Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“
0
În judeţul Iaşi se înregistrează un număr record, de peste 27.000 de dosare penale nerezolvate de poliţişti, din totalul celor 600.000 existente la nivel naţional. Predomină infracţiunile făcute cu violenţă, precum tâlhăriile, iar cel mai vechi caz nesoluţionat datează din 2000.
Chestorul Ioan Scripniciuc, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Iaşi, spune în interviul acordat în cadrul „România autorilor necunoscuţi“ că, la nivelul judeţul Iaşi, poliţiştii au toate condiţiile necesare pentru a munci şi obţine rezultate. Cu toate acestea, Iaşiul are un număr record de peste 27.000 de dosare cu autor necunoscut, fiind pe locul trei la nivel naţional, în contextul în care judeţul este primul ca mărime, exceptând municipiul Bucureşti. „Multe dintre dosarele cu AN vin din trecut“, spune Scripniciuc care consideră că în niciun stat din lume aceste tipuri de dosare nu sunt soluţionate în proporţie de 100%. În cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, cotidianul „Adevărul“ le-a solicitat interviuri pe subiecte profesionale, de actualitate şi de interes public, tuturor şefilor de inspectorate judeţene de Poliţie din ţară, şefului Poliţiei Capitalei şi inspectorului-şef al Poliţiei Române. Cei mai mulţi au cerut întrebările în avans, unii nu au răspuns deloc sau au refuzat, fără nicio explicaţie, interviul, iar foarte puţini sunt cei care au acceptat încă de la început să stea de vorbă cu jurnaliştii noştri.
„Adevărul“: Domnule chestor, aţi fost vreodată victima unei infracţiuni?
Ioan Scripniciuc: Am fost. Mi s-a spart locuinţa, a fost identificat autorul. Nu înseamnă că dacă sunt poliţist nu pot fi victima unei infracţiuni.
În cât timp, efectiv, a fost soluţionat acel caz de către colegii dumneavoastră. Aţi fost mulţumit de modul în care au lucrat poliţiştii?
A fost identificat în scurt timp pentru că au fost şi urme lăsate la faţa locului şi de aceea a fost destul de simplu.
Care este durata medie de soluţionare a unui dosar de furt, la nivelul IPJ Iaşi?
Depinde de cum se efectuează cercetarea la faţa locului, ce urme găsim. Putem să prindem autorul şi în câteva ore, însă îl putem prinde şi în câteva luni, urmare a unor investigaţii pe care le fac cei de la Investigaţii Criminale.
Credeţi că Iaşiul este un oraş sigur?
Eu spun că este un oraş sigur şi mă bazez inclusiv pe un studiu făcut de către site-ul Numbeo, din care rezultă că Iaşul are o infracţionalitate scăzută faţă de alte oraşe din Europa, dar şi din ţară. Ne situăm la un nivel de criminalitate scăzut. Nu e numai asta. Ci şi faptul că, în situaţiile pe care le primim periodic de la nivel central, analize făcute la nivel naţional, rezultă că avem un nivel de criminalitate sub media naţională. Bineînţeles că sunt şi anumite infracţiuni la care suntem peste media naţională, de exemplu infracţiunile de tâlhărie, majoritatea fiind acele infracţiuni prin smulgerea telefonului mobil – în ultima perioadă de timp, sau a lănţişorului de la gâtul părţilor vătămate.
Petenţii care vin la dumneavoastră în audienţă ce spun? Ei simt că trăiesc într-un oraş sigur? Se tem să meargă noaptea pe stradă, nu se tem? Au zone în care le este teamă să intre când e întuneric?
Nu am auzit până acum un cetăţean din Iaşi, cel puţin dintre cei care au venit la mine în audienţă, să îmi spună că nu se simte în siguranţă şi că nu poate circula, inclusiv noaptea, pe străzi, fără să fie agresat. Desigur, avem şi infracţiuni comise prin violenţă. Ca o precizare, la nivelul judeţului Iaşi - vă dau exemplu din primele şase luni din 2016, violenţa, marea violenţă a scăzut cu 65% faţă de perioada similară a anului trecut. Ceea ce spune foarte mult. Iar anul trecut am scăzut, de asemenea, faţă de 2014. Suntem pe un trend descrescător la infracţiuni de violenţă şi dacă merg şi mai înapoi, când aveam câteva zeci de omoruri pe an, la ora actuală, avem foarte puţine.
