.

Primele patru episoade ale serialului nostru săptămânal sunt următoarele:

1.     Viktor Orban – un Ceaușescu al Vestului. Cum vede Occidentul Ungaria

2.     Există o „Mare Strategie” ungară? Cum se vede Ungaria pe sine

3.     Rusia deschide ușa Budapestei în Ciad

4.     China deschide ușa Ungariei în Sierra Leone

(LARICS)

La nivel de imaginea, nu a existat vreodată un moment în care Ungaria să stea mai prost. Presa occidentală este plină de materiale care relevă defecțiuni majore de funcționare ale regimului de la Budapesta. După evaluările noastre, intensitatea acestora și diversitatea lor sunt fără precedent.

Ungaria, stat NATO, are acord de securitate cu China!

Vom începe cu un episod scandalos, mult prea puțin discutat și mediatizat în România: prezența forțelor de securitate chineze pe teritoriul ungar. Mai multe publicații online internaționale au semnalat similitudinile dintre acordul de securitate semnat de Ungaria și China în februarie 2024 cu cel încheiat de Beijing cu Serbia, indicând că unul din efectele viitoare ale acestuia ar putea fi “prezența polițiștilor chinezi în orașele ungare”. Ministerul de Interne din Ungaria a confirmat premisa efectuării de patrule comune de către ofiţerii de poliţie din cele două state, în scopul eficientizării comunicării între cetăţenii şi autorităţile celor două ţări, respectiv îmbunătăţirii securităţii interne şi ordinii publice.

Prestigiosul Die Welt a subliniat și el, pe 15 martie 2024, demersurile Budapestei întreprinse ”în ultimii ani” în scopul apropierii față de China și Federația Rusă, susținând că acestea au avut la bază, până în prezent, consolidarea relațiilor bilaterale economice.

Și nu sunt singurele. Chestiunea însă care nu a fost îndeajus cercetată și remarcată este că, pentru prima dată, o țară NATO are un acord de securitate cu... China! Un acord în care, în versiunea oficială a guvernului maghiar din limba engleză, la punctul 3, apare limpede ideea de garanții reciproce pentru „suveranitatea națională” a fiecărui stat: „The two sides firmly support each other in safeguarding national sovereignty, security and territorial integrity. China respects Hungary's independent choice of a development path and domestic and foreign policies suited to its national conditions, and supports the efforts made by the Hungarian side to maintain national stability and promote economic development” („Cele două părți se susțin reciproc cu fermitate în protejarea suveranității naționale, a securității și a integrității teritoriale. China respectă alegerea independentă a Ungariei privind calea de dezvoltare și politicile interne și externe potrivite condițiilor sale naționale și sprijină eforturile depuse de partea maghiară pentru a menține stabilitatea națională și a promova dezvoltarea economică”).

Prin urmare, orice atac împotriva Ungariei este un atac împotriva Chinei. Și invers!

Relația cu Rusia a fost și ea dezvăluită cu îngrijorare de presa occidentală. La 14.03.2024, ambasadorul Statelor Unite ale Americii/ SUA la Budapesta, David Pressman, a atras atenția Ungariei cu privire la relațiile sale “strânse și în extindere” cu Federația Rusă, catalogate drept un pericol de către statele membre ale NATO. În accepțiunea sa, legăturile apropiate ale premierului ORBAN cu Moscova generează preocupări legitime de securitate pentru cei 31 de aliați ai Ungariei, ce nu pot fi ignorate; a afirmat că Ungaria “se comportă diferit” de oricare alt membru NATO.

O investigație New York Times din 26 martie 2024 a devoalat “găzduirea”, timp de două zile (12-14.02.2024), la Ambasada Ungariei din Brazilia, a fostului președinte brazilian, Jair Bolsonaro, la scurt timp după ce pașaportul acestuia a fost confiscat de Curtea Supremă în cadrul unei anchete privind tentative de lovitură de stat. Investigația, bazată pe 3 zile de înregistrări de la 4 camere video de la Ambasada Ungariei, concluzionează că Bolsonaro a încercat să exploateze relația apropiată cu Viktor Orban pentru a se sustrage anchetei penale în curs de derulare împotriva sa. Publicația ungară Nepszava a adăugat (26.03.2024) că evenimentul a generat tensiuni diplomatice între cele două state, materializate prin solicitarea unei poziții oficiale din partea ambasadorului Ungariei în Brazilia, Miklos Halmai, respectiv rechemarea în țară a ambasadorului Braziliei la Budapesta.

