
Modelul german de toleranță este sub atac concentric, amenințat de propriile sale eșecuri de concepție
0Un nou eveniment deosebit de neliniștitor zguduie liniștea socială a Germaniei, acum în prag de alegeri: ieri la orele 19.40, la distanță de doar câteva zile, a avut loc un nou atac în care o femeie în vârstă de 32 de ani a înjunghiat cu un cuțit mai multe persoane care se aflau într-un autobuz la Siegen, în vestul Germaniei. Cinci persoane au fost rănite, trei foarte grav. Reamintesc faptul că acest atac survine la șapte zile după atentatul de la Solingen când un sirian a atacat orbește în mulțime strânsă cu prilejul unui festival, reușind să ucidă trei persoane și să rănească altele opt. Și tot în Germania, marți, poliția a împușcat o persoană bănuită de a fi atacat trecătorii cu cuțitul, la Moens, tot în vestul Germaniei.

Chestiunea este gravă, provoacă firești tensiuni (și nu numai electorale) în cadrul unei societăți germane care, de decenii, a tot transmis celorlalte state europene că modelul său social de integrare a migranților, inclusiv a "ilegalilor" invitați necondiționat cu atâta generozitate umanistă pe vreme Cancelarului Angela Merkel. Poate vă mai amintii - eu cu siguranță da - de modul în care, pe absolut toate canalele, folosindu-și ceea ce pe atunci era poziția sa economică dominantă în Europa, Germania făcea regulile jocului la Bruxelles, presând Comisia Juncker să ajungă la celebrele concluzii (dovedite catastrofal și imposibil de aplicat) prin care s-ar fi impus Statelor Membre celebrele "cote" de tristă amintire în materie de repartizare de migranți ilegali pe baza unei aritmetici impusă de amenințare considerată pe atunci iminentă a unei migrații de foarte mari proporții.
Că era o aiureală, asta era evident de la început, am scris de spre asta alături de mulți dintre colegii mei corespondenți de presă la Bruxelles, dar această poziție a devenit totalmente incorectă politic din moment ce contrazicea mesajul oficial asumat de șefii de state și de guverne care, absolut demagogic, se angajau să studieze atente problema și să dea un răspuns. A venit într-un târziu, dar fără să poată rezolva problema deoarece, finalmente, s-a văzut că, strict tehnic, Europa nu ave atunci mijloacele de a trimite acasă pe cei aflați ilegal pe teritoriul Statelor Membre, mai ales că zeci și zeci de ONG-uri au angajat imediat acțiuni juridice împotriva guvernelor, împiedicând expulzările.
Politicienii din România nu angajează discuții pe această temă devenită extrem de fierbinte în ultimele zile, mai ales că aceste atacuri seamănă între ele, iar cel de la Solingen a fost direct revendicat de Statul Islamic, deschizând perspectiva că totul ar fi parte din noul capitol al răzbunărilor împotriva Occidentului la care cheamă acum diversele organizații jihadiste. Iar teama guvernanților germani este acum dublă, căci atacurile respective pot provoca reacții la fel de susținute și violente, cu efecte asupra intențiilor de vot și ridicând cota partidelor de extremă dreaptă și extremă stângă, unite în a acuza oficialii de aka Berlin pe tema imigrației și cerând măsuri reale și nu promisiuni în stilul ineficienței clasice de la Bruxelles.
În consecință, guvernanții germani au încercat să dea un prim răspuns care costă într-un set de măsuri adoptate joi pentru combaterea terorismului cu motivație religioasă și a migrației ilegale. Măsurile respective au fost anunțate de ministrul de interne Nancy Faeser alături de care se afla colegul său de la Justiție Marco Bushman și Anja Kajduc, ministru adjunct pentru cooperare economică și dezvoltare. Importantă desfășurare de fote pentru a anunța niște măsuri interesante, cea mai semnificativă fiind interzicerea totală a folosirii armelor de tip săi, macete, cuțite de luptă de tip militar în piețe, spectacole sportive sau muzicale, expoziții publice sau al oricăror evenimente similare. În paralel, s-a vorbit despre tăierea pachetelor de beneficii financiare și de alt gen dar și despre accelerarea procedurilor de deportare pentru anumite categorii de migranți ilegali. Chestiune binevenită, dar oarecum târzie spu observatorii politici care subliniază faptul că tensiunile sociale sunt foarte mari și realmente favorizate pentru partidele extremiste ale căror platforme electorale mizează din ce în ce mai mult pe mesaje de tipul "Germania, germanilor" foarte la modă pe timp de criză economică, Amintiți-vă doar de mesajele similare din perioada pregătirii referendumului pentru BREXIT și care, atunci, vizau românii și polonezii.
Teama este că, pe măsură ce incertitudinile economice se vor accentua, p0are inevitabil, mai întâi în Germania și Franța, apoi în alte trimis occidentale, să se producă un șoc - cu nebănuite efecte - între nevoia absolut reală a unor piețe de forță de muncă alta decât cea națională, îmbătrânită și/foarte scumpă și valul de xenofobie militantă care, chiar dacă deocamdată vizează doar pe indezirabilii imigrației ilegale, s-ar putea putea să vizeze în viitor și alte categorii de "străini".
Se spune, deja, că adevăratul mare val al migrației este cel care urmează de-abia să vină, rezultat din combinația efectelor din teren al războaielor din Ucraina și în Orientul Mijlociu.