Articole scrise de Cristian Unteanu

În cazul grupului financiar SVB, iată evoluția vertiginoasă a dezastrului în luna februarie-martie și care nu a provocat semnalele de alarmă necesare și nu a generat transmiterea avertismentelor promise către deponenți.

Nu încape niciun fel de îndoială că repornirea relațiilor diplomatice între Arabia Saudită și Iran este un eveniment ale cărui semnificații depășesc cu mult granițele celor două țări.

Până azi dimineață, primele patru mari bănci americane au pierdut deja 52 de miliarde de dolari.

Nu mai e vorba despre presupuneri despre ceea ce s-ar putea întâmpla.

Nevoia ca Europa să intre pe modelul foarte special al „economiei de război” a fost evidențiată de comisarul european pentru piața internă, francezul Thierry Breton.

Poate de-abia acum începem să vedem adevăratele dimensiuni geopolitice ale apelului insistent venit din parte liderilor din UE și NATO că este urgent să se treacă la „o economie de război pe timp pace”.

Discuția despre „noile alimente” a devenit, din subiect de interes public, contestat sau aprobat, oricum la limita scandalului, o temă deosebit de importantă în discursul politic al unor partide politice care-și construiesc acum o platformă deosebit de eficientă mizând pe reacția opiniei publice.

Marea problemă care a trebuit soluționată era una enormă și care bloca orice gândire de perspectivă.

Cererea care vine de la Kiev este într-atât de mare încât, Statele Membre au decis deja să formeze un sistem comun de achiziții.

Scandalul este imens tocmai pentru că vorbele astea aduc aminte de episoade tragice ale altui timp, din alt conflict, când se încetățenise obiceiul de a replica cumplit, disproporționat și crezându-se că asta era soluția finală.

Iată o contradicție mai mult decât semnificativă.

Măcar decidenții politici ar trebui să citească acest raport redactat sub autoritatea lui John F. Sopko.

Desigur, piața vânzărilor de armament a fost dintotdeauna dintre cele mai profitabile.

Din nefericire, iar se întâmplă. Previzibil. Inevitabil.

Continuă și se extinde ruptura între sistemele de putere și ambiții globale, din ce în ce mai vizibilă după voturile din Adunarea Generală a ONU și din Consiliul de Securitate.

Rusia a blocat în Consiliul de Securitate, ieri, folosindu-și dreptul de veto, o Rezoluție prin care se cerea Moscovei oprirea imediată a ostilităților și retragerea imediată și necondiționată a trupelor sale din Ucraina.

A fost votat în plenul Adunării Generale a ONU documentul care conține apelul esențial în favoarea retragerii imediate și necondiționate a trupelor ruse din Ucraina.

Va fi extrem de important acest vot de azi în Adunarea Generală a ONU reunită în sesiune specială la nivel înalt și care este chemată să se pronunțe asupra unui proiect de Rezoluție care va solicita încetarea ostilităților și instaurarea unei păci.

Putin vine acum să dinamiteze - poate chiar în mod definitiv - toată arhitectura tratatelor, acordurilor și înțelegerilor existente în ce privește controlul armamentelor nucleare și folosirii acestora.

Asta pare să fie soluția care să fie rapid aprobată luna viitoare în condițiile în care, spun liderii europeni, a început o cursă contra-cronometru din cauză că Ucraina are nevoie de mult, mult mai multe muniții decât ce a primit până acum.

Un document realizat de analiștii unuia dintre cele mai prestigioase instituții de profil de la Washington, Center for Strategic and International Studies (CSIS) , sintetizând rezultate obținute după derularea a 24 de simulări ale unei posibile invazii a Taiwanului.

Până la urma urmei, la nivelul statelor care contează în ecuația globală, există oare vreo urmă de acord politic și de viziune comună în ce privește soluțiile militare și de securitate în relația UE/NATO/Rusia care să arate care ar fi și șansele reale de încheiere a războiului?

Congresul spaniol, printr-o hotărâre definitivă, a aprobat textul legii prin care schimbarea de sex devine posibilă de la 16 ani după ce persoana respectivă a depus o simplă notificare la biroul de stare civilă.

Brusc, se pare ne întoarcem la raționamentele comparative din perioada Războiului Rece când, la nivelul strategilor din NATO și Pactul de la Varșovia, câteodată cu frecvență săptămânală, se actualizau tabelele cât mai detaliate și precise privind forțele nucleare aflate în arsenale.

Foarte importantă și cu multiple implicații pentru viitorul jocurilor politice din Europa este această mișcare de forță făcută ieri de Comisia Europeană, care a dat Polonia în judecată la Curtea Europeană de Justiție.

S-o luăm în ordine, căci și succesiunea comunicatelor își are valoarea sa care, evident, se leagă de toate gravele dileme pe care le ridică situația internațională actuală.

Povestea poate fi interpretată în multiple moduri, așa se și întâmplă, și a provocat deja nedumeriri (pentru a fi cât mai politicoși în exprimare) deoarece gravitatea afirmațiilor este extremă.

Dezbaterea nu este nouă, căci de ani se pune din ce în ce mai intens problema dacă este sau nu nevoie ca expresiile teologice să consemneze o schimbare fundamentală: nu ar mai fi cazul să se folosească genul masculin atunci când se vorbește despre Dumnezeu.

Iată analiza semnată de general dr. Marius Opran, expert științific/coordonator pe probleme de apărare, securitate și infrastructuri spațiale critice în cadrul Agenției Spațiale Române.

Seria de cutremure devastatoare care au afectat Turcia și Siria pare să fi redeschis interesul publicului larg asupra a ceea ce este cunoscut sub titulatura de Tehnici de modificare climatice (ENMOD)

În revista franceză Charlie Hebdo a apărut o caricatură în care, sub indicația „Seism în Turcia”, apar schițate ruine și o mașină distrusă de cutremur, cu textul explicativ „Nici nu mai e nevoie să fie trimise tacuri!”.

Începând de mâine, vor fi două zile în care șefii de state și guverne urmează să dezbată, într-o reuniune extraordinară a Consiliului European, trei teme: Ucraina/Rusia, starea economiei și situația la zi a fenomenului din ce în ce mai neliniștitor și presant al migrației ilegale.

„Mitocanul din `90 a devenit aproape un lord în vremea noastră, pentru că românul e deştept. Dar ei sunt 10% din clasa noastră politică. Este cumplit când vedem ce specimene avem în Parlamentul României”.