Dorel Aicoboae, şeful IPJ Suceava: „Lumea favorurilor este ca o cangrenă, ca relaţia dintre dealer şi consumator“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisarul-şef Dorel Aicoboae, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, a acordat un interviu ziarului „Adevărul“ în cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“. El vorbeşte despre cazurile cu autor necunoscut (AN), dar şi despre alte probleme ale instituţiei.

 „Adevărul“: Câte infracţiuni sunt în medie sesizate anual la nivelul IPJ Suceava, în ultimii cinci ani?

Dorel Aicoboae: Aşa cum bine ştiţi, judeţul Suceava este al doilea ca întindere din ţară, are cea mai vastă reţea de drumuri naţionale şi europene. Judeţul nostru are limită teritorială comună cu alte şapte judeţe şi, mai mult decât atât, prezintă şi graniţa de stat cu republica Ucraina, stat non-UE. Totodată, judeţul Suceava are trei staţiuni turistice, aeroport internaţional şi o bogată tradiţie în turism. Fac toate aceste precizări pentru a avea o imagine reală asupra potenţialului judeţului, dar şi asupra riscului infracţional şi victimal şi a volumului de activitate şi muncă depus de poliţişti pentru gestionarea situaţiei infracţionale şi menţinerea climatului de ordine şi linişte publică. În ceea ce priveşte infracţionalitatea sesizată, media ultimilor ani a fost influenţată şi de modificările legislative generate în special de intrarea în vigoare a noilor Coduri – Codul penal şi Codul de procedură penală. Putem vorbi despre o infracţionalitate sesizată în ultimii cinci ani care se situează la circa 17.500 infracţiuni sesizate anual.

În câte dintre ele se începe urmărirea penală?

Având în vedere prevederile noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, în aproape toate cazurile de infracţiuni sesizate, urmărirea penală se începe in rem, adică faţă de fapta în sine. Excepţie fac cazurile în care cercetările sunt declinate către alte structuri, conform competenţelor, în funcţie de natura faptelor sesizate. În ceea ce priveşte începerea urmăririi penale in personam, procentajul este de circa 35% din cauze.

Din totalul de poliţişti angajaţi la IPJ Suceava, câţi sunt poliţişti operativi, pe structuri, procentual? Din funcţiile operative prevăzute, câte sunt ocupate, procentual?

La această dată, 1.245 de funcţii din statul de organizare al IPJ Suceava sunt prevăzute în structurile operative şi 160 în structuri neoperative. Gradul de ocupare este de 90%.

Din cele 8.844 de dosare cu AN, câte au fost trecute în evidenţa pasivă?

Din totalul dosarelor cu autor necunoscut, 3.654 au fost trecute în evidenţa pasivă. Să ştiţi însă că acest lucru nu înseamnă ca autorii de infracţiuni pot dormi liniştiţi. Au fost destule cazuri în care şi după perioade lungi de timp, datorită profesionalismului unor poliţişti, datorită evoluţiei tehnicii şi, de ce nu, poate şi datorită abnegaţiei de care a dat dovadă anchetatorul, s-a reuşit probarea activităţii infracţionale şi identificarea autorilor.

Există personal desemnat care să lucreze doar în aceste dosare cu autori necunoscuţi?

Nu există lucrător judiciarist specializat doar în cazurile cu AN. Cu toate acestea, în funcţie de complexitatea cauzei, de prejudiciul creat sau de atingerea adusă unor valori sociale, în anumite cazuri concentraţia de forţe şi mijloace poate să difere. Orice caz este tratat cu responsabilitate şi profesionalism de poliţişti, însă este lesne de înţeles că la o infracţiune ce are ca rezultat, spre exemplu, suprimarea vieţii unei persoane şi autorul este liber, mobilizarea de forţe şi personal specializat şi cu experienţă este absolut necesară, avându-se în vedere posibilitatea unei recidive imediate şi, implicit, punerea în pericol a vieţii altor persoane.

Care este situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare?

La această dată nu există restanţe financiare în ceea ce priveşte plăţile către unităţile de medicină legală sau în cazul expertizelor judiciare. Este un lucru pozitiv, care impulsionează inclusiv activitatea de cercetare penală şi soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzelor penale. 

Care este statistica infracţiunilor flagrante descoperite la nivelul IPJ Suceava în ultimii 5 ani?

În medie, în ultimii cinci ani, aproximativ 15% dintre infracţiuni sunt descoperite în flagrant de poliţişti.

Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele cinci probleme cu care se confruntă Poliţia, şi care sunt principalele cinci probleme identificate la nivelul Ministerului de Interne, în general? Personal, aţi făcut demersuri în vederea rezolvării acestor probleme?

Având în vedere competenţele manageriale pe care le am, dar şi prin raportare la competenţa teritorială dată de zona în care îmi desfăşor activitatea, nu aş putea generaliza şi lansa supoziţii cu privire la o problematică atât de vastă. Totuşi, problematica principală pe care o regăsesc la nivelul IPJ Suceava şi care, prin intermediul dumneavoastră, a presei, o regăsesc zilnic aproape prezentată pe canalele de informare, este problematica rutieră. Aşa cum vă spuneam la începutul interviului, judeţul Suceava are cea mai mare reţea naţională de drumuri, astfel încât şi riscul rutier este unul sporit. Prin strategia asumată la nivel european, România trebuie, până în anul 2020, să diminueze în mod constant acest risc, astfel încât să se înregistreze cât mai puţine decese în accidente rutiere. Este, astfel, un demers naţional pe care fiecare judeţ trebuie să îl sprijine prin eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a accidentelor rutiere.

În judeţul Suceava, în urma măsurilor dispuse, s-a reuşit diminuarea numărului de accidente rutiere, a numărului de persoane rănite grav şi rănite uşor. Din păcate, numărul de persoane decedate a crescut. Pentru rezultate mai bune pe acest segment, am iniţiat acţiuni în sistem integrat cu participarea poliţiştilor rutieri din judeţele limitrofe şi am identificat, în urma analizelor realizate, zonele de risc pentru concentrarea activităţilor şi utilizarea eficientă a resursei umane şi logistice. O altă problemă pe care am identificat-o la nivel local şi pe care am încercat să o abordez prin dispunerea unor măsuri adecvate a fost infracţionalitatea de mică violenţă, care, însă, din păcate, uneori tinde să facă parte din cotidianul unor comunităţi. Infracţiuni de loviri şi alte violenţe, acte de violenţă intrafamilială, toate săvârşite în general pe fondul de băuturi alcoolice, sunt fapte care, din experienţa profesională, nu au o finalitate judiciară, părţile împăcându-se, de regulă pe parcursul cercetărilor, însă pot crea o stare de insecuritate socială şi un climat impropriu dezvoltării comunitare.

Tocmai de aceea am solicitat ca în anumite zone, în special din mediul rural, activitatea de patrulare şi prezenţă în stradă a poliţiştilor să fie mai intensă, la aceste activităţi participând inclusiv grupele de luptători din cadrul Serviciului de Acţiuni Speciale al IPJ Suceava. După o monitorizare atentă a situaţiei operative, am observat că în urma acestor acţiuni media de apeluri de urgenţă din zonele respective s-a diminuat, nu au fost sesizate acte grave de tulburarea a ordinii şi liniştii publice sau agresiuni în zona barurilor şi discotecilor, pe de altă parte reuşindu-se identificarea în flagrant a unor şoferi băuţi şi prevenindu-se astfel tragedii rutiere.

Cum vi se pare numărul de 8.844 de dosare cu AN de la nivelul IPJ Suceava?

Numărul poate părea mare, însă nu are în mod absolut necesar şi un corespondent în ceea ce priveşte gradul de siguranţă într-o comunitate. Cifrele evidenţiate de datele statistice surprind doar evoluţia cantitativă relativă înregistrată la un moment dat. Voi exemplifica prin faptul că, doar în primele nouă luni ale anului, poliţiştii au reuşit soluţionarea a 2.227 de cazuri în urma activităţilor de cercetare penală desfăşurate. Dinamica este una permanentă. Spre exemplu, marea majoritate a furturilor, distrugerilor, dar chiar şi fapte de lovire sunt sesizate iniţial ca fiind cu autor necunoscut. Dacă ţinem cont strict de acest criteriu se poate ajunge în situaţia în care zilnic pot fi înregistrate 10-15 fapte cu autor necunoscut. În fapt, după efectuarea verificărilor preliminarii situaţia se clarifică, în cazurile prevăzute de lege, de multe ori intervenind şi împăcarea părţilor.

Care este cel mai vechi dosar cu AN?

Cel mai vechi dosar cu autor necunoscut din evidenţele IPJ Suceava este un dosar privind uciderea din culpă a unei persoane în anul 1992 în contextul unui eveniment rutier.

Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat aflat în evidenţele IPJ Suceava?

