„Nuda Veritas“. Fragment din „Crimele comunismului“, de Nicolae Stroescu-Şovarna 0

Nicolae Stroescu-Şovarna a scris şi rescris cam de cinci ori cele 1500 de pagini de memorii intitulate Nuda Veritas – o adevărată bază de date despre torţionari şi martiri, procese şi anchete, fapte şi reacţii, toate înregistrate în timpul detenţiei în închisori ale căror nume înfioarăː Jilava, Văcăreşti, Piteşti, Poarta Albă. Adevarul.ro vă prezintă un fragment din volumul „Nuda Veritas.Din crimele comunismului“, publicat de Editura Vremea.

„Nuda Veritas“. Fragment din „Crimele comunismului“, de Nicolae Stroescu-Şovarna Vezi comentarii 0

Prinţii şi prinţesele României, episodul 4. Pasiune şi pedeapsă, pentru o femeie din popor. Prinţul Nicolae, despre Carol al II-lea: „L-am urât pe fratele meu mai mult decât orice pe lume“

Prinţii şi prinţesele României, episodul 4. Pasiune şi pedeapsă, pentru o femeie din popor. Prinţul Nicolae, despre Carol al II-lea: „L-am urât pe fratele meu mai mult decât orice pe lume“

Prinţul Nicolae a avut, încă de mic, o atitudine princiară de manual – cu bune şi cu rele. A judecat drept în chestiunile de stat, a preluat responsabilităţile lăsate de izbelişte de Carol al II-lea, dar a fost prea pasional în chestiunile lumeşti: a iubit o singură femeie – pământeană, nu nobilă –, i-au plăcut nebuneşte maşinile şi a fost aprig la mânie. Pentru că nu a ştiut să facă compromisuri personale, a fost pedepsit cu exilul.

Regele a murit! Trăiască regele!

Regele a murit! Trăiască regele!

Regele Ferdinand I al României a încetat din viaţă, la aproape 62 de ani, răpus de un cancer intestinal. Şi-a trăit ultimele clipe din viaţă la Sinaia, în castelul Peleş. Vestea morţii sale a îndurerat întreg poporul. Teribilă pierdere.

Români din umbră. Leonid Dimov, poetul urmărit de Securitate pentru „manifestări duşmănoase”

Români din umbră. Leonid Dimov, poetul urmărit de Securitate pentru „manifestări duşmănoase”

Considerat de Mircea Cărtărescu şi Emil Brumaru maestrul lor, poetul Leonid Dimov a dus o viaţă plină de complexe şi de însingurare, în timpul căreia nu i-a fost recunoscută adevărata valoare a operei poetice. Adevarul.ro continuă seria "Români din umbră" cu prezentarea vieţii poetului care a vrut doar „să îşi vadă de literatura sa”- după cum spunea poetul Dumitru Ţepeneag - lucru care, însă, i-a fost îngreunat, mai ales de Securitate.

Prinţii şi prinţesele României, episodul 3. Povestea Mărioarei: de la prinţesă a României şi regină a Iugoslaviei la exilul în sărăcie

Prinţii şi prinţesele României, episodul 3. Povestea Mărioarei: de la prinţesă a României şi regină a Iugoslaviei la exilul în sărăcie

Prinţesa Mignon a fost singura regină a Iugoslaviei, iar această calitate exprimă tot tragismul destinului ei. A ajuns să conducă o ţară măcinată de conflicte etnice, care, într-un final, i-au răpus soţul. Singură, a trăit toată prăbuşirea istoriei: Al Doilea Război Mondial, venirea la putere a comuniştilor, exilul şi sărăcia. Totuşi, Mignon a reuşit să rămână, în memoria sârbilor, kraljica Marija Karađorđević. Acesta nu-i puţin lucru.

Dezbatere „Historia” la Adevărul Live: Bătălia de la Mărăşti, „prima victorie adevărată din istoria Armatei Române”

Dezbatere „Historia” la Adevărul Live: Bătălia de la Mărăşti, „prima victorie adevărată din istoria Armatei Române”

Iarna 1916-1917 a fost o iarnă a durerii pentru România. Cu armata aproape distrusă pe câmpul de luptă, cu mai bine de 2/3 din teritoriul ţării ocupat, cu Moldova plină de refugiaţi şi bântuită de un nemilos tifos exantematic, cu un aliat rus tot mai şovăielnic, speranţa unui viitor mai bun pentru statul român abia mai licărea.

Maşina de criptare enigma, licitată pentru 45.000 de euro

Maşina de criptare enigma, licitată pentru 45.000 de euro

În cadrul Licitaţiei de Arme de Colecţie şi Militaria care a avut loc marţi, obiectele au fost adjudecate la preţuri record. Printre „vedetele” serii s-au numărat Puşca de vânătoare Holland& Holland sau maşina de criptare Enigma, a cărei vânzare are în spate o poveste care i-a uimit pe mulţi. Tot marţi a avut loc şi Licitaţia de Artă Postbelică şi Contemporană, cea mai bună dedicată artei tinere din 2013 până în prezent.

