Demonstraţie la Bookfest: cum arăta echipamentul trupelor din cel de-Al Doilea Război Mondial VIDEO 0

Sâmbătă 27 mai, de la ora 13.00 în cadrul Salonului de carte Bookfest a avut loc lansarea lucrării „Odessa. Gustul amar al victoriei”, scrisă de istoricul militar Manuel Stănescu. Au luat cuvântul  Constantin Corneanu, cel care semnează prefaţa volumului, Florian Bichir, în dubla ipostază de jurnalist şi istoric şi Ion M. Ioniţă, redactor-şef la revista „Historia”.

Demonstraţie la Bookfest: cum arăta echipamentul trupelor din cel de-Al Doilea Război Mondial VIDEO Vezi comentarii 0

SERIAL Boieri mari, Episodul 20: Neamul Rosetti. Câţiva în ţară, mulţi în străinătăţi | pnl

SERIAL Boieri mari, Episodul 20: Neamul Rosetti. Câţiva în ţară, mulţi în străinătăţi

Latifundiari şi învăţaţi, boierii din familia Rosetti au ştiut să se tocmească, iar unii dintre ei au ajuns la concluzia că, în anumite situaţii, concesiile sunt importante. C.A. Rosetti, însă, a fost întreaga viaţă un om răzvrătit. I-a adunat în locuinţa lui pe revoluţionarii de la 1848, l-a detronat pe domnitorul Cuza, deşi îl susţinuse anterior şi s-a îndepărtat de PNL din pricina unui conflict de valori.

SERIAL Boieri mari, Episodul 19: Sfârşitul epocii fanariote. Nicolae Suţu, primul economist român, a murit sărac

SERIAL Boieri mari, Episodul 19: Sfârşitul epocii fanariote. Nicolae Suţu, primul
economist român, a murit sărac

În epoca fanariotă, neamul Suţu a dat trei domnitori şi istoria a înregistrat că acelea au fost vremuri tulburi, grele, de nerepetat. Numai că statutul nepământenilor s-a schimbat chiar la răscruce de epoci, când Nicolae Suţu, fiul ultimului domn fanariot din Ţara Românească, lucra demn, cu sârg şi cu folos pentru Principate. Voia modernizare, voia dreptate şi voia unirea. A fost un fanariot care-a dărâmat toate prejudecăţile despre fanarioţi.

SERIAL Boieri mari, Episodul 18: Marile inginerii ale Erbicenilor. Laurenţiu Erbiceanu, gazdă la Constanţa pentru Carol I, Ferdinand I şi ţarul Rusiei Nicolae al II-lea

SERIAL Boieri mari, Episodul 18: Marile inginerii ale Erbicenilor. Laurenţiu Erbiceanu, gazdă la Constanţa pentru Carol I, Ferdinand I şi ţarul Rusiei Nicolae al II-lea

Laurenţiu Erbiceanu a fost inginerul care a modernizat portul Constanţa, Constantin Erbiceanu, prieten cu Nicolae Iorga, a fost mare cărturar al Moldovei, iar Constanţa Erbiceanu a fost una dintre întemeietoarele şcolii româneşti de pianistică. Numitorul comun al Erbicenilor este mecenatul, o moştenire pe care o duce mai departe urmaşul lor, Constantin Laurenţiu Erbiceanu.

SERIAL Boieri mari, Episodul 17: Sturdzeştii, neam de moldoveni conducători. Mihail Sturdza, domnitorul care a dezrobit ţiganii

SERIAL Boieri mari, Episodul 17: Sturdzeştii, neam 
de moldoveni conducători. Mihail Sturdza, domnitorul care a dezrobit ţiganii

Familia Sturdza a dat succesiv personalităţi ilustre istoriei naţionale. Vreme de 500 de ani, generaţii de dregători, miniştri, oameni de cultură şi chiar doi domni pământeni au influenţat cotiturile istoriei ţării. Povestea Sturdzeştilor, care se trag dintr-o mare familie de boieri din Moldova, continuă şi astăzi prin urmaşii care au înţeles că statutul lor de prinţi e mai mult decât un titlu preţios – implică şi o responsabilitate faţă de ţară.

Programul familiei regale cu ocazia sărbătorii de 1o mai

Programul familiei regale cu ocazia sărbătorii de 1o mai

Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României:începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. Din aprilie anul acesta, ziua de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională, printr-o decizie a Camerei Deputaţilor. Adevarul.ro prezinta programul Casei Regale pentru sărbătorirea acestei date importante.