Este o tâlhărie săvârşită pe raza comunei Dolhasca, actualul oraş Dolhasca, în anul 1995, asupra unui bărbat care a fost deposedat prin acte de violenţă de o sumă de 100.000 de lei.

Care este cel mai vechi autoturism din parcul auto al IPJ Suceava, câţi kilometri are la bord, cărui serviciu aparţine şi în ce tipuri de misiuni este utilizat?

Autoturismul cu cel mai mare rulaj din parcul auto al IPJ Suceava este un Volkswagen Vento, respectiv 498.496 de kilometri. Vehiculul, fabricat în anul 1997 şi achiziţionat în acelaşi an, se află în dotarea Poliţiei Municipiului Suceava, fiind folosit de poliţişti la misiuni operative. Acesta este şi cel mai vechi autoturism din parcul auto al IPJ Suceava.

Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi la dispoziţie?

Nu am un autoturism de serviciu care să îmi fie alocat în mod special. Prefer să particip la misiunile operative alături de colegii mei pe care îi însoţesc cu vehiculele din dotarea serviciilor acestora, iar pentru misiunile neoperative pe care le desfăşor – deplasări la diverse evenimente, şedinţe de cooperare, utilizez un vehicul din dotarea Serviciului Logistic.

Cât câştigă un agent nou angajat în cadrul IPJ Suceava?

Întotdeauna am considerat în primul rând meseria de poliţist ca fiind una nobilă, pusă în slujba binelui şi aflării adevărului. Fie că am fost şef al poliţiei municipale sau ulterior, în această funcţie am fost mereu interesat să iau pulsul celor tineri care vin în sistem, să văd cu ce aspiraţii vin şi, bineînţeles, cu ce putere de muncă. Cu siguranţă şi aspectul financiar este important. Am observat de multe ori că tinerii poliţişti sunt mai interesaţi de provocarea muncii de poliţie şi de spiritul de echipă. După ce vezi satisfacţiile profesionale depăşeşti mai uşor unele aspiraţii financiare. Nu o să evit însă răspunsul şi o să vă spun că un agent debutant de poliţie are un salariu de încadrare de circa 1.200-1.400 de lei, la care se adaugă anumite sporuri şi plăţi, putându-se ajunge sau chiar depăşi uşor suma de 2.000 de lei.

Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?

Nu am competenţa să va spun foarte multe, decât o remarcă simplă, dar totuşi elocventă: suntem aici, ne-am asumat ceea ce facem, o facem cu plăcere.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de infracţiuni?

Cele mai frecvente infracţiuni sesizate fac parte din infracţionalitatea contra patrimoniului şi infracţionalitatea contra persoanei. Sunt sesizate multe infracţiuni de lovire de mică intensitate, furturi cu prejudiciu mic din curţi sau locuinţe. De asemenea, un număr mare de infracţiuni sunt constatate la regimul rutier. Având în vedere specificul judeţului, cu o suprafaţă împădurită de peste 50% sunt înregistrate şi multe infracţiuni la regimul silvic.

Nominalizaţi cinci iniţiative concrete puse de dumneavoastră în aplicare pentru a vă motiva angajaţii.

Poliţia este o instituţie pusă în slujba cetăţeanului, deci a oamenilor. Să nu uităm însă că poliţia lucrează tot cu oameni, care trebuie motivaţi şi stimulaţi pentru a da randament şi a răspunde nevoilor lucrative. Tocmai de aceea acord o atenţie sporită întregului segment reprezentat de resursa umană. În primul rând, nu ca o măsură, ci mai mult ca un factor de atitudine este poziţionarea managerului în raport cu cei pe care îi coordonează. Pentru mine, ceilalţi poliţişti sunt colegii mei, sunt membrii unei echipe extinse. Cred că acesta este cel mai motivat factor pentru un poliţist – să se simtă membru al unei echipe în care ierarhiile sunt bazate pe muncă şi respect reciproc. De asemenea, am considerat extrem de importantă prezenţa personală  la faţa locului în situaţiile cu un grad de complexitate ridicat. Cu siguranţă că specialistul îşi cunoaşte atribuţiile, însă prezenţa fizică şi activă a managerului îl motivează. Totodată, în scurtul timp pe care l-am avut la dispoziţie, am căutat să promovez, inclusiv în funcţii de conducere, oameni competenţi, tineri şi cu potenţial. În jurul lor s-a reuşit crearea unor echipe care funcţionează şi dau randament atât din punct de vedere profesional, cât şi al climatului organizaţional. O iniţiativă pentru motivarea colegilor a fost şi identificarea unor soluţii de suplimentare a dispozitivelor din teren şi de sprijinire a colegilor de la nivelul unor subunităţi din teritoriu. Am iniţiat demersuri pentru realizarea unor acţiuni ample cu participarea unor poliţişti din judeţele limitrofe, suplimentând astfel resursa umană şi logistică şi creând totodată cadrul colaborării între colegii din judeţe diferite, relaţionare şi colaborare ce se transpune şi într-o eficientizare a muncii. Nu în ultimul rând, trebuie spus că pe orice cetăţean îl câştigi când eşti aproape de el la greu, când are nevoie de tine ca manager, dar mai mult ca om. Asta am încercat şi eu – să fiu om şi să ajut şi personal şi organizându-i şi pe ceilalţi pe colegii care au trecut prin momente mai puţin fericite. Am fost aproape în permanenţă de colegii care au suferit din cauze personale sau ca urmare a unor activităţi de serviciu şi m-am implicat în toate acţiunile care le-au adus un zâmbet. Ce motivaţie şi ce bucurie mai mare poate  fi decât atunci când un lucrător îţi strânge mâna şi îl vezi că îşi poate continua cariera? 