Români din umbră. Matila Ghyka, prinţul aventurier care a făcut ocolul pământului şi i-a învăţat proporţiile de aur pe Dali şi Le Corbusier

Români din umbră. Matila Ghyka, prinţul aventurier care a făcut ocolul pământului şi i-a învăţat proporţiile de aur pe Dali şi Le Corbusier

Matila Ghyka a fost unul dintre intelectualii români cu cercetările notabile în domeniul esteticii. Nume mari ale intelectualităţii mondiale, precum Paul Valery sau celebrul pictor Salvador Dali, au fost mpresionaţi de românul care a reconciliat matematica cu arta. Adevarul.ro deschide un serial "Români din umbră", personalitatea lui Matila Ghyca fiind prima prezentată în această serie.

Prinţii şi prinţesele României, ep. 2: Elisabeta, o prinţesă nefericită, fără prieteni şi fără noroc. A refuzat să mai fie regină a Greciei şi s-a mutat la ţară | regina elisabeta

Prinţii şi prinţesele României, ep. 2: Elisabeta, o prinţesă
nefericită, fără prieteni şi fără noroc. A refuzat să mai fie regină a Greciei şi s-a mutat la ţară

Elisabeta n-a fost o prinţesă ca toate celelalte. Ea nu s-a bucurat pe deplin de statutul său. Nu s-a bucurat de oamenii din viaţa ei. Nu s-a bucurat, în general, de mai nimic. A fost o nefericită. A făcut alegeri constrânsă de rigorile sociale ale vremii, care s-au dovedit a fi păguboase. A trăit numai în idealurile şi visurile ei, afundată în muzică clasică şi literatură. Aşa i-a plăcut ei.

Războiul pentru independenţa Croaţiei, ca parte a războaielor iugoslave, a reprezentat unul dintre cele mai sângeroase conflicte europene de după cel de-Al Doilea Război Mondial. După o perioadă de relativă pace, pe fondul Războiului Rece, Europa avea să redescopere concepte precum: stare de asediu, refugiaţi, precum şi unul nou introdus în vocabularul diplomatic - „epurare etnică”.

acum 21 zile · comentarii (8)

La Ploieşti, lucrurile au fost întotdeauna altfel decît în restul ţării. Oamenii locului s-au socotit mereu aparte, uneori au şi avut de ce. În secolul al XIX-lea, aici a fost declanşată o veritabilă revoluţie împotriva modernizării accelerate. Caragiale, dar şi o parte dintre istorici, au numit evenimentul „Republica de la Ploieşti”.

acum 25 zile · comentarii (6)

Cei care-au văzut noul film al lui Radu Jude, „Ţara moartă“ (prezentat în premieră mondială la recent încheiata ediţie a TIFF Cluj-Napoca, film despre efectele antisemitismului în România), au putut afla, dacă nu ştiau deja, că, timp de câţiva ani, sportul naţional pentru „românii verzi“ a fost uciderea de „jidani“, cărora li se puneau în cârcă fel de fel de vini, mai mult sau mai puţin imaginare.

luna trecuta · comentarii (29)

Am aşteptat ca ziua de 9 mai 1877, unul dintre momentele definitorii în evoluţia statului român modern, în formarea naţiunii, să fie marcată cum se cuvine de o Românie ce se doreşte a fi asimilată, din oficiu, istoric, cultural, civilizaţional şi cum vreţi dumneavoastră, bătrânului continent. Mereu îmi spun că poate sunt eu prea pesimist; mereu circumstanţele îmi dau dreptate.

acum 2 luni · comentarii (18)

Este bine-cunoscut faptul că evoluţia statelor învecinate este interdependentă (de exemplu, obţinerea independenţei de către statele balcanice la sfârşitul sec. XIX-lea sau prăbuşirea „cortinei de fier” din ’89, începând de la zidul Berlinului, ca într-un joc al pieselor de domino). Din păcate, problema iugoslavă, inclusiv a recentului conflict din zonă, nu reprezintă o prioritate a istoriografiei româneşti recente.

acum 3 luni · comentarii (22)

Nu demult, la marginea localităţii Siculeni, o localitate atât de importantă pentru secui, cu ajutorul unui detector de metale s-a găsit o comoară dacică foarte rară, un colier (torques). Evenimentul care constituie una dintre descoperirile arheologice cele mai de seamă ale ultimelor decenii arată clar că secuii trăiesc zi de zi împreună cu spiritualitatea şi patrimoniul arheologic al dacilor şi al romanilor.

acum 3 luni · comentarii (124)

Primele imagini ale unor maşini de luptă le găsim încă din zorii istoriei, în timpul civilizaţiei sumeriene. Stindardul din Ur – găsit pe un artefact datat în perioada 2600-2400 î. Hr – reprezintă un prim „prototip” al unei maşinării de război folosită pe un câmp de luptă. Alcătuit din trei registre succesive, cu posibilele scene ale unei bătălii, stindardul redă imaginea clasică a formei carului de luptă.

acum 4 luni · comentarii (4)

În manualele de istorie, în dreptul anului 1919 este consemnată o reuşită de excepţie a democraţiei româneşti în secolul al XX-lea: introducerea votului universal, în defavoarea celui bazat pe cens, care restrângea dreptul electoral celor lipsiţi de mijloace materiale.

acum 4 luni · comentarii (1)

Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, face speculă cu paşapoartele moldoveneşti. Totul se rezumă acum la cât vor costa aceste paşapoarte ce oferă libera circulaţie în spaţiul european. Cu toate acestea, altele sunt motivele pentru care se întâlnesc pe 23 martie guvernele României şi Republicii Moldova.

acum 4 luni · comentarii (4)
Postari Recente