Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită
0
Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă astăzi cu episodul singurei unităţi administrative din ţară unde nu este înregistrat niciun dosar de omor sau tentativă de omor cu autor necunoscut. Procurorii şi poliţiştii din judeţul Vrancea explică pentru „Adevărul“ cum reuşesc să-şi menţină statistica imaculată.
În „oceanul“ infracţiunilor fără autor cunoscut din România, nu mai puţin de 569.840 la nivelul întregii ţări, Vrancea reprezintă un caz aparte. În judeţ există doar 2.119 de dosare încadrate la capitolul „AN“. În analiza datelor statistice, trebuie avut în vedere şi faptul că în judeţ trăiesc 323.080 de locuitori, 60% dintre ei în mediul rural, fiind una dintre cele mai mici unităţi administrative din România.
Chiar şi aşa, infracţiunile cu autor necunoscut pe cap de locuitor sunt mult sub media naţională. În plus, statistica arată că Vrancea este singurul judeţ din România unde nu este înregistrat niciun dosar de crimă sau de tentativă de crimă cu autor necunoscut.
Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea spun că, în 2015, au avut de soluţionat 25 de cauze, din care au ajuns în instanţă 13 dosare de omor şi 9 de tentativă la omor, În toate cazurilor, suspecţii sunt cercetaţi în stare de arest. În 2016, până la 1 septembrie, procurorii din Vrancea au avut pe masă 32 de dosare de morţi suspecte, din care 20 s-au dovedit a fi crime. În cinci cazuri autorii au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de omor, iar patru suspecţi sunt judecaţi pentru tentativă de crimă.
Fără procuror criminalist
„Deşi nu avem un procuror criminalist specializat, lucrul în echipă ne-a adus aceste rezultate onorante pentru noi, ca profesionişti. Recunosc că şi la poliţie există o echipă de profesionişti tineri, cu care am colaborat excepţional. Cei tineri au venit cu un nou suflu şi, cred eu, împletirea generaţiilor constituie secretul succesului. Inclusiv eu particip de multe ori la anchetarea unor crime. Îmi aduc aminte de cazul de la Panciu, unde a fost o crimă cu autor necunoscut, cu un zilier despre care nu se ştiau multe lucruri, dar pe care l-am identificat în 24 de ore în judeţul Suceava“, spune Florin Ţîrlea, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Florin Ţîrlea, prim procuror Parchetul Vrancea FOTO Ştefan Borcea
Acesta menţionează că, în unele cazuri, există întârzieri în soluţionarea dosarelor din cauza efectuării expertizelor ADN, în laboratoare specializate.
„Eu, ca procuror, nu pot să mă pronunţ că a fost o infracţiune de omor până nu îmi vine de la medicina legală concluzia că a fost o lovitură cauzatoare de moarte. În unele situaţii, se cer suplimentări de expertize, iar acestea întârzie puţin ancheta“, adaugă Florin Ţârlea.
La ora actuală, Parchetul Vrancea are unul dintre cele mai moderne sedii din ţară, realizat după standarde europene, cu birouri pentru fiecare procuror, camere de anchetă, cameră de recunoaştere a infractorilor, ceea ce, susţine Tîrlea, a dus şi la eficientizarea muncii procurorilor.
Sediul Parchetului Vrancea este printre cele mai moderne din ţară FOTO: Ştefan Borcea
Poliţişti pasionaţi de meserie
Comisarul şef Marian Cîrjică, pensionar de câteva luni, a fost în ultimii zece ani şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din IPJ Vrancea. Şi-a atras supranumele de „tatăl criminalilor“. Spune că ţine minte toate cauzele pe care le-a anchetat, că ştie pe de rost numele infractorilor şi ar fi în stare să povestească zile în şir, cu lux de amănunte, din experienţa care a trăit-o ca poliţist de investigaţie.
„În fiecare caz pe care l-am rezolvat a fost meritul echipei cu care am lucrat. Un coleg a avut o sclipire, altul a avut o idee, altul a obţinut o informaţie, dar toate meritele se datorează echipei. Contează şi cum coordonezi. Eu am învăţat foarte multe de la subofiţeri şi am avut o echipă de criminalişti foarte buni, începând de la agenţi şi până la ofiţeri specialişti. Dar cel mai mult mi-a plăcut că am găsit oameni cu adevărat pasionaţi de meseria pe care o fac, iar aici există un plus pentru colegii tineri“, a declarat Marian Cîrjică pentru „Adevărul“.
Cms. şef Marian Cîrjică a avut cele mai bune rezultate în soluţionarea infracţiunilor violente
Fără să minimalizeze rolul procurorului în anchetă, fostul şef de poliţie spune că poliţiştii sunt cei abilitaţi în identificarea autorilor, pentru că vin nu numai cu pregătirea juridiciară, ci sunt specializaţi în muncă informativă, cunosc legăturile între infractori, fac cercetări la locul faptei, realizează munca cea mai delicată.
Îşi aduce aminte de cel mai greu caz de omor pe care l-a soluţionat, o crimă din vara anului 2004, cu patru autori, toţi din localităţi diferite. O femeie a fost omorâtă cu o lovitură de fier de călcat în cap, după ce a fost legată fedeleş şi obligată să spună unde ţine ascunşi banii primiţi de la fratele său, aflat în SUA.
„Abia în a 30-a zi de la comiterea crimei am reuşit să prindem un fir care ne-a dus la identificarea autorilor. Era şi o presiune care se crease asupra noastră, iar eu niciodată nu am putut lucra în condiţii presante. Interesant este că pe urmele acestui omor am reuşit să scoatem la iveală şi o altă infracţiune, de tâlhărie, care figura cu autor necunoscut. Autorul principal, unul Marius Frâncu, condamnat pentru omor deosebit de grav, a încercat câţiva ani mai târziu să evadeze din Penitenciarul Focşani, prin săparea unui tunel şi s-a ales cu o suplimentare a pedepsei, care s-a dus la peste 30 de ani de închisoare“, îşi aminteşte comisarul.
Crima care n-a putut fi probată
Deşi în statistici Vrancea figurează cu cazuri unde toţi autorii de omor şi tentativă de omor au fost identificaţi, există o problemă la statistica imaculată. În 2015, Ionuţ Buzoi, fiul unui consilier local PSD din comuna vrânceană Măicăneşti, indicat iniţial ca autor al unei infracţiuni de omor din anul 2012, a fost achitat definitiv de magistraţii Tribunalului Vrancea.
Temeiul achitării lui Buzoi a fost că „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea“. Buzoi a fost acuzat că i-a tăiat gâtul unui bărbat care lucra ca argat în locuinţa tatălui său. Cei doi obişnuiau să bea şi să mănânce împreună, iar unii dintre martorii audiaţi au indicat şi alte elemente care le-au format anchetatorilor convingerea că Ionuţ Buzoi ar fi autorul faptei.
Expertiza ADN a descoperit elemente de profil genetic pe mai multe obiecte din locuinţă care aparţineau victimei şi agresorului, dar în cursul cercetării judecătoreşti s-au mai dispus două expertize, una criminalistică şi alta pentru amprente, care nu s-au dovedit concludente pentru a-l învinovăţi pe presupusul criminal. Ionuţ Buzoi a stat în arest doar câteva zile, pentru că magistraţii au considerat că nu este pericol public. Buzoi mai este cercetat, de altfel, într-un caz de profanare de morminte.
Opinii de la cititori
Campania lansată de ziarul „Adevărul“ a scos în evidenţă faptul că judeţul Iaşi este campion în privinţa infractorilor invizibili. Există peste 27.000 de doare cu AN, iar tergiversarea anchetelor a dus la clasarea a peste 3.000 de dosare, prin prescriere.
Cititorii „Adevărul“ sunt de părere că instituţiile statului nu-şi fac bine treaba. „Faptele îndoielnice trebuie pedepsite. Clar că poliţia din România nu-şi face treaba, nu doar cea din judeţul Iaşi. Totodată, justiţia nu-şi face treaba, guvernul nu-şi face treaba, iar noi când votăm nu ne gândim că aceste instituţii funcţionează defectuos din cauza noastră“, comentează situaţia Marinela Şelariu pe site-ul adevarul.ro.
Un alt cititor este de părere că ceea ce se întâmplă în domeniul judiciar se datorează politicului.
„După cum se ştie, poliţia din Moldova este controlată de infractori prin persoane publice (politice). Şi atunci, ce pretenţii se mai pot emite!“
Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă în ediţia Adevărul Weekend din 16-18 septembrie cu un episod dedicat celor mai indolenţi angajaţi în parchetele şi inspectoratelor de Poliţie din România
Se încarcă comentariile...