Atacul la UE este o constantă a discursului premierului maghiar. Devine și ea vizibilă în presa de peste ocean. O analiză a Foreign Policy, din 27.03.2024, a indicat reluarea, de către Viktor Orban, a campaniei anti-UE, cu referire la un interviu acordat la finalul lunii martie de premier postului public ungar “Radio Kossuth”, unde acesta a lansat noi atacuri la adresa forurilor UE, susținând că “agenți ai lui Soros” se află în Comisia și Parlamentul European, respectiv că aceeași “calitate” ar avea-o și “destul de mulți premieri”.

Este interesantă și evaluarea poziției Ungariei față de Israel. Publicația americană Jacobin (24.03.2024) a subliniat că sprijinul Ungariei față de Israel denotă pacifismul fals al acestui stat, argumentând că, în timp ce premierul Viktor Orban a clamat că refuzul de a ajuta Ucraina reprezintă „o poziție pro-pace”, această țară este singurul membru al UE care susține public atacul Israelului asupra Rafah. Autoarea articolului, Anita Zsurzsan, ajunge la concluzia că elementele de mai sus sunt de natură să confirme “ipocrizia presupusului pacifism al lui Orban”.

În raportul anual privind libertatea presei, Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa/ Liberties a analizat (29.04.2024) situația din 19 state și a constatat persistența unor tendințe alarmante semnalate anterior și în 2023. În privința Ungariei, au fost evidențiate: a) insulte și amenințări publice la adresa unor jurnaliști de către factorii politici și cazuri de supraveghere de către serviciile secrete (utilizarea software-ului Pegasus), b) concentrarea a sute de publicații în mâinile unui singur grup de afaceri; c) subiectivitatea mass-media în serviciul public, “puternic în favoarea” formațiunii guvernamentale Fidesz.

În UE, dar în afara ei

Relația Budapesta – Bruxelles a atins cote de avarie. La 24.04.2024, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluţie privind situaţia statului de drept în Ungaria şi implicaţiile bugetare, potrivit căreia guvernul ungar este responsabil pentru persistenta încălcare sistemică şi deliberată a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale.

În text se afirmă că: a) statul ungar a devenit un regim hibrid de autocraţie electorală, b) persistă îngrijorările privind îndeplinirea în mod credibil şi în baza principiului cooperării loiale de către Ungaria a responsabilităţilor aferente mandatului preşedinţiei rotative la Consiliul Uniunii Europene (CUE), c) fondurile europene alocate Budapestei ar trebui “îngheţate” de către Comisia Europeană până la aplicarea integrală a legislaţiei relevante şi dovedirea eficacităţii în practică a măsurilor adoptate, d) Ungaria a abuzat de dreptul său de veto în CUE şi a împiedicat astfel acordarea de ajutoare esenţiale Ucrainei, e) a fost condamnată politica generală a guvernului ungar faţă de Federaţia Rusă.

La 11 martie 2024, Comisia pentru afaceri juridice din cadrul PE a votat pentru acţionarea în instanţă a CE, ca urmare a deblocării unor fonduri europene în beneficiul Ungariei.

Daniel Freund, europarlamentar al grupului Verzilor, a opinat că, prin această măsură, CE s-ar fi contrazis în privinţa respectării statului de drept de către Ungaria, respectiv că aceasta reprezintă şi un semnal către preşedintele CE, Ursula von der Leyen, cu următorul mesaj: “statul de drept nu poate fi tranzacţionat pentru a face înţelegeri cu Viktor ORBAN”.

Ungaria a fost singurul stat membru al UE care a votat, pe 26.03.2024, împotriva Actului European pentru Libertatea Presei/ EMFA, adoptat în luna martie a.c. de către CUE. Regulamentul stabilește un cadru comun pentru serviciile media pe piața internă și are ca scop protejarea pluralismului și independența mass-media în UE.

Ungaria nu este un partener euro-atlantic în politica externă

Este interesant de remarcat că „trădările” sau atitudinile deplasate ale Ungariei în politica externă devin din ce în ce mai des sancționate public.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a catalogat întâlnirea și “momentele de amuzament” dintre ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, Peter Szijjarto, și omologul său din Federația Rusă, Serghei Lavrov, în contextul unui forum în Antalya/ Turcia (01-03.03.2024), în ziua funeraliilor liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, drept de “prost gust” și un mesaj moral și politic inacceptabil.

