Şeful IPJ Bihor, despre problemele cu poliţiştii corupţi: „Încercăm să facem curăţenie în poliţie, dar nu e uşor“
0
Comisarul-şef Adrian Cătălin Bucur (49 de ani), împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor din data de 26 septembrie 2016, vorbeşte într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ despre dosarele cu autor necunoscut, dar şi despre problemele cu care se confruntă instituţia.
Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă cu un interviu în care comisarul şef Adrian Cătălin Bucur, împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Bihor, vorbeşte despre cazurile cu autor necunoscut (AN) şi despre problemele instituţiei.
La mijlocul lunii septembrie a fost cutremur în Poliţia Bihor. Chestorul Liviu Popa, cel care a condus instituţia mai bine de zece ani, fost şef al IGPR-ului, a fost suspendat din funcţie şi pus sub control judiciar, fiind anchetat de către procurorii DNA Oradea, alături de alţi patru poliţişti, într-un dosar de corupţie. Din 26 septembrie, comisarul şef Adrian Cătălin Bucur, adjunctul inspectorului şef, a fost împuternicit să preia şi atribuţiile de conducere.
Adevărul: Cât de sigur este oraşul Oradea? Dar judeţul Bihor?
Adrian Cătălin Bucur: Oradea este unul dintre cele mai sigure municipii din ţară, iar Bihorul este un judeţ foarte sigur. Dacă ne uităm că ani de zile ne-am situat undeva spre locul 39 la volumul infracţionalităţii sesizate în domeniul judiciar, e un judeţ foarte sigur.
Cu toate acestea, sunt înregistrate peste 9.500 de dosare cu autor necunoscut. Sunt multe, sunt puţine?
Este exact în media naţională, în media unui judeţ de talia Bihorului. Judeţul nostru are aproape 600.000 de locuitori, are putere economică destul de mare şi trebuie să raportăm numărul de AN-uri la componenta economică, la populaţie, la ce se întâmplă practic în judeţul Bihor, şi atunci practic pot să spun că este o cifră care ne caracterizează de câţiva ani. Am început cu o cifră undeva la 13.000 de AN-uri, în urmă cu 6-7 ani, şi am ajuns la cifra de astăzi. Din punct de vedere al infracţionalităţii trebuie să ne raportăm şi la faptul că judeţul Bihor este o foarte importantă poartă de intrare în România, atât în ce priveşte circulaţia persoanelor şi mărfurilor, cât şi referitor la pătrunderea infractorilor în ţară.
Statisticile mai arată că Bihorul este pe primul loc, în Ardeal, la dosarele de omor cu AN. Vorbim despre 10 astfel de dosare, cel mai vechi din 1999. Cum comentaţi această situaţie?
Depinde cum privim. Noi, în timp, avem o rată de soluţionare a omorurilor rămase cu AN iniţiale de 75%. Au fost sesizate în decurs de 10 ani undeva la 25 de astfel de fapte şi mai avem înregistrate cinci. Omorul este, în primul rând, atributul de cercetare al procurorului, noi doar îi sprijinim. Am avut rezultate foarte bune cu procurorii din judeţul Bihor, sunt foarte implicaţi în activitatea de soluţionare a acestor infracţiuni. Din punctul meu de vedere, rata de 75% de descoperire la infracţiunile de omor este un procent foarte bun
Ce măsuri s-au luat în ultimii ani pentru reducerea dosarelor cu AN?
În Bihor, în ultimii 10 ani am încercat să ne concentrăm pe fenomenul infracţional atunci când el a apărut. Un exemplu ar fi tâlharii care pe perioada verii smulgeau lanţuri de la gâtul fetelor sau lua geanta de pe umăr. Am creat dispozitive speciale de siguranţă de ordine publică, împreună cu cei de la judiciar, am reuşit să prindem tâlharii şi să-i băgăm la puşcărie. Ceea ce este foarte important este că într-un termen foarte scurt aceşti tâlhari au fost condamnaţi. Cea mai bună formă de prevenţie este să ajungem să condamnăm infractorii. Nu noi, ci instanţele. O mişcare rapidă din punctul nostru de vedere şi al procurorilor este să reuşim să-i ducem în faţa instanţelor, iar instanţele, având probe suficiente, să-i condamne într-un timp foarte scurt. După mine, este cea mai bună formă de prevenţie.
Cum comentaţi existenţa a 600.000 de dosare cu AN la nivel naţional?
Dacă ne uităm la o cifră cu cinci zerouri e o cifră mare, dar dacă ne uităm din ce se compune această cifră putem să o înţelegem şi să vedem adevărata dimensiune. 600.000 de AN-uri, da, pare o cifră mare, dar dacă facem o medie la nivel de judeţ ajungem la această cifră de 10.000 unde ne încadrăm şi noi, şi, ceea ce e foarte important pentru cei care fac statistici, să vedem cu ce comparăm aceste date. Noi, atunci când facem statistici, ne comparăm cu Aradul, Satu Mare şi Clujul, de exemplu, sau chiar cu judeţele vecine din Ungaria, unde populaţia este la fel structurată din punct de vedere economic, din punct de vedere social, şi chiar şi infractorii au aceleaşi moduri de operare. Ei învaţă unii de la ceilalţi. Graniţa pentru infractori nu mai reprezintă o problemă. Această cifră de 600.000, dacă o desfacem şi o analizăm în mod real, putem spune că este o cifră care caracterizează fenomenul infracţional din România. Este de ani de zile în parametri respectivi, însă în ultimii 5-6 ani este în scădere.
Care este situaţia personalului la IPJ Bihor? Câte posturi vacante sunt?
Avem prevăzute 1.400 de funcţii, dintre care avem încadrate 1.359. Putem spune că stăm bine raportat la alte judeţe din România. Am avut o situaţie fericită, în 2009 ne-au fost repartizaţi cu funcţii cu tot mulţi ofiţeri de la Poliţia de Frontieră, schema IPJ Bihor a crescut semnificativ. Avem un grad de încadrare de aproape 90%.
Cum arată un post de poliţie din mediul rural din judeţul Bihor?
Sunt posturi de Poliţie cu clădiri care nu au fost reabilitate în ultimii ani, dar clădiri în care se poate locui. În marea majoritate a posturilor, încălzirea se face cu lemne de foc, dar se asigură lemne de foc. Condiţiile la posturile de poliţie sunt exact aceleaşi cu ale locuitorilor comunelor unde este postul de poliţie. Sunt posturi de poliţie care ar mai necesita anumite reparaţii, dar diferenţa între o casă normală din comuna respectivă şi postul de Poliţie în judeţul Bihor nu există.
Numiţi, vă rugăm, cinci probleme depistate la nivelul IPJ Bihor.
La nivelul IPJ Bihor există o problemă cu resursa umană, dar va fi relativ rezolvată odată cu noile încadrări. Din punct de vedere al dotărilor logistice Bihorul a fost un judeţ avantajat în ultimii ani. Avem unul dintre cele mai frumoase sedii de poliţie din România, avem Arestul amenajat la stadarde moderne. La parcul auto am putea spune că există un loc de mai bine. Salarizarea poliţiştilor debudanţi ar fi o altă problemă, însă este o problemă ce ar trebui luată în considerare de către Ministerul de Interne. Ar mai fi nevoie de dezvoltarea dispeceratelor prin care să se poată coordona întregul dispozitiv de siguranţă publică folosind sistemul GPS cu hartă, să vedem fiecare maşină unde se află, să putem să-i dirijăm.O altă necesitate o reprezintă achiziţia de către Poliţia Română a sistemului de recunoaştere facială, pentru că în ultima vreme aproape toate infracţiunile descoperite în municipiul Oradea şi judeţul Bihor au avut la bază utilizarea camerelor de supraveghere.
Ce părere aveţi despre încadrările din sursă externă?