Cum arată o secţie de poliţie din mediul rural din judeţul Suceava?

Spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea poliţiştii suceveni, atât în mediul urban, cât şi rural asigură condiţii cel puţin decente pentru desfăşurarea activităţilor specifice. Toate secţiile de poliţie sunt dotate cu aparatură IT, dispun de vehicule de serviciu şi sunt incluse, în funcţie de priorităţi, în programele de modernizare, fiind efectuate investiţii în domeniul logistic.

Câte posturi vacante sunt în IPJ Suceava?

La nivelul IPJ Suceava sunt vacante 196 de posturi. În perioada următoare, o parte dintre acestea vor fi ocupate prin concursurile organizate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi, de asemenea, o altă parte vor fi ocupate de către tinerii din promoţiile Academiei de Poliţie şi şcolilor de agenţi de poliţie.

Judeţul Suceava se află anual pe primul loc într-un nefericit top al celor mai mulţi morţi în accidente rutiere. Ce măsuri aţi luat pentru ca numărul deceselor în urma unor accidente rutiere să fie unul mult mai mic?

Aşa cum am mai precizat în cadrul interviului, problematica rutieră este una prioritară pentru judeţul nostru. Am reuşit diminuarea numărului de accidente rutiere, am reuşit să scădem în statisticile privind persoanele rănite uşor şi grav. Din păcate, în judeţul Suceava s-au înregistrat cele mai multe decese în accidente rutiere. Să ştiţi că în fiecare caz efectuăm o analiză minuţioasă a tuturor elementelor care au generat sau facilitat situaţia respectivă.

Cele mai multe accidente mortale nu s-au produs pe segmentele de viteză de pe drumurile naţionale sau europene, ci, dimpotrivă, în interiorul localităţilor rurale, pe drumuri judeţene. Vorbim deja despre zeci de accidente mortale cu biciclişti, mopedişti, căruţaşi care pe fondul neatenţiei cad din coşul atelajului, pietoni care din anumite cauze, cel mai des consum alcool, efectiv adorm pe partea carosabilă sau în proximitatea acesteia. Toate aceste tragedii care ţin şi de educaţia rutieră şi responsabilitatea personală care se petrec pe drumul public sunt reţinute de evidenţele statistice şi generează aceste date care ne situează în acest top negativ.

Să nu uităm şi faptul că deţinem cea mai mare reţea de drumuri şi că anul acesta judeţul nostru se situează pe locul secund pe ţară numărul de autovehicule puse în circulaţie. Dacă adăugăm aici şi faptul că zona turistică montană atrage pe tot parcursul anului turişti care se deplasează în special cu autoturisme, vom avea o situaţie reală asupra valorilor crescute de trafic şi implicit asupra riscului accidentogen.

Aceste aspecte trebuie însă să ne orienteze către identificarea unor soluţii şi tocmai asta am încercat prin iniţierea unor acţiuni direcţionate în baza unor analize a factorilor generatori şi a zonelor de risc. Colaborarea interinstituţională este extrem de importantă în acest domeniu. Tocmai de acee,a de curând am iniţiat un parteneriat şi cu Autoritatea de Ordine Publică, urmând să distribuim veste reflectorizante pentru căruţaşi dar şi pentru pietonii şi bicicliştii din mediul rural.