Este interesant că Ungaria devine ținta ironiilor inclusiv pe relația cu Rusia. Potrivit publicației Nepszava din 02.03.2024, statul ungar ar fi înregistrat pierderi nete în valoare de 586 milioane euro din cauza contractului de furnizare de gaze încheiat cu Federația Rusă, în 2021. Deși în primul an de contract Budapesta ar fi câștigat 810 milioane euro datorită tarifului negociat cu Moscova (diferența dintre acesta și cel de pe piața liberă), în intervalul octombrie 2022-octombrie 2023 ar fi înregistrat pierderi de 1,43 miliarde euro, raportat la același criteriu.

Publicația ungară Blikk, citată de Telex, a anunțat (21.04.2024) demararea unor negocieri între compania de stat din Federația Rusă, Gazprom, și echipa ungară de fotbal Ferencvaros, în scopul încheierii unui “contract major de sponsorizare”. Publicația consideră că perfectarea înțelegerii ar reconfirma relațiile strânse între Moscova și Budapesta, dat fiind faptul că fotbalul profesionist din Ungaria este controlat de oligarhi apropiați de premierul Viktor Orban.

Regimul Orban – un regim corupt, care se vede la fel și dinăuntru și dinafară

Corupția este la „loc de cinste” în evaluările populației asupra regimului Orban.

În luna mai 2024, Nepszava a publicat datele unui sondaj realizat în aprilie 2024 de Institutul pentru Cercetare Motivațională (Institut fur Motivforschung) din Viena privind percepția cetățenilor ungari asupra corupției, războiului din Ucraina, respectiv rolului Ungariei în UE.

Referitor la principalele probleme cu care consideră că se confruntă statul, 74,8% din respondenți au menționat inflația, 72,1% abuzul de putere politică și 71,6% corupția la nivel guvernamental. 64,6% din persoanele chestionate au apreciat că cea mai gravă problemă cu care se confruntă Ungaria este reprezentată de corupția generală, 79% au opinat că gestionarea de către guvernul-Orban a luptei împotriva fenomenului în cauză este “foarte sau destul de proastă”, respectiv 37,2% au afirmat că premierul și întregul cerc apropiat al acestuia sunt implicați în acte de corupție.

Mai mult decât atât, și decizia Guvernului de la Budapesta (10.04.2024), privind prelungirea stării de criză cu încă șase luni, pe fondul războiului ruso-ucrainean, a fost criticată de 24.hu, pe considerentul că prelungirea succesivă a stării de criză, din diferite considerente, permite adoptarea unor decrete de către Executiv fără acordul Parlamentului. Adică, tot un fel de corupție de stat.

Potrivit Reuters (07.03.2024), Banca Naţională a Ungariei/ MNB a atras atenţia că “atacurile” repetate ale guvernului-Orban asupra politicii sale monetare şi menţinerea unor măsuri precum plafonarea preţurilor la produse de bază şi a ratelor dobânzilor sunt de natură să afecteze independenţa instituţiei bancare şi să limiteze efectul măsurilor adoptate în plan economic.

Portalul ungar de investigație Direkt36 (04.04.2024) a atras atenția asupra finanțărilor de stat “uriașe” de care beneficiază Colegiul Mathias Corvinus/ MCC din Budapesta în raport cu alte instituții de învățământ similare ungare. Articolul evidențiază “cheltuielile de lux din ultimii ani” pe evenimente, petreceri cazare în hoteluri de patru stele din străinătate în contextul efectuării unor excursii de studii și plata unor invitați din afara țării, simpatizanți ai guvernului-Orban, care susțin expuneri la diferite manifestări ale MCC.

O anchetă jurnalistică efectuată în comun (11.04.2024) de publicațiile Direkt36 (ungară), Le Monde (franceză) și Expresso (portugheză), a arătat că în procesul de achiziționare a canalului de televiziune Euronews, în anul 2022, de către un om de afaceri portughez cu conexiuni în Guvernul de la Budapesta și apropiat al premierului Viktor ORBAN, Pedro Vargas Santos David, o parte consistentă din fonduri ar fi fost asigurată de către un fond de capital de stat ungar.

