Ziua Brâncuşi: astăzi se împlinesc 141 de ani de la naşterea marelui sculptor. „Trebuia să-mi caut calea mea. Am ajuns la simplitate“ 1

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, realizatorul sculpturii „Cuminţenia pământului“ şi a „Coloanei infinitului“ a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova şi Şcoala de Bellearte din Bucureşti. Cu toate că provenea dintr-o familie de ţărani înstărită, Brâncuşi a dus o viaţă modestă, însă una din care avea să-şi culeagă reperele care-i vor ghida viziunea artistică târzie, devenind unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX.

Ziua Brâncuşi: astăzi se împlinesc 141 de ani de la naşterea marelui 
sculptor. „Trebuia să-mi caut calea mea. Am ajuns la simplitate“ Vezi comentarii 1

„Adevărul“ se distribuie marţi, 28 februarie, împreună cu ediţia de acum 110 ani a „Adeverului“ despre răscoalele ţărăneşti de la 1907

„Adevărul“ se distribuie marţi, 28 februarie, împreună cu ediţia de acum 110 ani a „Adeverului“ despre răscoalele ţărăneşti de la 1907

„Adevărul“ continuă campania de redescoperire a istoriei prin intermediul paginilor de ziar. După ce anul trecut au fost reeditate ediţii din 1871 şi 1916, săptămâna viitoare va ieşi, din nou, de sub tipar ziarul din 28 februarie 1907. Este momentul în care izbucnesc răscoalele ţărăneşti din Moldova şi Muntenia.

Andrei Pleşu: „Fără o unificare a memoriei, fără o condamnare comună a nazismului şi a comunismului, Europa nu va fi omogenă“

Andrei Pleşu: „Fără o unificare a memoriei, fără o
condamnare comună a nazismului şi a comunismului, Europa nu va fi omogenă“

În cadrul conferinţei „Cum ne raportăm la trecut? Cultura memoriei în Europa secolului 21“, scriitorul Andrei Pleşu, alături de ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, şi de directorul filialei din România a Fundaţiei Konrad Adenauer, Martin Sieg, au explicat necesitatea asumării responsabilităţii faţă de trecut într-un mod comun, la nivel european, atunci când vorbim de regimurile totalitare.

Test de cultură generală: Elefant după elefant

Test de cultură generală: Elefant după elefant

Cum se numeşte zeitatea hindusă înfăţişată cu un cap de elefant? În ce zonă a Pământului este stratul de ozon cel mai rarefiat?Ce apostol este considerat primul Papă al Bisericii Catolice? Acestea sunt câteva din întrebările testului de cultură generală propus, în acest final de săptămână, de „Weekend Adevărul“.

Cazul special al evreilor români din Viena anului 1943

Cazul special al evreilor români din Viena anului 1943

Ambasada României în Republica Austria şi Institutul Cultural Român de la Viena organizează marţi, 14 februarie, de la ora 17.00, la sediul ambasadei din Prinz Eugen-Str. 60, 1040, prezentarea studiului „Humanity amidst the Horror ‒ The special case of Romanian Jews in Vienna in 1943“, susţinută de istoricul de artă Daniela Schmid.

SERIAL Boieri mari, Episodul 5: Bibeştii, boieri pământeni, făcuţi, iar nu născuţi. Marcel Proust: „Prinţesă, sunteţi un scriitor perfect şi asta nu-i puţin“

SERIAL Boieri mari, Episodul 5: Bibeştii, boieri pământeni, făcuţi, iar nu născuţi. Marcel Proust: „Prinţesă, sunteţi un scriitor perfect şi asta nu-i puţin“

Neamul Bibeştilor a fost românesc pur sânge. Ridicaţi din rândul moşnenilor olteni, au dat ţării doi domnitori şi multe personalităţi politice şi culturale. Însă nu le-a fost dat să rămână pe pământ strămoşesc, au plecat în Franţa. Şi-acolo au rămas, tot cu aristocraţia, cu artiştii şi cu marii scriitori ai vremii. Albumul de familie al Bibeştilor cuprinde intelectuali, diplomaţi, avocaţi, oameni de viaţă, recordmeni. I-au fascinat pe francezi!

VIDEO Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: Răscoala din 1907, crimă în masă sau simplă represiune?

VIDEO Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: Răscoala din 1907, crimă în masă sau simplă represiune?

Răscoala din 1907 este unul dintre subiectele cel mai puţin analizate de istoriografia românească postcomunistă. Liberalii veniţi la putere ca să reprime răscoala au fost acuzaţi ulterior de proasta gestionare a situaţiei, iar comuniştii au folosit prilejul în scopul propagandistic de a demonstra proasta situaţie în care trăiau ţăranii până în 1948.

