Serviciile secrete europene primesc puteri care le fuseseră refuzate ani de zile, pe măsură ce Rusia își intensifică războiul hibrid

Pe fondul intensificării campaniei hibride ruse și al neîncrederii tot mai mari în Washington, guverne din toată Europa relaxează restricțiile impuse agențiilor lor de informații.

Ofițerii serviciului german de informații externe, BND, ar putea desfășura acte de sabotaj Foto: AFP

Timp de decenii, serviciile de informații europene s-au definit la fel de mult prin ceea ce nu aveau voie să facă, precum prin ceea ce puteau face. În Germania, în țările nordice și în cea mai mare parte a Europei de Est, trauma postbelică, moștenirea regimurilor autoritare și angajamentul tot mai puternic față de libertățile civile au impus limite stricte asupra sferei de acțiune a agențiilor naționale de spionaj.

Acum, pe măsură ce Rusia își intensifică campania de sabotaj hibrid împotriva infrastructurii critice, iar spionajul chinez capătă amploare, operațiunile de informații ale Europei, mult timp discrete, primesc noi puteri pentru protejarea intereselor naționale. Schimbarea a căpătat o urgență suplimentară în ultimele 18 luni, pe fondul temerilor că SUA ar putea deveni un partener de informații mai puțin fiabil pentru Europa, în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, scrie politico.eu.

Fiecare stat răspunde în funcție de propriile structuri, istorie și context geografic, dar tendința generală este similară: acordarea unor puteri suplimentare guvernelor — uneori în detrimentul vieții private — pentru a le permite să joace un rol mai activ în asigurarea propriei securități. Doar în ultimele săptămâni, mai multe state europene importante au oferit agențiilor lor autoritate sporită pentru a perturba operațiunile ostile, a desfășura atacuri cibernetice ofensive și a partaja informații cu companii private.

„Comunitățile de informații trebuie să poată oferi guvernelor o imagine reală a ceea ce se întâmplă și apoi să încerce să găsească o explicație", a declarat David Omand, fost șef al agenției britanice de informații GCHQ. „Este vorba despre activitate infracțională sprijinită de Rusia sau despre ceva complet diferit? Iar acest lucru pune presiune pe comunitatea de informații să funcționeze unitar, astfel încât informațiile tehnice, digitale și cele obținute din surse umane să fie reunite."

Suedia, Olanda și Austria își reformează serviciile secrete

Cea mai recentă mișcare vine din Suedia, unde guvernul recrutează personal pentru un nou Serviciu de Informații Externe, a cărui lansare este planificată pentru luna ianuarie. La sfârșitul lunii trecute, Stockholmul a anunțat două numiri importante: Andreas von Beckerath, în funcția de director general, și Annika Brändström, ca adjunctă a acestuia. Guvernul suedez susține că separarea informațiilor externe civile de cele militare va clarifica responsabilitățile și va îmbunătăți capacitatea țării de a evalua o gamă mai largă de amenințări la adresa securității. Reforma vine în contextul restructurării arhitecturii de securitate a Suediei, după aderarea la NATO, decizie determinată în mare parte de amenințarea reînnoită venită din partea Moscovei, după invazia rusă la scară largă a Ucrainei.

În Olanda, guvernul a deschis, pe 28 august, o consultare publică privind un proiect de lege pentru securitate națională, care ar extinde competențele Serviciului General de Informații și Securitate, precum și ale Serviciului de Informații și Securitate al Apărării, permițându-le să perturbe activitatea hackerilor ruși, a spionilor chinezi și a operativilor iranieni fără autorizare prealabilă și să partajeze mai multe informații cu companiile și cu armata.

Austria, considerată de multă vreme „capitala mondială a spionajului", pregătește și ea modificări legislative importante. Potrivit legislației actuale, agenții străini pot opera, în general, fără riscul de a fi trași la răspundere, cu excepția cazului în care sunt prinși spionând chiar Austria. Guvernul de la Viena lucrează acum la eliminarea acestei portițe legale, ceea ce ar putea complica activitatea celor aproximativ 7.000 de spioni estimați a opera în capitala austriacă.