Este bine-cunoscut faptul că evoluţia statelor învecinate este interdependentă (de exemplu, obţinerea independenţei de către statele balcanice la sfârşitul sec. XIX-lea sau prăbuşirea „cortinei de fier” din ’89, începând de la zidul Berlinului, ca într-un joc al pieselor de domino). Din păcate, problema iugoslavă, inclusiv a recentului conflict din zonă, nu reprezintă o prioritate a istoriografiei româneşti recente.

acum 28 zile · comentarii (22)

Am aşteptat ca ziua de 9 mai 1877, unul dintre momentele definitorii în evoluţia statului român modern, în formarea naţiunii, să fie marcată cum se cuvine de o Românie ce se doreşte a fi asimilată, din oficiu, istoric, cultural, civilizaţional şi cum vreţi dumneavoastră, bătrânului continent. Mereu îmi spun că poate sunt eu prea pesimist; mereu circumstanţele îmi dau dreptate.

acum 19 zile · comentarii (18)

Nu demult, la marginea localităţii Siculeni, o localitate atât de importantă pentru secui, cu ajutorul unui detector de metale s-a găsit o comoară dacică foarte rară, un colier (torques). Evenimentul care constituie una dintre descoperirile arheologice cele mai de seamă ale ultimelor decenii arată clar că secuii trăiesc zi de zi împreună cu spiritualitatea şi patrimoniul arheologic al dacilor şi al romanilor.

luna trecuta · comentarii (122)

Primele imagini ale unor maşini de luptă le găsim încă din zorii istoriei, în timpul civilizaţiei sumeriene. Stindardul din Ur – găsit pe un artefact datat în perioada 2600-2400 î. Hr – reprezintă un prim „prototip” al unei maşinării de război folosită pe un câmp de luptă. Alcătuit din trei registre succesive, cu posibilele scene ale unei bătălii, stindardul redă imaginea clasică a formei carului de luptă.

acum 2 luni · comentarii (4)

În manualele de istorie, în dreptul anului 1919 este consemnată o reuşită de excepţie a democraţiei româneşti în secolul al XX-lea: introducerea votului universal, în defavoarea celui bazat pe cens, care restrângea dreptul electoral celor lipsiţi de mijloace materiale.

acum 2 luni · comentarii (1)

Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, face speculă cu paşapoartele moldoveneşti. Totul se rezumă acum la cât vor costa aceste paşapoarte ce oferă libera circulaţie în spaţiul european. Cu toate acestea, altele sunt motivele pentru care se întâlnesc pe 23 martie guvernele României şi Republicii Moldova.

acum 2 luni · comentarii (4)

Ziua de 4 martie a fost să fie, în anul 1977, într-o vineri. Schema de program, grila cum i se spune azi, a Televiziunii Române prevedea ca, îndată după ediţia de seară a Telejurnalului, pe primul canal să fie difuzat un film artistic, iar pe cel de-al doilea, care oricum avea o acoperire limitată, deloc în conformitate cu ceea ce scria şi se prevedea în Programul partidului adoptat cu ocazia Conferinţei Naţionale din 1974, o Seară de operă.

acum 3 luni · comentarii (13)

Cîrîit de ciori, parcă mai zgomotoase ca altădată. De la fereastră le văd: trei ciori mari, negre şi isterice. Am identificat rapid şi motivul, un ghem mare de blană, alb cu negru, fugind dezorientat. Cred că e pisica de la blocul vecin, a dispărut prea repede, nu mi-am dat seama. Măi să fie, ce-o fi cu ciorile astea?! S-au tot înmulţit, parcă s-au mai şi deşteptat, ce dracu-i cu ele?...

acum 4 luni · comentarii (0)

Pentru a putea pune bazele unui stat în adevăratul sens al cuvântului, A.I. Cuza a fost nevoit să ia câteva măsuri ce nu corespundeau „legislaţiei” vremurilor. El s-a folosit de popularitatea de care dispunea pentru a institui un regim totalitar, singura modalitatea prin care putea învinge opoziţia la reforme a marilor boieri dar să şi limiteze influenţa străină în România.

acum 4 luni · comentarii (12)

De formaţie matematician, unul strălucit, apreciat de academicienii Octav Onicescu şi Gheorghe Mihoc, specializat, iar mai apoi doctor în Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, un titlu ştiinţific obţinut la doar 24 de ani, convertit ceva mai încolo la studiul viitorologiei, Mihai Botez are deopotrivă meritul de a fi fost unul dintre cei mai proeminenţi disidenţi români anticomunişti

acum 4 luni · comentarii (10)
Postari Recente