Markus Meckel, penultimul ministru de Externe al Republicii Democrate Germane (RDG): „Ceauşescu era cel mai crud dintre dictatorii blocului comunist“

Markus
Meckel, penultimul ministru de Externe al Republicii Democrate Germane (RDG): „Ceauşescu era cel mai crud dintre dictatorii blocului comunist“

Markus Meckel, ministru de Externe în singurul guvern ales liber al Republicii Democrate Germane şi preşedintele Consiliului Fundaţiei Federale de Studiere a Comunismului în RDG, vorbeşte despre viaţa trăită în perioada comunistă germană, despre implicarea sa în politică în 1990 pentru reinstalarea democraţiei şi, privind retrospectiv, face o radiografie a foştilor dictatori din blocul comunist: cel mai „de fier“ rămâne Nicolae Ceauşescu.

SERIAL Boieri mari, Episodul 11: Viaţa ştearsă de comunişti a prinţului Scarlat Cantacuzino. Mihaela Roco, nepoata lui: „A fi boier nu înseamnă că trăieşti în lux, ci să fii un om vrednic, care face bine“

SERIAL Boieri mari, Episodul 11: Viaţa ştearsă de comunişti
a prinţului Scarlat Cantacuzino. Mihaela Roco, nepoata lui: „A fi boier nu înseamnă că trăieşti în lux, ci să fii un om vrednic, care face bine“

Charles Adolphe Cantacuzène e mai cunoscut în Franţa decât în România. Face parte din „ramura ştiinţifico-culturală“ a Cantacuzinilor, fiind văr cu doctorul Ioan Cantacuzino. Charles Adolphe a fost diplomat de carieră şi poet simbolist de limbă franceză, prieten bun al lui Paul Valéry. A lucrat în Franţa, dar pentru România, a fost mai român chiar decât o parte din cetăţenii staţionaţi la Bucureşti. Şi îl chema, de fapt, Scarlat.

SERIAL Boieri mari, Episodul 10: Familia Callimachi. Scarlat, sânge de boier, minte de comunist

SERIAL Boieri mari, Episodul 10: Familia Callimachi. Scarlat, sânge de boier, minte de comunist

Scarlat Callimachi n-a fost niciodată un personaj comod, uşor de descoperit. Avea averi şi era boier mare, dar ajunsese comunist. Absolvise Dreptul la Paris, dar pleda mai mult în gazete. Era poet şi eseist, dar îşi folosea talentul în slujba propagandei inspirate de bolşevici. Era activ în aripa Lupu a Partidului Ţărănesc, dar îşi consuma energia sprijinind micul partid al comuniştilor, aflat în ilegalitate.

77 de ani de la moartea lui Nae Ionescu

77 de ani de la moartea lui Nae Ionescu

Filosof, logician, pedagog şi jurnalist român, Nae Ionescu, care a murit pe 15 martie 1940,  la vârsta de 50 de ani, a ştiut să adune în jurul său şi să eleveze o pleiadă de membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Vasile Moisescu şi George Murnu.

SERIAL Boieri mari, Episodul 8: Nicolae Kretzulescu, prim-ministrul care s-a încăpăţânat să predea medicina

SERIAL Boieri mari, Episodul 8: Nicolae Kretzulescu, prim-ministrul care s-a încăpăţânat să predea medicina

Dincolo de privilegiile rangului social, Kretzuleştii au avut şi responsabilităţi faţă de ţară. În vremuri încărcate de molime şi războaie, aceşti boieri n-au ridicat doar clădiri, ci au încercat să deschidă şi porţi spre literatură, către învăţământul medical şi, în cele din urmă, spre schimbări politice conturate după modelul occidental. Nicolae Kretzulescu, om politic şi medic, a fost apropiatul unor conducători precum Cuza şi Carol I.

Test de cultură generală: Către noi orizonturi

Test de cultură generală: Către noi orizonturi

Care a fost prima femeie astronaut care a ajuns în spaţiu? În ce oraş se află Muzeul Anne Frank? Ce strâmtoare separă Sicilia de partea continentală a Italiei? Ce stat s-a numărat printre fondatorii NATO fără să aibă o armată permanentă? Acestea sunt câteva din întrebările testului de cultură generală propus, în acest final de săptămână, de „Weekend Adevărul“.

SERIAL Boieri mari, Episodul 7: Cum a renăscut neamul Ştirbey din propria cenuşă. Barbu Ştirbey, cel mai abil om din umbra regelui Ferdinand

SERIAL Boieri mari, Episodul 7: Cum a renăscut
neamul Ştirbey din propria cenuşă. Barbu Ştirbey, cel mai abil om din umbra regelui
Ferdinand

Dinastia boierilor Ştirbey din Oltenia era pe cale de dispariţie când a fost adoptat tânărul Barbu Bibescu. Nu a fost o soluţie de compromis – astfel de adopţii de oportunitate se întâmplau adesea în epoca modernă –, căci tatăl său adoptiv, Barbu C. Ştirbey, ştia că, mai presus de carne şi oase, omul este ceea ce învaţă. Educaţia e cheia, iar numele istoric trebuie să câştige bătălia cu timpul. Şi-a avut dreptate, neamul Ştirbey a învins.