Germania, cea mai amplă schimbare de abordare

Germania trece, poate, prin cea mai profundă recalibrare, după ce, multă vreme, a tratat cu maximă precauție activitatea serviciilor sale secrete, din cauza istoriei sumbre atât a naziștilor, cât și a poliției secrete est-germane, Stasi. Guvernul cancelarului Friedrich Merz dorește acum să ofere serviciilor de informații germane mai multă libertate de acțiune pentru a contracara amenințările venite din partea adversarilor. Potrivit unor reforme propuse, care ar urma să intre în vigoare din ianuarie, ofițerii serviciului german de informații externe, BND, ar putea desfășura acte de sabotaj și operațiuni ofensive.

„Ar fi trebuit să se întâmple de mult timp", a declarat, sub protecția anonimatului, un oficial european. „Nu am crezut niciodată că amenințarea ne va atinge și pe noi. Este un răspuns la noile pericole cu care ne confruntăm."

Până acum, BND s-a limitat, în mare parte, la colectarea de informații — o reflectare a limitelor postbelice impuse deliberat, menite să prevină repetarea abuzurilor comise de aparatul de securitate din perioada nazistă. Potrivit lui Omand, acest lucru a făcut însă ca Germania să fie „remarcabil de ineficientă" în spațiul digital, în ultimii 15 ani, în parte din cauza lipsei competențelor legale necesare pentru a accesa anumite tipuri de date de comunicare. În martie, autoritatea germană pentru protecția datelor a avertizat că nu poate proteja în mod adecvat cetățenii de supravegherea exercitată de serviciile de informații ale țării, după ce o instanță a respins cererea comisarului de a obține informații privind activitățile de spionaj.

„Germania este cazul clasic aici", a spus Omand. „Trebuie să își regândească atitudinea tradițională, echilibrând considerentele privind viața privată cu cele de securitate națională."

Suedia s-a confruntat, la rândul ei, cu propriile restricții impuse de guvernele liberale, inclusiv în privința accesului la traficul de date pe cablu. Agenția suedeză de informații prin semnal, FRA, poate accesa comunicațiile transfrontaliere doar într-un cadru strict reglementat. Însă, de la aderarea la NATO - și odată cu recunoașterea amenințării pe care Rusia ar putea-o reprezenta peste cinci sau zece ani - Suedia și-a consolidat rapid capacitățile de informații.

Presiune tot mai mare pentru cooperare între aliați

Atât Germania, cât și Suedia sunt puse în situația de a regândi modul în care pot oferi agențiilor de informații suficientă putere pentru a face față amenințărilor moderne, fără a le permite să opereze în afara controlului democratic.

Presiunea pentru o cooperare mai profundă între partenerii europeni s-a intensificat considerabil după ce administrația Trump a suspendat brusc, în martie 2025, schimbul de informații militare și de pe câmpul de luptă cu Kievul. Președintele american a fost acuzat și de numirea unor loialiști cu experiență limitată în domeniul informațiilor la conducerea unor agenții, ceea ce a alimentat îngrijorarea oficialilor europeni că Washingtonul ar putea deveni mai reticent în a partaja informații care contrazic pozițiile politice ale administrației.

Ferdinand Gehringer, analist senior specializat în amenințări hibride la FTI Consulting, a declarat că această schimbare reflectă atât percepția tot mai acută a amenințărilor cu care se confruntă Europa, cât și evoluția metodelor folosite de serviciile de informații ruse, care recurg tot mai des la agenți de nivel inferior pentru desfășurarea unor acte de sabotaj.

„Opinia publică devine tot mai convinsă de necesitatea unei abordări proactive, nu doar reactive, față de aceste amenințări", a spus el. „Este momentul să ne gândim la liniile roșii și, odată depășite acestea, să și răspundem, contracarându-le."