Cum explicaţi numărul de 27.870 de dosare cu autor necunoscut (A.N.), câte erau ele înregistrate pe rolul IPJ în momentul în care „Adevărul“ a primit răspunsul din partea dumneavoastră?
La sfârşitul anului 2015, numai la nivelul IPJ, erau într-adevăr înregistrate 27.003 infracţiuni, pentru că restul probabil provin de la alte structuri pe care nu le gestionez eu. Însă acest număr de dosare, la prima vedere foarte mare, vine din urmă. Adică, ele s-au acumulat în timp, termenul de prescriere fiind de cel puţin 15 ani. Vă daţi seama că de 15 ani s-au tot acumulat. Pentru că nu ai cum să soluţioneazi 100% infracţiunile cu autor necunoscut. Noi, în primele şase luni din 2016, avem un procent de soluţionare a infracţiunilor cu AN de 81%. Părerea mea este că e un procent ridicat. Anul trecut am avut un procent de 79% dintre cele înregistrate. Însă rămâne acea diferenţă care se acumulează. Nu înseamnă că toate cele 81% sunt soluţionate din AN-urile înregistrate în 2016. Ele vin şi din urmă. Pentru că, vă spuneam, infracţiunile cu AN se pot rezolva mai rapid sau pe un termen mai îndelungat. Depinde de urmele lăsate, de probatoriul existent la dosar, de modul în care se face cercetarea la faţa locului. Iar pe parte de criminalistică vreau să vă spun că avem criminalişti foarte buni, ofiţeri foarte buni. Iaşiul a fost printre primele judeţe acreditate cu laborator criminalistic din România.
Multe dintre dosarele înregistrate la Poliţie ajung la categoria AN-urilor FOTO Adevărul
Când spuneţi 81% sau 79%, procente de soluţionare a dosarelor cu AN, includeţi aici şi clasările din cauza prescrierilor?
Da, includ şi clasări. Avem în jur de 40% cu identificarea autorului.
Ce măsuri s-au luat la nivelul IPJ Iaşi, în ultimii ani, pentru reducerea dosarelor numărul dosarelor cu AN?
În primul rând, măsurile preventive. Numai în acest an avem zece campanii de prevenire desfăşurate prin Biroul de Analiză şi prevenire a Criminalităţii, dar şi prin celelalte structuri de Ordine Publică, poliţişti de proximitate, Poliţie Rutieră, Poliţie de Investigaţii Criminale. Cred că nu este săptămână să nu avem acţiuni cu forţe mărite, razii, împreună cu Jandarmeria, cu Poliţia de Frontieră, cu poliţiile locale, acolo unde sunt. Desigur că prevenirea se face şi prin vizibilitatea elementului poliţienesc în stradă. Am avut un deficit de personal în anii trecuţi, pe care anul acesta l-am diminuat destul de mult, avem o creştere a procentului de încadrare, de la începutul anului şi până în prezent, de la aproape 82% am ajuns la 89%. Am scos la concurs, în ultima etapă, 59 de posturi, majoritatea pentru mediul rural. Am mai avut în vară încă 110 poliţişti care au luat concursul şi pe care i-am trimis tot în mediul rural, pentru că acolo era cel mai mare deficit de personal. Cred eu că prin reducerea acestui deficit de personal vom putea să prevenim mult mai bine şi mai eficient criminalitatea în judeţul Iaşi.
Domnule chestor, campaniile de prevenire, totuşi, se aplică pe viitor. Întrebarea era ce măsuri s-au luat, dacă s-au luat, cu privire la dosarele ce privesc infracţiuni deja consumate, pentru care nu sunt identificaţi autorii.