De asemenea, în colaborarea un o asociaţie nonguvernamentală am realizat o serie de elemente reflectorizante care au fost distribuite şi montate pe atelajele hipo. Activitatea de prevenire are un rol deosebit în contextul responsabilizării şi conştientizării participanţilor la trafic. De asemenea, acţiunile structurilor operative care vor continua în teren, pe toate drumurile publice, sperăm să ducă la creşterea gradului de siguranţă rutieră.

Există clanuri interope în judeţul Suceava şi cum reuşiţi să le tineţi sub control?

O spun cu toată responsabilitatea că pe raza judeţului Suceava nu sunt active grupări infracţionale de tip „interlop“, în accepţiunea binecunoscută a termenului. În permanenţă poliţiştii monitorizează starea şi activitatea infracţională, precum şi potenţialul de concentrare a acesteia în anumite zone sau sub coordonarea anumitor persoane. Intervenţia fermă şi timpurie în vederea destructurării grupărilor infracţionale este cheia unei comunităţi liniştite. Colaborarea permanentă şi eficientă cu unităţile de parchet, BCCO şi DIICOT, cu unităţile de informaţii au dus la reţinerea în ultimii ani a cel puţin 10 persoane cu astfel de preocupări infracţionale şi la condamnarea de către instanţele de judecată la pedepse privative de libertate. Să ştiţi că şi atunci când o comunitate este liniştită, misiunea poliţiştilor este aproape la fel de grea, pentru că există locul şi spaţiul pentru dezvoltarea unor astfel de grupări. Tocmai de aceea radiografia stării de siguranţă trebuie făcută permanent şi trebuie dispuse măsuri ferme şi eficiente.

Consideraţi că oraşul Suceava este unul sigur?

Poate nu este atât de important cum îl consider eu, ci cum îl consideră beneficiarii serviciului poliţienesc – adică cetăţenii. Cu siguranţă pot fi considerat subiectiv în apreciere, datorită faptului că, având în vedere profesia, percep criminalitatea nu numai din perspectivă emoţională, ci ca „obiect al muncii“. Sunt însă sigur şi complet obiectiv când spun că rata criminalităţii în oraşul şi judeţul nostru este una care ne dă motive să spunem că, da, Suceava e o zonă sigură şi luptăm zi de zi ca ea să rămână aşa sau poate chiar mai sigură.

Au existat cazuri în care un politican local v-a cerut un favor?

Lumea aceasta a favorurilor este ca o cangrenă. Este ca relaţia dintre dealerul de substanţă nocivă şi consumator. Atâta vreme cât va exista cerere, va exista şi ofertă. Ca să ţi se ceară un „favor“, cel care ţi-l cere trebuie să simtă că ai putea accepta, că ai fi dispus să accepţi. Mie nu mi-a cerut nimeni aşa ceva. Trageţi dumneavoastră concluzia. 

CV / Cine e Dorel Aicoboae

Comisarul-şef Dorel Aicoboae are o vechime în poliţie de peste 25 de ani de zile. În urmă cu o săptămână, a fost împuternicit la comanda IPJ Suceava, pentru încă şase luni de zile, după ce a asigurat din primăvara acestui an conducerea Poliţiei sucevene, din funcţia de adjunct al inspectoratului, în urma pensionării fostului şef. Aicoboae a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti în anul 1990, începându-şi cariera la Poliţia Câmpulung Moldovenesc. După o scurtă perioadă, a ajuns la Poliţia din Vatra Dornei, unde a activat până în 2015, cu o scurtă pauză de trei ani, când a lucrat ca ofiţer în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al IPJ Suceava. În anul 2008, comisarul-şef Dorel Aicoboae a fost numit şef al Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Vatra Dornei, iar din 2011 a devenit comandant al Poliţiei municipiului Vatra Dornei. În luna octombrie a anului 2015, Dorel Aicoboae a ajuns adjunct al IPJ Suceava, funcţie ce a deţinut-o până în urmă cu o săptămână, când a fost împuternicit şef al Poliţiei sucevene.

