Interviu De ce poartă curierii nepalezi geci și mănuși la 40 de grade. Explicația medicului

Curierii nepalezi care circulă prin orașe îmbrăcați cu geci, pantaloni lungi și mănuși chiar și în zilele caniculare au stârnit nedumeriri multor români. Medicul Cecilia Birău explică pentru „Adevărul” ce îmbrăcăminte este recomandată celor care petrec vara multe ore în aer liber.

Un livrator bine îmbrăcat în trafic. Sursa: Magnific.com

Mesajul unui român care a încercat să afle de ce mulți curieri străini, în general nepalezi, sunt îmbrăcați cu geci, pantaloni lungi și mănuși chiar și la temperaturi de peste 35 de grade a stârnit numeroase explicații pe rețelele de socializare.

Livratorii înfofoliți pe caniculă

„Îi văd pe unii prin Cluj, cu cagulă, căciulă, vestă groasă, mănuși, pe bicicletă. De ce? Le este frig când noi, românii, murim de cald? Oare cum transpiră și put seara când ajung acasă?”, au fost întrebările care au iscat o dezbatere pe Reddit.

Unii români au pus acest obicei pe seama dorinței de a se proteja de soare, iar alții pe nevoia de protecție în timpul deplasărilor cu scuterul. Un român care spune că a locuit în Vietnam a relatat că a fost surprins la început de acest obicei.

„În țările din Asia în care umiditatea este crescută și soarele extraordinar de puternic umblam pe stradă în pantaloni scurți și tricou. Mi-am dat însă seama că nu știam cum să mă comport la temperaturi atât de ridicate. Toată lumea purta geacă și mănuși, ce-i drept nu de fâș, dar special gândite pentru protecție UV. Surprinzător, după ce mi-am dat seama și m-am luat după ei, am început să port și eu haine adecvate și am ajuns să simt mai tare răcoare cu pantaloni lungi și geacă decât dacă aș fi fost fără. Aceeași chestie se aplică și în China. Și acolo, când am fost, aceeași poveste”, relata acesta.

Altcineva a relatat că a văzut și el în Vietnam oameni care circulau pe scutere cu geaca pe ei la 33 de grade. Un alt român a observat că, în Tanzania, în ciuda căldurii, oamenii purtau geci, iar unii mergeau pe stradă chiar și cu căciuli.

„Oamenii care vin din Asia de Sud-Est se îmbracă gros ca să se protejeze de soare. Acolo soarele e mult mai puternic și mai dăunător decât la noi. Sunt obișnuiți să moară de cald și să poarte haine groase când e cald”, explica un alt participant la discuție.

Explicațiile și nedumeririle românilor

Alți utilizatori au indicat și motive practice.

„Raze UV, plus că merg pe motoare și se feresc de praf, pietre, insecte. Am întrebat și eu un băiat și așa a explicat”, scria un utilizator.

Un român susține că oamenii obișnuiți cu veri de 40–45°C pot percepe temperaturile de 30–35°C din România ca fiind mai suportabile și pot purta haine mai groase fără același disconfort resimțit de localnici.

„Am avut o colegă din Iran care vara se îmbrăca cu haine lungi și, eventual, cu o jachetă. E vorba de aclimatizare. De unde venea ea, din Teheran, era obișnuită cu temperaturi mult mai mari vara, de 40–45, poate chiar 50 de grade, așa că temperaturile de la noi, de 30–35 de grade, i se păreau mult mai scăzute comparativ”, relata un utilizator.

Unii români spun însă că au observat diferența dintre o geacă sau un pulover gros și hainele lungi, dar subțiri și largi, care acoperă pielea fără să împiedice circulația aerului.

„Se îmbracă de obicei în haine albe largi. Astfel, nu atrag soarele, acoperă pielea și lasă loc pentru flux de aer”, afirma un român.

Alt român, care spune că are câțiva nepalezi în chirie, povestea că aceștia resimt temperaturile din România foarte diferit.

„Acum trei seri m-au sunat să mă întrebe cum pornesc centrala, că le este frig. M-am dus la ei, erau toți cu geci și căciuli și în pătură. Era ora 21 și afară erau 27 de grade. Am discutat cu ei și ziceau că sunt din sudul Nepalului, unde ei au media undeva la 45 de grade”, relata acesta.

Alții au rămas însă nedumeriți de hainele foarte groase.

„Mănușile alea groase pe scuter mi se par SF. Nici nu mai îmi vine să comand mâncare când îi văd așa înfofoliți și sigur transpirați”, scria un utilizator.

Unii au pus îmbrăcămintea și pe seama protecției în trafic.

„Pentru că nu le oferă angajatorul echipament de protecție pentru scuter/bicicletă și folosesc ce au/își permit. Nu știu cât de mult îi protejează o geacă în caz de căzătură, dar probabil că este ceva mai bine decât tricou pe asfalt”, considera un participant.

Ce spune medicul despre hainele lungi purtate pe caniculă

Explicațiile românilor din dezbaterea online merg de la obișnuința cu temperaturile ridicate până la protecția împotriva soarelui ori a accidentelor pe scuter. În privința hainelor lungi, însă, observația unora dintre participanți are și o explicație medicală: dacă sunt alese corespunzător, acestea pot proteja pielea de radiațiile solare.

Medicul Cecilia Birău, de la Direcția de Sănătate Publică Hunedoara, a explicat pentru Adevărul de ce hainele lungi pot fi utile chiar și în zilele cu temperaturi de 35–40 de grade, ce îmbrăcăminte este recomandată celor care lucrează mult timp în aer liber și cum pot fi recunoscute insolația și epuizarea termică. Medicul a vorbit și despre importanța hidratării, a pauzelor la umbră și despre riscurile mai mari la care sunt expuși copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice.

Haine lungi pot oferi mai multă protecție

ADEVĂRUL: De ce unii curieri, bicicliști sau scuteriști poartă haine lungi chiar dacă sunt 35–40 de grade? Felul acesta de îmbrăcăminte îi protejează de căldură și de soare?

Cecilia Birău: În general, este clar că oricine, atât persoanele care lucrează în mediul exterior, cât și persoanele care trebuie să se deplaseze în aer liber, trebuie să poarte haine lungi. De ce? Pentru că acele haine lungi ne apără de radiațiile solare, care nu sunt doar ultraviolete, sunt și infraroșii și radiații luminoase. De preferință, hainele trebuie să fie de culoare deschisă. Culoarea deschisă și albul reflectă radiațiile solare, nu le absorb, așa cum se întâmplă cu culorile închise.

Ce materiale sunt recomandate pentru cei care lucrează multe ore afară pe caniculă?

Sunt recomandate materialele naturale, pentru că acestea permit transpirația organismului și absorb foarte bine transpirația. Există și materiale produse industrial, cu rol asemănător produselor naturale, dar sunt ceva mai scumpe decât cele din materiale naturale.

Ce măsuri sunt recomandate pentru persoanele care lucrează în aer liber în perioadele de caniculă?

Trebuie să încercăm să folosim zonele în care există umbră și, clar, să existe posibilitatea de hidratare. La codurile mai severe se precizează locurile de muncă unde se limitează timpul de lucru sau se fac pauze în care oamenii trebuie să stea în zone unde se asigură o temperatură ambientală corespunzătoare, în jur de 25 de grade, și unde există posibilitatea de hidratare cu apă potabilă, dar nu neapărat apă potabilă îmbuteliată.

Care sunt primele semne de insolație?

Insolația este legată de expunerea directă a sistemului nervos central la radiațiile solare. Nu este vorba doar despre momentul în care este declarată caniculă. Dacă se stă foarte mult timp în soare, chiar dacă temperatura mediului este de 25 de grade, putem să facem insolație.

Radiațiile solare pot să aibă efecte asupra sistemului nervos central, producând afectarea acestuia și apariția edemului cerebral. Manifestările insolației sunt cele legate de această afectare, cu stare de greață, vărsături, stare generală alterată și apoi, în cazurile grave, pierderea cunoștinței.

Ce putem face dacă unei persoane i se face rău din cauza expunerii la soare?

Să scoatem imediat persoana din mediul în care există radiații solare directe și să aplicăm la nivelul capului niște tampoane sau comprese îmbibate în apă. Nu gheață. Și, clar, să sunăm la 112, pentru ca pacientul să fie dus într-un centru medical și să i se acorde primul ajutor.

Cum apare epuizarea termică?

Epuizarea termică este o altă manifestare, care ține de sistemul de termoreglare al organismului. Organismul uman trebuie să își mențină temperatura interioară în jurul valorii de 37 de grade Celsius. Aceasta este temperatura la care funcționează organismul uman în interior și la care se desfășoară metabolismul și celelalte mecanisme de funcționare a celulelor.

În momentul în care un organism nu este bine hidratat și este expus continuu la temperaturi ridicate, are loc o suprasolicitare a acestui mecanism de termoreglare. Apar transpirații abundente și atunci avem pierderi foarte mari de lichide. Și nu numai lichide, ci și substanțe minerale și electroliți, care sunt foarte importanți pentru echilibrul organismului. Apoi apare vasodilatația la nivelul întregului corp, cu scăderea tensiunii arteriale.

Cine este mai vulnerabil la temperaturile ridicate?

Acest lucru apare în special la extremele de vârstă, la copii și la persoanele vârstnice, precum și la persoanele cu boli cronice, în special boli cardiovasculare. Aceste persoane sunt sfătuite, clar, să nu își petreacă timpul în mediul exterior, la temperaturi ridicate, în intervalul aproximativ 10.30–11.00 până la 17.00–17.30.