Aceste dosare cu AN aflate în lucru sunt permanent analizate. De altfel, conform ordinului comun cu Parchetul, periodic, se fac analize de către procurorul de caz şi poliţistul care au în lucru dosarul respectiv. Se întocmeşte încă de la început un plan de cercetare, cu sarcini concrete şi cu termene bine stabilite şi, periodic, se face această analiză: ce se mai poate face pentru a ajunge la autor. Şi, bineînţeles, pentru strângerea probelor necesare, identificarea autorul şi probarea infracţiunii. Pentru că ştii că este autor cineva, însă n-ai probe suficiente. Şi atunci nu e de ajuns să mergi cu dosarul mai departe în instanţă. Numai în acest an avem peste 130 de persoane reţinute, care au fost arestate. În marea lor majoritate pentru infracţiuni judiciare. Foarte multe dintre aceste persoane au săvârşit infracţiuni care la început au fost cu autor necunoscut. Adică aceste dosare cu autor necunoscut nu sunt lăsate undeva. Ele, după un an de zile pot fi trecute în evidenţa cu AN, însă dacă-l treci în acea evidenţă nu înseamnă că îl abandonezi, pentru că pe parcurs apar elemente noi, apar infracţiuni săvârşite de un anumit individ şi prin extinderea cercetării penale constaţi că a mai săvârşit şi alte fapte şi atunci aduci din urmă acele dosare pentru a putea fi trimise mai departe la Parchet.
Au fost cazuri, în cadrul acestor dosare cu AN, în care s-a descoperit că, de fapt, infracţiunile nu existau.
Sunt şi situaţii în care sunt clasări pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală sau că fapta nu a fost săvârşită de un anumit individ. Dar sunt foarte puţine. Majoritatea clasărilor sunt pe prescripţie şi pe retragerea plângerii prealabile. După noile coduri, poţi constata că un cetăţean care s-a plâns că i s-a furat un bun vine şi îşi retrage plângerea.
E frustrant acest lucru pentru poliţistul de caz?
Din ce îmi spun colegii, da, este. Pentru că se depune un efort destul de mare pentru a ajunge la infractor, pentru a-i proba infracţiunea şi constaţi că după ce ai ajuns la autor şi ai şi probele necesare victima îşi retrage plângere. Este o prevedere din Codul Penal pe care noi o respectăm.
Au fost situaţii în care aţi descoperit că autorii din anumite dosare nu au putut fi prinşi poate din cauza unor erori umane ale poliţiştilor?
Nu am întâlnit, dar pot fi şi cazuri în care din cauza superficialităţii, din cauza unor lipsuri în pregătirea poliţiştilor, să apară astfel de situaţii.
Dar din cauza unor eventuale deficienţe logistice?
Deficienţele logistice nu pot fi invocate pentru că, de bine de rău, deficitul de autospeciale s-a redus substanţial. Numai în 2015 şi 2016 am crescut de la un grad de înzestrare de 42% la peste 58%. Numai anul trecut am primit peste 100 de autospeciale noi. În acest an, la fel, s-au primit aproximativ 20 de autovehicule pe care le-am repartizat în special la structurile operative – Investigaţii Criminale, Investigarea Fraudelor. Şi nu mai vorbesc de tehnica pe care o avem la criminalistică. O tehnică şi o aparatură la nivel european. Adică nu putem invoca faptul că nu avem logistica necesară pentru a ne deplasa, pentru a face o cercetare de calitate la faţa locului.
Există personal desemnat în cadrul IPJ care să se ocupe strict de dosarele cu AN sau poliţiştii care au în lucru aceste tipuri de dosare se ocupă şi de infracţiunile cu autor cunoscut?
Pe lângă dosarele cu autor necunoscut, cei 770 de poliţişti judiciarişti se ocupă şi de dosarele penale cu autor cunoscut, pentru avem un număr foarte mare şi de astfel de dosare, unde procentul de rezolvare este de aproape 100%. La unele unităţi, chiar depăşeşte acest procent pentru că rezolvă şi ce a rămas din urmă. Activitatea poliţistului de la Investigaţii Criminale nu este axată numai pe dosarele cu autor necunoscut. Desigur, prioritatea unui poliţist de la Investigaţii Criminale este acela de a identifica autorul necunoscut. Asta e menirea lui: munca informativă şi identificarea autorului necunoscut. Este un indicator de performanţă. Avem dosare la Investigaţii Criminale în care se lucrează foarte mult timp, necesită un efort foarte mare, de multe ori alocăm resurse foarte mari pentru a identifica autori, mai ales la infracţiunile de mare violenţă. În ultimii ani nu avem niciun omor rămas cu autor necunoscut, ceea ce spune foarte mult şi despre profesionalismul celor de la Investigaţii Criminale, în special cei de la Serviciu de Investigaţii Criminale. Această muncă presupune în primul rând profesionalism, presupune dăruire, presupune să stai de dimineaţă până noaptea şi este posibil ca la sfârşitul zilei să ai autorul, dar este posibil să îl ai şi peste o săptămână, peste două săptămâni. Însă se depune un efort foarte mare, în special la infracţiunile cu violenţă care sunt cu autor necunoscut.
E mare volumul de lucru pentru judiciarişti, cam care ar fi raportul de dosare per poliţist?
Dacă ne referim la cei 770 de poliţişti judiciarişti, numai anul trecut au intrat peste 8.000 de infracţiuni cu autor
Chestorul Ioan Scripniciuc (53 de ani) conduce Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi din 15 septembrie 2009, în prealabil având mai multe funcţii de conducere în cadrul Poliţiei ieşene. Scripniciuc nu a fost până în prezent inculpat sau învinuit penal, el fiind doar martor, în dosarul penal al fostului primar Gheorghe Nichita.
Şeful Poliţiei Iaşi a dat cu subsemnatul după ce procurorii anticorupţie au interceptat o convorbire în care Scripniciuc îi dădea explicaţii lui Nichita cu privire la un dosar penal. Instituţia condusă de Scripniciuc are în lucru peste 27.000 de dosare cu autor necunoscut, potrivit unui răspuns remis cotidianului „Adevărul“.
necunoscut, dar au mai intrat şi cele cu autor cunoscut, la care s-au adăugat şi cele care erau deja în lucru. Vă daţi seamă că este un volum foarte mare de lucru.
Care este situaţia plăţilor în ceea ce priveşte expertizele medico-legale şi judiciare şi în ce proporţie, măcar procentual, sunt acestea achitate.
La ora actuală nu avem restanţe către Medicina Legală. Vă dau o cifră aproximativă: anul trecut, în 2015, am achitat către IML aproximativ 1,2 milioane de lei.
Cum comentaţi existenţa a 600.000 de dosar cu AN, câte sunt la nivel naţional?
Probabil este aceeaşi situaţie ca şi la Iaşi. Ele s-au acumulat în timp. Nu se pot rezolva în procent de 100% şi bineînţeles că resursele pe care le avem sunt prioritizate către acele infracţiuni de mare violenţă, cu impact, cu prejudicii mari, care necesită într-adevăr alocarea de resurse suficiente şi eficiente pentru rezolva aceste dosare. Nu cred că, în niciun stat din lume asta, sunt rezolvate 100% dosarele cu autor necunoscut.
Câte infracţiuni sunt sesizate anual la IPJ Iaşi dacă ar fi să vă raportaţi la ultimii 5 ani?
Numai în primele şase luni din 2016 au fost sesizate peste 12.000 de infracţiuni, şi cu autor cunoscut şi necunoscut. Avem 4.600 de infracţiuni cu autor necunoscut numai în primele 6 luni. Asta înseamnă că, dacă ar fi să dublăm, vom avea anul acesta 22.000-23.000 de infracţiuni. Este o cifră în scădere. Infracţionalitatea este pe un trend descendent şi mă refer aici inclusiv la infracţiunile judiciare sau de altă natură, dar şi la infracţiunile economico-financiare.
Această scădere este specifică doar Iaşiului?
Este un trend naţional. V-am spus că sunt anumite segmente ale infracţionalităţii unde sunt şi creşteri, însă nu semnificative.
Ce credeţi că a dus la această scădere continuă despre care vorbiţi?
Nu se datorează doar activităţilor poliţieneşti, deşi acestea sunt în primul rând. Se datorează, probabil, şi unei educaţii mai bune, a unor măsuri de autoprotecţie a cetăţenilor datorate şi campaniilor de prevenire ale noastre. Când facem aceste campanii de prevenire, le facem pe anumite genuri de infracţiuni, unde avem creşteri. Vedem ce riscuri avem în 2017, ce trenduri se preconizează să crească, la ce infracţiuni. De exemplu, acele înşelăciuni comise din penitenciar. Datorită acestor campanii, oamenii au început să conştientizeze că sunt de fapt nişte înşelăciuni, nu mai răspund la provocările pe care le fac cei din capătul celălalt al telefonului şi astfel avem foarte multe tentative de înşelăciune, dar nu mai avem infracţiuni consumate. Şi, iată, că am reuşit să scădem la numărul de înşelăciuni cu 25%, în 2016. E doar un exemplu.
La nivelul IPJ Iaşi, care este situaţia din punct de vedere al personalului?
În acest moment avem în schemă 1.534 de funcţii prevăzute însă ocupate avem 1.325. Dacă ocupăm şi aceste 59 de posturi, şi sper eu că se va întâmpla în noiembrie, când o să se finalizeze concursul, vom ajunge la un deficit de 8-9% din total schemă. Însă dacă ar fi să facem o analiză a necesarului de funcţii la nivel de poliţie judeţeană o să constatăm că ne trebuie mult mai mulţi poliţişti pentru că de la o perioadă la alta riscurile de a se întâmpla anumite fapte au crescut. Ne-ar trebui mai mulţi poliţişti la stradă, de exemplu, poliţişti de siguranţă publică. Ne-ar trebui mai mulţi poliţişti rutieri. Parcul auto s-a dublat faţă de acum câţiva ani de zile, noi avem acelaşi număr de poliţişti, chiar dacă schema este aproape completă. Noi am făcut o proiecţie pentru anii viitori, până în 2020, şi ideal ar fi să se suplimenteze schema cu încă 400 de poliţişti.
Credeţi că încadrările externe sunt o soluţie?
Încadrările din sursă externă sunt soluţii de moment. Însă pe perioadă medie şi lungă ar trebui să se şcolarizeze un număr mai mare de poliţişti. Una e să îl aduci din şcoală, pregătit, şi alta e să îl încadrezi din sursă externă. Şi pe cei pe care i-am adus acum din sursă externă, i-am dus mai întâi la cursuri. Însă va fi mult mai greu, va dura mai mult perioada acomodare, de profesionalizare a lor. Nu putem să ne bazăm din start pe ei că o să ne aducă plus valoare în poliţie. E adevărat, ca număr, eu îmi acoper schema, însă pe termen lung va trebui gândită altfel politica de resurse umane.
E mai mare riscul apariţiei unor erori umane în cazul poliţiştilor încadraţi din sursă externă?
Sunt poliţişti care au absolvit şcoli de poliţie şi care n-au dat randamentul necesar sau aşteptat. Aşa cum sunt şi poliţişti angajaţi din sursă externă care după o perioadă scurtă s-au integrat foarte bine.
Un şef de inspectorat sau de serviciu are posibilitatea ca, în momentul în care e nemulţumit de activitatea unui poliţist, să ceară excluderea sa din sistem?
La fiecare sfârşit de an se face o evaluare a poliţiştilor, indiferent când sunt încadraţi. Mai cu seamă cei care sunt încadraţi acum din sursă externă, la şase luni dau o testare. Nu corespunde, nu poate face faţă, pleacă. La fel şi poliţiştii mai vechi. În momentul în care nu mai au activitate, nu mai dau randamentul minim necesar, la sfârşit de an, şeful lui nemijlocit poate să îi dea un calificativ de necorespunzător. I se dă o perioadă de graţie, de încă şase luni de zile, va fi reevaluat şi dacă nu se poate îşi poate găsi un alt loc de muncă.
Au fost situaţii la Iaşi?
Din ce cunosc eu, până acum nu au fost. Însă am avut calificative de necorespunzător. Ideal ar fi doar calificative de bine şi foarte bine.
Despre faimoasele clanuri interlope bine înfipte la Iaşi
Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele probleme cu care se confruntă Poliţia şi care sunt principalele probleme cu care se confruntă ministerul de interne?
Eu vorbesc de poliţia ieşeană. S-a confruntat şi încă se mai confruntă cu deficitul de personal. Doi: spaţii deficitare de lucru. La ora actuală, deşi am încercat de-a lungul timpului să îmbunătăţim condiţiile de lucru ale poliţiştilor, încă nu s-a ajuns la un standard optim pentru toţi poliţiştii. Încă am poliţişti care stau înghesuiţi în birouri, încă am probleme de spaţii la anumite sedii ale Poliţiilor. Avem peste 100 de sedii de poliţie, mă refer şi la posturile de poliţie, în care condiţiile nu sunt întotdeauna cele mai bune. Deşi am primit fonduri, ele nu au fost întotdeauna suficiente pentru a putea să avem nişte spaţii optime, să avem nişte spaţii de primire a publicului optime, să îmbunătăţim într-un fel sau altul şi imaginea Poliţiei. Una e să primeşti cetăţeanul într-un spaţiu adecvat şi alta e să îl primeşti într-un birou înghesuit sau într-un birou în care mai lucrează încă nu ştiu câţi poliţişti.
Personal ce demersuri aţi făcut pentru ca aceste probleme să fie remediate?
Întotdeauna se fac, şi la sfârşit de an dar şi pe parcursul anului, solicitări de fonduri. Se fac evaluări. Numai anul acesta am reuşit să renovăm şi să igienizăm 12 sedii de Poliţie şi la municipiul, dar şi posturi de Poliţie. Avem în continuare aprobare pentru încă 5 posturi de Poliţie pe care să le renovăm. Cu toate acestea nu sunt încă mulţumit de această îmbunătăţire a condiţiilor de lucru. Încă mai avem probleme pe domeniul acesta.
Care a fost tema principală din proiectul de management cu care aţi câştigat şefia IPJ şi ce aţi reuşit să puneţi în practică din acest proiect, până în prezent?
Ca obiectiv principal mi-am propus să reduc infracţionalitatea, pentru că asta e menirea Poliţiei, să asigure o percepţie a populaţiei că trăim într-un judeţ, într-un oraş sigur. Cred eu că am reuşit, în mare parte, pentru că de la un an la altul am avut indicatorii de performanţă din ce în ce mai buni. Am avut şi feedback bun de la Bucureşti, pentru că dacă nu aş fi făcut performanţă, probabil că după câţiva ani nu aş mai fi fost aici, nu mai discutaţi cu mine.
Domnule chestor, care este cel mai vechi autoturism din cadrul IPJ Iaşi şi cam câţi kilometri are la bord?
Avem 18% din autospeciale mai vechi de 10 ani. Cele mai multe sunt între cinci şi zece ani, însă într-un procent destul de mare, 30%, sunt sub 5 ani, sunt autovehicule noi. N-aş putea să vă spun acum numărul de kilometri.
Dumneavoastră ce autoturism de serviciu aveţi?
Eu am un autoturism de serviciu din 2002, un Audi A4, pe care îl folosesc doar în situaţii mai deosebite. De regulă îmi folosesc autoturismul personal.
Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţia Română?
Întotdeauna există loc şi de mai bine. Poliţiştii tineri au un venit mai mic, cei care au vechime au un venit mai mare. Sunt ajutaţi mult de acea normă de hrană pentru că, altfel, un poliţist nou angajat ar avea un pic mai mult decât un salariu minim pe economie. Dacă nu ar fi acea normă de hrană, alocată în bani, lunar, ar fi destul de dificil pentru ei, pentru cei tineri. Cred că aici ar trebui un pic umblat, la echilibrarea acestei balanţe salariale, în special la cei tineri, care ar trebui să primească mai mult. Nu spun să se ia de la cei cu experienţă şi să se dea la cei tineri. Nu. Dar ar trebui ridicat, pentru că muncesc, au responsabilităţi şi nu poţi să-i încurajezi să îşi facă serviciu foarte bine, cu eficienţă, dacă nu-i şi stimulezi printr-un salariu corespunzător.
Putem spune că, în momentul de faţă, în vreun sat sau în vreo comună din judeţul Iaşi spaţiul în care Poliţia îşi desfăşoara activitatea poate să împieteze în vreun fel activitatea poliţiştilor?
Nu. Faptul că ele nu au ajuns încă la un standard optim, cu spaţii de primire a publicului adecvate, cu birouri mai multe şi mai bine dotate, e altceva. Astea se fac pe parcurs, eforturile sunt foarte mari. Dar ca să avem situaţii în care nu-şi pot desfăşura activitatea din această cauză nu este cazul.
Cum vi se pare bugetul IPJ Iaşi. E suficient, e nevoie de o suplimentare?
Întotdeauna va fi nevoie de un buget mult mai mare, pentru că şi nevoile sunt foarte mari. Avem, la ora actuală, ca obiectiv de investiţii modernizarea tot sediului inspectoratului. Am obţinut finanţare pentru corpul C, acolo unde se află şi Arestul şi sperăm ca până la sfârşitul anului să îl finalizăm şi până cel târziu la ziua Poliţiei să îl inaugurăm, cu toate dotările, cele mai moderne, cu toate standardele pe care trebuie să le aibă un centru de reţinere şi arestare preventivă, cerute de către toate organismele internaţionale. De asemenea, noi am obţinut, pe parcursul anilor, şi fonduri europene în anumite proiecte în am fost implicaţi. Am reuşit prin atragerea acestor fonduri să îmbunătăţim atât partea logistică cât şi partea de prevenire. Pentru că ne-am axat mult pe această parte. Ca să achiziţionăm consumabile, pliante pentru a le distribui cetăţenilor, calculatoare, imprimante ş.a.
Cum comentaţi faptul că foarte mulţi miniştri de interne de după Revoluţie au fost sau sunt controversaţi. Şi când spunem controversaţi ne referim la faptul că au fost urmăriţi penal sau condamnaţi. A afectat acest aspect în vreun fel imaginea Poliţiei?
Când un şef de poliţie sau un poliţist, dar mai ales un şef de poliţie este cercetat este afectată imaginea Poliţiei. Însă eu nu pot să comentez despre cei care au fost sau vor fi la conducere Poliţiei sau a ministerului.
De ce încă mai avem clanuri interlope în Iaşi?
Aceste clanuri interlope, cum le spuneţi dumneavoastră, noi le numim grupări infracţionale, sunt în atenţia noastră. Există un obiectiv strategic la nivelul Poliţiei Române pentru destructurarea acestora. La nivelul judeţul Iaşi am avut, şi încă mai avem – de ce să nu recunoaştem, asemenea grupări, pe care le monitorizăm. O parte dintre ele au fost destructurate, urmează şi altele. În ultimii ani, nu am avut incidente de genul celor care s-au mai întâmplat prin ţară, prin Sud, şi sper nici să nu avem.
Clanul interlop Corduneanu este încă în libertate şi activ, în ciuda nenumăratelor dosare penale instrumentate de-a lungul anilor FOTO Adevărul
S-a schimbat ceva din momentul 2004-2005, când un şef de grupare infracţională spunea că el este Poliţia în Iaşi şi face legea în oraş?
Eu cred că s-a schimbat. Din 2006 când am venit adjunct la IPJ, după care din 2009 şef la inspectorat, nu am tolerat şi nici nu o să tolerez asemenea manifestări în Iaşi şi în judeţul Iaşi. Vom reacţiona prompt, dar nu numai că vom reacţiona, ci vom avea şi o atitudine proactivă. Adică nu trebuie să aşteptăm să se întâmple ceva şi noi să mergem după aceea ca pompierii la incendiu. Trebuie să prevenim. Să desfăşurăm activităţi pentru a nu se întâmpla asemenea evenimente neplăcute în judeţul nostru, care au un impact foarte mare în rândul populaţiei.
Au fost situaţii în trecut când presa a dezvăluit că inclusiv poliţişti sau alţi oameni din sistemul judiciar colaborează cu astfel de interlopi. Credeţi că am mai putea vorbi despre asemenea situaţii în momentul de faţă?
Desigur că poliţişti care au mai fost cercetaţi, de-a lungul timpului, au mai fost. Însă nu pentru asemenea legături. Din evidenţele mele, nu am poliţişti care să fi pactizat cu interlopi. De când sunt aici eu nu am auzit de aşa ceva şi când am avut suspiciuni imediat am dispus verificări, dacă a fost nevoie am trimis mai departe, la DGA, la Parchet să îşi facă treabă, pentru a elimina aceste elemente pe care nu le putem tolera în sistem.
Sunt situaţii în care sesizări împotriva unor poliţişti au plecat chiar de la inspectorat?
Bineînţeles! Şi anul acesta avem sesizări pe care le-am trimis către structurile competente pentru a face verificări. Pentru cazuri de corupţie sesizate, în secunda doi – de aici de la mine din birou pleacă, direct spre control intern şi la Parchet şi DGA.
Audierea în dosarul penal al fostului primar Gheorghe Nichita
Au fost şi destul de multe cazuri în ultimii ani de poliţişti acuzaţi, judecaţi sau chiar condamnaţi pentru purtare abuzivă. De ce, în 2016, încă mai sunt poliţişti care sunt acuzaţi că bat persoanele pe care le anchetează?
Aici nu aş vrea să comentez prea mult pentru că există în continuare dosare în lucru, sunt competenţele procurorilor. Însă noi trebuie să-i instruim pe aceşti poliţişti şi vă asigur că sunt instruiţi, sunt consiliaţi tot timpul pentru a folosi forţa doar atunci când este necesar. Pentru că poliţistul are voie să folosească forţa, dar justificat şi fără a depăşi acea limită peste care intrăm în partea penală. O parte dintre cei care au fost cercetaţi pentru purtare abuzivă au dat dovadă de lipsă de tact poliţienesc, care se învaţă şi în şcoală, cum să intervii. Dacă vezi că eşti copleşit numeric de un scandal, soliciţi ajutoare, nu te bagi tu acolo să te ultragieze - pentru că am avut şi astfel de cazuri - sau să intervii tu în forţă să îţi arăţi muşchii şi să mai pici după aia în latura penală.
Din ce motiv aţi fost audiat la DNA în dosarul domnului Nichita?
A fost o audiere ca martor. O ştiţi foarte bine, nu vreau să mai comentez.
Gheorghe Nichita a fost trimis în judecată într-un dosar în care Ioan Scripniciuc a fost martor FOTO Ionuţ Benea
Are posibilitatea un şef de Poliţie, în 2016, să refuze un lider politic local când i se cere un favor.
Are posibilitatea, pentru că vă spun acum ceva. De-a lungul anilor, am căutat permanent să ţin distanţa faţă de politicieni. Şi nu cred că m-aţi văzut pe mine la uşile vreunui politician. Însă, trebuie să facem o distincţie clară. Suntem şefi de instituţii şi trebuie să purtăm dialoguri instituţionale şi nimic mai mult. Acea convorbire pe care am avut-o era singurul apel care l-am avut, într-un an de zile, cu acel om. El oricum nici nu cred că ar fi avut curajul de a-mi cere mai mult.
De regulă, politicienii vin la şefii de instituţii...
Eu am încercat să ţin distanţa pe care trebuie să o ţină un poliţist faţă de un politician.
Au fost situaţii în care un lider politic local să fi încercat să vă ceară ceva, un favor?
Poate că la începutul mandatului au existat ceva tentative. La începutul funcţiei mele de inspector-şef. Însă dacă au văzut că sunt respinşi nu au mai încercat. Vă spun cu toată sinceritatea.
Aţi simţit repercusiuni?
Nu. Pentru că atunci când intri în discuţii ce nu sunt legate de partea profesională, de partea instituţională, ei încearcă şi mai mult. Dacă văd că îi ţii la distanţă, nu mai încearcă.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