Alte ştiri pe această temă:

Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“

Şeful IPJ Bihor, despre problemele cu poliţiştii corupţi: „Încercăm să facem curăţenie în poliţie, dar nu e uşor“

Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“

Profilerul care a găsit ucigaşi pe bandă rulantă, despre moartea ziaristului prins în legături homosexuale: „Ei au gelozii puternice, sunt violenţi, răzbunători“

Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“

Şeful IPJ Teleorman, despre problemele Poliţiei Române şi cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Eu consider că nu avem motive să ne plângem“

Cazul teribil al tinerei din Argeş găsite moartă într-o râpă, legată şi cu chiloţii îndesaţi în gură. De 17 ani, ucigaşul e de negăsit

Şeful IPJ Mureş, despre cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Este foarte important că nu au fost ascunse”

Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“

Paradoxul unui omor cu autor necunoscut: criminalul a mărturisit, dar nu e condamnat, iar cazul a rămas nerezolvat

Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“

Cât de primitivă era cercetarea penală în România anilor '90. „Se lucra cu film alb-negru cu bliţ şi cu gentuţa la brâu“

Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“

Aurelian Ciocîrlan, seful inspectoratului de poliţie cu 14.000 de dosare la sertar: „Este o cifră extraordinar de mare“

Fostul şef al IPJ Gorj: „Scandalurile politice au influenţat tot mai puţin activitatea Poliţiei, pentru că DNA şi-a intrat în rol”

Durerea unei familii care şi-a pierdut fiul într-un atac mafiot: „De 13 ani aşteptăm ca ucigaşii lui Cosmin să fie găsiţi”

Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“

Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“


Detaliile care îi trădează pe aproape toţi infractorii. Un fost ofiţer explică şi care este categoria care „te lichidează pe loc”

Mărturii exclusive despre crima de la muzeu care a zguduit România acum 16 ani. Ucigaşul nu a fost descoperit: „Pe poliţişti nu i-a ajutat capul”

Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“

Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“

Şeful Poliţiei Capitalei, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut, ce s-a schimbat după moartea lui Gigină şi care este vina Sistemului în relaţia cu ţara

Metoda „3 lovituri şi 25 de ani” aplicată în Canada pentru reducerea numărului de infractori care recidivau. Ce se poate face în România

Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează

Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării

Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“

„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi

Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii

România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”

Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“


Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“

Şeful IPJ Bihor, despre problemele cu poliţiştii corupţi: „Încercăm să facem curăţenie în poliţie, dar nu e uşor“

Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“

Profilerul care a găsit ucigaşi pe bandă rulantă, despre moartea ziaristului prins în legături homosexuale: „Ei au gelozii puternice, sunt violenţi, răzbunători“

Ionel Ispir, şeful Poliţiei Argeş: „Am primit scrisori din penitenciar că o să-mi omoare copiii în scara blocului“

Şeful IPJ Teleorman, despre problemele Poliţiei Române şi cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Eu consider că nu avem motive să ne plângem“

Cazul teribil al tinerei din Argeş găsite moartă într-o râpă, legată şi cu chiloţii îndesaţi în gură. De 17 ani, ucigaşul e de negăsit

Şeful IPJ Mureş, despre cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Este foarte important că nu au fost ascunse”

Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“

Paradoxul unui omor cu autor necunoscut: criminalul a mărturisit, dar nu e condamnat, iar cazul a rămas nerezolvat

Şeful de poliţie în judeţul cu sub 1.000 de dosare cu autor necunoscut: „Eu cred că măsurile privative de libertate educă“

Cât de primitivă era cercetarea penală în România anilor '90. „Se lucra cu film alb-negru cu bliţ şi cu gentuţa la brâu“

Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“

Aurelian Ciocîrlan, seful inspectoratului de poliţie cu 14.000 de dosare la sertar: „Este o cifră extraordinar de mare“

Fostul şef al IPJ Gorj: „Scandalurile politice au influenţat tot mai puţin activitatea Poliţiei, pentru că DNA şi-a intrat în rol”

Durerea unei familii care şi-a pierdut fiul într-un atac mafiot: „De 13 ani aşteptăm ca ucigaşii lui Cosmin să fie găsiţi”

Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“

Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“


Detaliile care îi trădează pe aproape toţi infractorii. Un fost ofiţer explică şi care este categoria care „te lichidează pe loc”

Mărturii exclusive despre crima de la muzeu care a zguduit România acum 16 ani. Ucigaşul nu a fost descoperit: „Pe poliţişti nu i-a ajutat capul”

Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“

Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“

Şeful Poliţiei Capitalei, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut, ce s-a schimbat după moartea lui Gigină şi care este vina Sistemului în relaţia cu ţara

Metoda „3 lovituri şi 25 de ani” aplicată în Canada pentru reducerea numărului de infractori care recidivau. Ce se poate face în România

Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează

Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării

Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“

„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi

Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii

România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”

Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“


Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Suceava



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite