Interviu Vacanță în Delta Dunării, pe ape la niveluri record. Guvernatorul Florin Stăneață: „Se poate ajunge în orice punct de interes”
Nivelul foarte scăzut al Dunării a stârnit îngrijorare în ultimele săptămâni, inclusiv în rândul turiștilor care și-au programat vacanțe în Delta Dunării, una dintre cele mai căutate destinații turistice din țară în perioada verii.

Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că, în 13 august 2026, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de 1.350 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă.
În aval de Porțile de Fier, debitele erau în scădere pe mai multe sectoare, dar în zona Isaccea–Tulcea se aflau în creștere. Pentru intervalul 13–20 august, hidrologii estimau un debit de aproximativ 1.350–1.400 de metri cubi pe secundă la Baziaș, în continuare mult sub media perioadei.
Delta Dunării rămâne accesibilă
Florin Stăneață, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, a explicat pentru Adevărul cum influențează nivelul foarte scăzut al Dunării vacanțele turiștilor.
Potrivit acestuia, chiar dacă pe unele lacuri și canale se circulă mai greu și este nevoie de reducerea vitezei, principalele destinații turistice din Deltă rămân accesibile. Până în prezent, administrația nu a primit nici semnale privind probleme alarmante pentru biodiversitate.
ADEVĂRUL: Nivelul scăzut al Dunării afectează acum vacanțele în Delta Dunării?
Florin Stăneață, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării: Nu, nicidecum. Într-adevăr, avem nivelul apelor destul de scăzut, un nivel chiar record. Dar, din acest punct de vedere, chiar dacă se circulă puțin mai greu pe lacuri și pe canale, există conectivitate, se poate circula. Nu există la momentul acesta restricții cu privire la deplasarea în interiorul Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Se poate ajunge normal în principalele localități și puncte de interes din Deltă?
Bineînțeles, da. Poate cu unele restricții în anumite locuri, unde într-adevăr nivelul este scăzut, și cu anumite restricții legate de viteză, dar se poate ajunge fără nicio problemă în orice punct de interes.
Unde sunt cele mai mari probleme în acest moment?
Problemele sunt generale. Pe canale, în principiu, se poate circula. Problema este pe lacuri, unde apa este mai mică decât pe canale. Și atunci când traseul presupune traversarea unui lac, din cauza nivelului scăzut general al Dunării, nici lacurile nu au un nivel foarte mare al apei. Din acest motiv, există unele situații în care trebuie circulat cu grijă și cu viteză redusă, astfel încât deplasarea să se poată face în siguranță.
Există canale sau trasee turistice care au devenit impracticabile?
Nu există. Sunt situații în care, într-adevăr, circulația trebuie să se desfășoare în condiții de siguranță, cu viteză redusă, dar nu există la momentul acesta situații de canale sau lacuri care să fie blocate și care să nu permită trecerea ambarcațiunilor.
Nivelul scăzut al apei afectează peștii, păsările sau vegetația Deltei?
Nu avem raportări cu privire la mortalități ale populației piscicole. Din punctul acesta de vedere, suntem în regulă. Colegii mei de la inspecție nu mi-au raportat până în prezent nicio situație alarmantă în care, din cauza nivelului scăzut al apei, să avem mortalitate piscicolă.
Cu privire la avifaună, aici nu sunt probleme, pentru că există încă suficiente resurse pentru ca speciile de păsări să se poată hrăni, să-și poată duce existența, să spunem așa, fără nicio problemă. Nu sunt probleme deosebite, slavă Domnului.
Din punct de vedere al biodiversității, așteptăm totuși să se schimbe puțin situația. Dacă urmărim statisticile anilor precedenți, constatăm că, într-adevăr, lunile august-septembrie sunt unele dintre cele mai critice în privința nivelului apelor Dunării. Este însă o situație care se repetă. Este o situație ciclică: în perioada verii, în luna august, nivelul apelor este redus din cauza precipitațiilor reduse. Practic, este o situație cu care ne confruntăm anual și la care încercăm să ne adaptăm.
Ce ascund apele Dunării la Porțile de Fier. Când nivelul fluviului scade, ies la iveală locuri cu istorii tulburătoareCe le recomandați turiștilor care vin acum în Delta Dunării?
Să respecte, în primul rând, condițiile de mediu, să respecte natura, să se bucure de Delta Dunării și să înțeleagă că, la acest moment, din cauza nivelului scăzut al apelor, trebuie adaptată uneori viteza de circulație pe canale, astfel încât să nu fie pusă în pericol circulația ambarcațiunilor. Deci, o viteză redusă acolo unde acest lucru se impune și unde avem cote mai mici ale apelor Dunării.

Delta Dunării, paradisul sălbatic de la Marea Neagră
Delta Dunării impresionează prin întinderile sale de ape, stufărișuri, lacuri, canale și păduri de nisip, dar mai ales prin bogăția faunei. Rezervația Biosferei Delta Dunării se întinde pe aproximativ 580.000 de hectare, cuprinzând Delta propriu-zisă, complexul lagunar Razim-Sinoe și zonele marine din apropiere. Este una dintre cele mai întinse și mai bine conservate zone umede ale Europei și face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Peste 300 de specii de păsări au fost înregistrate aici, iar întinderile de stufăriș ale Deltei se numără printre cele mai mari de acest fel din lume. Pelicanii, cormoranii, egretele și numeroase alte păsări pot fi observate pe lacuri și canale, în timp ce apele Deltei adăpostesc o mare diversitate de specii de pești.
Printre cele mai cunoscute locuri ale Deltei se numără Sulina și Sfântu Gheorghe, unde Dunărea întâlnește Marea Neagră, satele Crișan și Mila 23, dar și Pădurea Letea, renumită pentru dune, stejari, plante cățărătoare și caii care trăiesc liberi în împrejurimi. Pădurea Caraorman, lacurile, coloniile de păsări și plajele sălbatice completează atracțiile ținutului.
O parte importantă a rezervației beneficiază însă de protecție strictă. În RBDD există 20 de rezervații științifice și zone strict protejate, între care Roșca–Buhaiova, Pădurea Letea, Caraorman, Sacalin–Zătoane, Insula Popina și Insula Ceaplace. Accesul și activitățile turistice sunt reglementate tocmai pentru protejarea habitatelor și speciilor pentru care Delta este renumită.
Ce trebuie să știe turiștii care merg în Delta Dunării
Turiștii care ajung în Rezervația Biosferei Delta Dunării trebuie să respecte reguli mai stricte decât în alte zone turistice. Accesul în rezervație se face pe baza unui permis turistic, care costă în prezent 5 lei pentru o zi, 15 lei pentru șapte zile și 30 de lei până la sfârșitul anului. Pentru accesul cu autoturismul și cu ambarcațiunea sunt necesare permise distincte.
Apariție spectaculoasă la Gura Portiței. Cai sălbatici, printre șezlonguri și umbreleUna dintre regulile importante privește camparea. Corturile nu pot fi instalate oriunde pe malurile canalelor, pe grinduri sau în alte locuri alese de turiști.
„Camparea turiștilor, în afara zonelor aprobate sau în altfel de condiții decât cele autorizate, precum și nerespectarea regulilor stabilite pentru utilizarea zonelor de campare este interzisă”, arată regulamentul Rezervației Biosferei Delta Dunării.
În zonele unde camparea este autorizată, turiștii au și obligația de a strânge și evacua deșeurile produse în timpul șederii.
„În zonele autorizate pentru campare turiștii au obligația de a evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării”, arată documentele Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Reguli speciale sunt impuse și pentru deplasarea cu ambarcațiunile. Turiștii și operatorii trebuie să folosească traseele autorizate și să acorde o atenție deosebită zonelor în care se află păsări.
„Viteza de deplasare la trecerea pe lângă grupurile de păsări, aflate pe traseul turiștilor, trebuie adaptată astfel încât să se evite producerea valurilor”, se arată într-un document al ARBDD referitor la activitățile turistice din rezervație.
Administrația cere, de asemenea, respectarea traseelor de deplasare autorizate și a locurilor de staționare, tocmai pentru limitarea presiunii turistice asupra habitatelor.
În această perioadă, turiștii trebuie să țină cont și de nivelul foarte scăzut al apelor Dunării. Chiar dacă principalele trasee și localități din Deltă rămân accesibile, pe unele canale și mai ales pe lacurile cu adâncimi reduse deplasarea poate fi mai dificilă, iar viteza ambarcațiunilor trebuie adaptată condițiilor din teren.






















