În acest moment sunt necesare datorită faptului că plecarea voluntară din sistem este foarte mare. E normal să încercăm să acoperim golurile cu resursă din sursă externă. Şi Ungaria a procedat la fel când a avut situaţia cu intrările masive peste graniţă a imigranţilor.
Cât câştigă un poliţist încadrat direct şi cât câştigă un poliţist încadrat după ce a absolvit o şcoală de Poliţie?
Câştigă la fel, dar trebuie să ne gândim că şi poliţistul din sursă externă se pregăteşte. Nu este cum vedem în filmele americane, îi dăm insigna şi iese în stradă. Nu. Ei se pregătesc, merg la cursuri, au tutori. După un an pot spune că sunt poliţişti.
Cum vi se pare nivelul de salarizare din Poliţie?
Salariul efectiv al poliţistului ar trebui să crească. Veniturile poliţistului acum sunt destul de bune, dar salariul este mic. Poliţistul primeşte norma de hrană şi banii de echipament odată cu salariul. Salariul este de 1.200-1.500 de lei, depinde de poliţist. Trece de 2.000-2.200 de lei cu restul drepturilor. Pare mare, dar salariul poliţistului debutant ar trebui să crească. Spre exemplu, colegii din Ungaria aflaţi la început de carieră au beneficiat de o creştere a salariului de 50%, care se va realiza în decurs de 3 ani.
Sunt poliţişti care în timpul liber sunt chelneri la nunţi, la petreceri private sau sunt taximetrişti. Cum vedeţi această situaţie?
După mine, nu este corect ca un poliţist să fie chelner sau taximetrist. Poliţistul intră în contact cu cel pe care urmează să-l verifice. Dacă sunt astfel de situaţii în IPJ Bihor o să facem tot posibilul să vedem unde este chelner. Ca să poţi să lucrezi în mod legal, raportat la Poliţie, trebuie să faci o cerere şi să anunţi că vei desfăşura o activitate. În acest moment nu avem înregistrate astfel de cereri. Dacă există, analizăm, vedem despre ce este vorba, vedem în ce context a ajuns să fie ospătar şi o să luăm măsuri. Poate presta alte munci, poate să lucreze cu aprobare.
De ce oamenii cu experienţă părăsesc sistemul?
Pentru că li s-a oferit o şansă foarte bună de pensionare. Atât timp cât pensiile sunt foarte atractive, e normal să opteze pentru această variantă. Când ajung în jurul vârstei de 50 de ani speră că vor desfăşura şi alte activităţi, că pe lângă acea pensie vor putea să lucreze şi în altă parte, să-şi întregească venitul şi atunci au o speranţă la o viaţă mai bună. Eu cred că în viitorul apropiat lucrurile se vor reglementa şi poliţiştii cu experienţă nu vor mai pleca din sistem. Cel mai important lucru pentru un poliţist este pasiunea. Meseria de poliţist fără pasiune nu poţi să o faci. Meseria de poliţist nu se face pentru bani.
În ultimii ani, la nivelul IPJ Bihor, mai mulţi poliţişti s-au ales cu dosare penale pentru luare de mită. De ce se ajunge la astfel de situaţii?
O parte din aceste dosare au fost sesizate chiar de către noi. Avem o cooperare foarte bună cu cei de la DGA şi de la DNA. Şi în viitorul apropiat o să mai avem astfel de situaţii. Din păcate, sunt poliţişti care nu înţeleg că trebuie să-şi facă datoria şi încearcă să obţină venituri din alte surse ilicite, lucru care mie nu mi se pare corect.
Au fost poliţişti anchetaţi pentru că au luat mită sume modice de bani, varză sau carne.
Din păcate au fost situaţii, vor mai fi situaţii. Atunci când un om decade din punct de vedere moral, e greu să-l mai opreşti. Încercăm să facem curăţenie. Nu e uşor.
Un fost adjunct al IPJ Bihor este după gratii, condamnat la patru ani de închisoare. Predecesorul dumneavoastră, chestorul Popa, fost şef al IGPR-ului, şi alţi patru poliţişti sunt suspendaţi din funcţie, fiind anchetaţi de către procurorii DNA Oradea pentru fapte de corupţie. Cum comentaţi această situaţie?
În ce-l priveşte pe fostul inspector-şef, este un dosar în derulare, prezumţia de nevinovăţie este valabilă pentru toată lumea. În ce-l priveşte pe fostul nostru coleg, adjunctul şefului inspectoratului, pe care şi eu l-am avut adjunct, îmi pare rău de ce s-a întâmplat. Este un ofiţer căruia, din păcate, i s-a acordat foarte multă încredere, prea multă încredere, şi am avut acest rezultat. Dacă am fi discutat cu el mai devreme, poate nu s-ar fi ajuns aici. Tot ce i s-a reproşat dânsului au fost lucruri care au depins doar de el. Deciziile le-a luat singur. Tot ce a făcut a făcut singur. Şi a suportat consecinţele.
Cum afectează aceste scandaluri imaginea IPJ Bihor?
Din păcate, imaginea IPJ Bihor a fost şifonată în ultima perioadă, dar părerea mea că aceste lucruri nu-i caracterizează pe cei mai mulţi dintre poliţiştii bihoreni. Poliţiştii bihoreni sunt poliţişti cinstiţi, poliţişti devotaţi şi poliţişti care vor să-şi facă meseria bine, cum trebuie, indiferent de condiţiile materiale sau de dotările pe care le avem. Poliţia bihoreană a fost tot timpul o poliţie puternică, o poliţie care a făcut faţă fenomenului infracţional şi face mai departe. Eu spun că vom trece peste problemele de imagine, chiar consider că deja suntem într-un trend normal şi nu cred că pe termen lung ne vor mai afecta problemele respective.
Aveţi un doctorat. Este sau nu plagiat?
Ca şi în carieră, nu am sărit etape. Am terminat la zi Facultatea de Ştiinţe Economice, am urmat un curs post universitar, apoi un master, tot în domeniul economic, şi am ţinut legătura cu colegii mei care între timp au devenit profesori universitari. Mi-am continuat studiile şi am finalizat doctoratul în domeniul economic, la Universitatea din Oradea, fără niciun fel de emoţie cu privire la plagiat. Este pasiunea mea, am lucrat cu colegii mei de la Univeristatea din Oradea, mi-a fost îndrumător unul dintre profesorii mei din facultate. Ştiu ce am făcut, ştiu cât am lucrat. Este munca mea de 12 ani.
Ce planuri aveţi pentru perioada următoare?
Încerc să continui să lucrăm pe fenomenul infracţional, să rezolvăm cu aceste dosare care ne-au rămas cu autori necunoscuţi, să existe o atmosferă de lucru foarte bună de lucru în Inspectorat, să le asigur colegilor mei condiţii de muncă la nivelul dorinţei lor de a-şi face datoria şi la nivel ridicat de performanţă profesională pe care îl au.
O să vă înscrieţi la concursul pentru şefia IPJ Bihor?
Dacă va fi scos postul la concurs, da.
CV - Cine este Adrian Bucur
Comisarul-şef Adrian Cătălin Bucur a început activitatea în poliţie în stradă, ca lucrător de poliţie judiciară, la furturi din buzunare. A lucrat la poliţia judiciară 10 ani, după care, din 2002 a fost purtător de cuvânt al IPJ Bihor, la fel ca tatăl său, care a fost primul purtător de cuvânt la IPJ Bihor. Din 2003 până în 2005 s-a întors în operativ ca şef de birou, la Biroul de Ordine Publică al Poliţiei municipiului Oradea. Din 2005 până în 2009 a fost promovat adjunct al şefului Poliţiei municipiului Oradea. În 2009 a ajuns inspector şef, iar în 2012 a renunţat la poziţie, preluând poziţia de contabil şef al Inspectoratului, după care, când s-a ivit posibilitatea, a devenit adjunct al şefului poliţiei judeţene, funcţie ocupată în urma unui concurs.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