Potrivit Direkt36, redacția a obținut acces la “documente” care dovedesc că 45 milioane euro din suma totală a tranzacției, în valoare de 150 milioane euro, au fost asigurate de către fondul de capital de stat ungar gestionat de SZECHENYI FUNDS/ SZTA, companie aflată anterior în subordinea Ministerului de Finanțe și externalizată, ulterior, către fundația care asigură funcționarea Universității din Obuda/ Ungaria. Ca ultim pas, resursele financiare au fost remise fondului de investiții EUROPEAN FUTURE MEDIA INVESTMENT FUND, entitate care a achiziționat, în cele din urmă, Euronews.

Există viață după regimul Orban?

Foto: Peter Magyar, liderul opoziției ungare. Sursa aici.

Este prea devreme să ne pronunțăm asupra liderului Opoziției ungare Peter Magyar, cel puțin în ceea ce privește atitudinea față de România, revizionism sau minoritățile ungare din jurul Ungariei. Deocamdată, cel puțin, liderul Opoziției este ambiguu sau evită tema. Dar este de remarcat că manifestațiile de la Budapesta organizate de Peter Magyar (15.03.2024, 26.03.2024, 06.04.2024, 26.04.2024) pe fondul unor acuzaţii de corupţie lansate la adresa guvernului, au atras “mii şi zeci de mii” de persoane. Își propune “curăţarea vieţii publice”, respectiv “redarea puterii şi opţiunii de a alege către popor” și și-a creat Partidul Tisza, cu care s-a înscris la alegerile europarlamentare din 09.06.2024. Zoltan TARR, fost preot reformat, a participat și a susținut un discurs la manifestația din 06.04.2024, unde l-a criticat pe episcopul Zoltan Balog pentru rolul jucat în “scandalul grațierii”, în urma căruia a demisionat fostul președinte al Ungariei, Katalin Novak. La scurt timp, Zoltan Tarr a fost demis din funcția ocupată în cadrul companiei de stat din domeniul informatic Neumann Janos Nonprofit KFT., instituție de suport în Ministerul Economiei Naționale.

Într-un interviu pentru The Guardian, Peter Magyar a punctat că vizează construirea unei ”mișcări centriste”, capabilă să “învingă guvernul-Orban”, argumentând atât prin creșterea sa “nebună” în sondaje și “viziunea” pe care o are, cât și prin ascendentul deținut din prisma experienței în “cel mai select cerc” al formațiunii Fidesz.

„Oficiul pentru Protecția Suveranității” a anunțat (19.04.2024) demararea unei anchete împotriva lui Peter Magyar privind finanțarea din străinătate a campaniei sale electorale.

Președintele Oficiului, Tamas Lanczi, a precizat că demersul a fost inițiat “pe baza suspiciunii de tentative de finanțare din străinătate” și, potrivit unui articol al Magyar Nemzet (publicație proguvernamentală), ar viza presupuse conexiuni ale Tisza cu companii din cercul fostului premier ungar, Gordon Bajnai, care nu mai are domiciliul în Ungaria. Peter Magyar a dezmințit acuzațiile, susținând că “nu a avut niciun contact” cu fostul premier.

Și totuși, ungurii pleacă...

Datele publicate de Oficiul Național de Statistică din Ungaria la (07.04.2024) arată un vârf înregistrat în anul 2023 în ceea ce privește numărul de cetățeni emigrați (33.700), reprezentând cea mai mare valoare din perioada 2010-2023 pentru care entitatea deține date (cele anterioare anului 2010 sunt indisponibile în baza de date a oficiului).Trendul de emigrare a cetățenilor ungari a fost ascendent în ultimii patru ani, iar în intervalul 2010-2023 a fost înregistrat un total de 324.179 de persoane aflate în această situație.

Cum vede Occidentul Ungaria

În concluzie, constatăm că presa occidentală începe din ce în ce mai des să prezinte realitățile din Ungarie cu spirit critic, realist, dezvăluind tarele unui regim pe care Vestul l-a tolerat prea mult. Mostrele pe care le-am prezentat sunt doar o mică parte din relatările de presă care privesc Ungaria și evoluțiile de acolo, în special cele care țin de direcția strategică și geopolitică a regimului.

Este de urmărit care vor fi consecințele politice și strategice ale acestor evoluții și în ce măsură relatările de presă vor avea și consecințe practice.

(va urma)

Radu Cupcea este doctor al Universității din București și membru în Consiliul director al FUMN.