„Adevărul“ se distribuie marţi, 28 februarie, împreună cu ediţia de acum 110 ani a „Adeverului“ despre răscoalele ţărăneşti de la 1907

„Adevărul“ se distribuie marţi, 28 februarie, împreună cu ediţia de acum 110 ani a „Adeverului“ despre răscoalele ţărăneşti de la 1907

„Adevărul“ continuă campania de redescoperire a istoriei prin intermediul paginilor de ziar. După ce anul trecut au fost reeditate ediţii din 1871 şi 1916, săptămâna viitoare va ieşi, din nou, de sub tipar ziarul din 28 februarie 1907. Este momentul în care izbucnesc răscoalele ţărăneşti din Moldova şi Muntenia.

Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, face speculă cu paşapoartele moldoveneşti. Totul se rezumă acum la cât vor costa aceste paşapoarte ce oferă libera circulaţie în spaţiul european. Cu toate acestea, altele sunt motivele pentru care se întâlnesc pe 23 martie guvernele României şi Republicii Moldova.

acum 5 zile · comentarii (4)

Ziua de 4 martie a fost să fie, în anul 1977, într-o vineri. Schema de program, grila cum i se spune azi, a Televiziunii Române prevedea ca, îndată după ediţia de seară a Telejurnalului, pe primul canal să fie difuzat un film artistic, iar pe cel de-al doilea, care oricum avea o acoperire limitată, deloc în conformitate cu ceea ce scria şi se prevedea în Programul partidului adoptat cu ocazia Conferinţei Naţionale din 1974, o Seară de operă.

acum 22 zile · comentarii (13)

Cîrîit de ciori, parcă mai zgomotoase ca altădată. De la fereastră le văd: trei ciori mari, negre şi isterice. Am identificat rapid şi motivul, un ghem mare de blană, alb cu negru, fugind dezorientat. Cred că e pisica de la blocul vecin, a dispărut prea repede, nu mi-am dat seama. Măi să fie, ce-o fi cu ciorile astea?! S-au tot înmulţit, parcă s-au mai şi deşteptat, ce dracu-i cu ele?...

acum 2 luni · comentarii (0)

Pentru a putea pune bazele unui stat în adevăratul sens al cuvântului, A.I. Cuza a fost nevoit să ia câteva măsuri ce nu corespundeau „legislaţiei” vremurilor. El s-a folosit de popularitatea de care dispunea pentru a institui un regim totalitar, singura modalitatea prin care putea învinge opoziţia la reforme a marilor boieri dar să şi limiteze influenţa străină în România.

acum 2 luni · comentarii (12)

De formaţie matematician, unul strălucit, apreciat de academicienii Octav Onicescu şi Gheorghe Mihoc, specializat, iar mai apoi doctor în Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, un titlu ştiinţific obţinut la doar 24 de ani, convertit ceva mai încolo la studiul viitorologiei, Mihai Botez are deopotrivă meritul de a fi fost unul dintre cei mai proeminenţi disidenţi români anticomunişti

acum 2 luni · comentarii (10)

Săptămâna trecută, Iaşul a fost gazda unor manifestări coordonate de Departamentul CENTENAR, în colaborare cu Primăria Municipiului Iaşi şi Banca Naţională a României, prin care s-a marcat trecerea a 100 de ani de la un moment important din istoria noastră, când autorităţile române au fost nevoite să se refugieze aici după ce Bucureştiul a fost ocupat de armata germană.

acum 3 luni · comentarii (13)

Actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, preşedintele UNITER şi vicepreşedintele Asociaţiei Revoluţionarilor Fără Privilegii, a povestit, într-un interviu publicat în cartea „Dosarele Securităţii. Marian Munteanu şi Miron Cozma versus Piaţa Universităţii” şi prezentat de „Weekend Adevărul”, lucruri inedite despre Revoluţia din 1989, dar şi despre evenimentele din iunie 1990, din Piaţa Universităţii.

acum 3 luni · comentarii (123)

Despre Campania Armatei Române în anul 1916, la o sută de ani de la eveniment, s-a vorbit relativ puţin în spaţiul nostru public, iar acest fapt se datorează felului nostru de a ne raporta la trecut. Pare că vrem să uităm momentele delicate şi să nu învăţăm lecţiile istoriei. Doar câteva dezbateri au fost dedicate intrării României în Primul Război Mondial, mare parte desfăşurate în cadrul Congresului Istoricilor de la Cluj.

acum 3 luni · comentarii (21)

În dimineaţa zilei de 7 decembrie 1916, bucureştenii s-au trezit sub ocupaţia unui inamic care, începând din august, aruncase în luptă toate resursele disponibile pentru a scoate România din război. Timp de aproape doi ani, Capitala avea să cunoască greutăţile teribile ale unei ocupaţii militare pe care nimeni nu o anticipase la intrarea ţării în conflictul mondial.

acum 4 luni · comentarii (21)

La sfârşitul lunii august 1916, armata română înainta triumfal în Transilvania. În doar câteva zile toate luptele cu armata imperială austro-ungară au fost câştigate de către soldaţii noştri. Campania militară iniţiată de români părea un galop de sănătate. Dar, din păcate, auspiciile favorabile aveau să se transforme într-un coşmar pentru armata noastră.

acum 4 luni · comentarii (12)

Corneliu Coposu a fost un simbol al unei generaţii de politicieni care nu a reuşit să-şi pună amprenta asupra destinului României din cauza vicisitudinilor epocii în care a trăit, al unei generaţii care a avut nenorocul de a se intersecta cu traiectoria unei mari puteri, Uniunea Sovietică, şi de a sta în calea loviturilor de cnut ale unei ideologii inumane, comunismul.

acum 4 luni · comentarii (15)
Postari Recente