"Capitala sub ocupaţia duşmanului 1916 –1918", prin ochii lui Constantin Bacalbaşa

Cartea "Capitala sub ocupaţia duşmanului 1916 –1918", de Constantin Bacalbaşa, va apărea la Editura Vremea.  Volumul descrie istoria oraşului Bucureşti într-una dintre perioadele sale cele mai dificile: anii Primului Război Mondial, sub ocupaţie străină. Dincolo de valoarea documentară a lucrării, se remarcă capacitatea autorului de a-l purta pe cititor în culisele politicii fără a-l plictisi, ba dimpotrivă – trezindu-i interesul pentru trecut.

Cîrîit de ciori, parcă mai zgomotoase ca altădată. De la fereastră le văd: trei ciori mari, negre şi isterice. Am identificat rapid şi motivul, un ghem mare de blană, alb cu negru, fugind dezorientat. Cred că e pisica de la blocul vecin, a dispărut prea repede, nu mi-am dat seama. Măi să fie, ce-o fi cu ciorile astea?! S-au tot înmulţit, parcă s-au mai şi deşteptat, ce dracu-i cu ele?...

acum 29 zile · comentarii (0)

Pentru a putea pune bazele unui stat în adevăratul sens al cuvântului, A.I. Cuza a fost nevoit să ia câteva măsuri ce nu corespundeau „legislaţiei” vremurilor. El s-a folosit de popularitatea de care dispunea pentru a institui un regim totalitar, singura modalitatea prin care putea învinge opoziţia la reforme a marilor boieri dar să şi limiteze influenţa străină în România.

luna trecuta · comentarii (12)

De formaţie matematician, unul strălucit, apreciat de academicienii Octav Onicescu şi Gheorghe Mihoc, specializat, iar mai apoi doctor în Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, un titlu ştiinţific obţinut la doar 24 de ani, convertit ceva mai încolo la studiul viitorologiei, Mihai Botez are deopotrivă meritul de a fi fost unul dintre cei mai proeminenţi disidenţi români anticomunişti

luna trecuta · comentarii (10)

Săptămâna trecută, Iaşul a fost gazda unor manifestări coordonate de Departamentul CENTENAR, în colaborare cu Primăria Municipiului Iaşi şi Banca Naţională a României, prin care s-a marcat trecerea a 100 de ani de la un moment important din istoria noastră, când autorităţile române au fost nevoite să se refugieze aici după ce Bucureştiul a fost ocupat de armata germană.

acum 2 luni · comentarii (13)

Actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, preşedintele UNITER şi vicepreşedintele Asociaţiei Revoluţionarilor Fără Privilegii, a povestit, într-un interviu publicat în cartea „Dosarele Securităţii. Marian Munteanu şi Miron Cozma versus Piaţa Universităţii” şi prezentat de „Weekend Adevărul”, lucruri inedite despre Revoluţia din 1989, dar şi despre evenimentele din iunie 1990, din Piaţa Universităţii.

acum 2 luni · comentarii (123)

Despre Campania Armatei Române în anul 1916, la o sută de ani de la eveniment, s-a vorbit relativ puţin în spaţiul nostru public, iar acest fapt se datorează felului nostru de a ne raporta la trecut. Pare că vrem să uităm momentele delicate şi să nu învăţăm lecţiile istoriei. Doar câteva dezbateri au fost dedicate intrării României în Primul Război Mondial, mare parte desfăşurate în cadrul Congresului Istoricilor de la Cluj.

acum 2 luni · comentarii (21)

În dimineaţa zilei de 7 decembrie 1916, bucureştenii s-au trezit sub ocupaţia unui inamic care, începând din august, aruncase în luptă toate resursele disponibile pentru a scoate România din război. Timp de aproape doi ani, Capitala avea să cunoască greutăţile teribile ale unei ocupaţii militare pe care nimeni nu o anticipase la intrarea ţării în conflictul mondial.

acum 3 luni · comentarii (21)

La sfârşitul lunii august 1916, armata română înainta triumfal în Transilvania. În doar câteva zile toate luptele cu armata imperială austro-ungară au fost câştigate de către soldaţii noştri. Campania militară iniţiată de români părea un galop de sănătate. Dar, din păcate, auspiciile favorabile aveau să se transforme într-un coşmar pentru armata noastră.

acum 3 luni · comentarii (12)

Corneliu Coposu a fost un simbol al unei generaţii de politicieni care nu a reuşit să-şi pună amprenta asupra destinului României din cauza vicisitudinilor epocii în care a trăit, al unei generaţii care a avut nenorocul de a se intersecta cu traiectoria unei mari puteri, Uniunea Sovietică, şi de a sta în calea loviturilor de cnut ale unei ideologii inumane, comunismul.

acum 3 luni · comentarii (15)

Într-unul din episoadele trecute afirmam că, în general, literatura memorialistică a Marelui Război a fost una dominată de bărbaţi, evident şi pentru că războiul este în esenţa sa o istorie masculină. Alături de această realitate, se mai adaugă şi faptul că în lumea românească a începutului de secol XX, egalitatea de gen nu există.

acum 3 luni · comentarii (0)
Postari Recente