Video 40.000 de pelerini au ajuns la Mănăstirea Prislop. Imagini cu „asaltul” românilor la locul de veci al lui Arsenie Boca
0Mănăstirea Prislop a înregistrat, vineri, cel mai mare număr de pelerini din istoria sa de peste cinci secole. Aproape 40.000 de oameni au venit la slujba de canonizare a călugărului Arsenie Boca, oficiată la împlinirea a 36 de ani de la moartea lui, din 28 noiembrie 1989.
Mănăstirea Prislop a fost înființată la sfârșitul secolului al XIV-lea, biserica sa de piatră fiind ridicată în aceeași epocă în care au fost clădite mai multe biserici de piatră din Țara Hațegului, ctitorii ale cnezilor care au stăpânit aceste ținuturi în epoca medievală.
Mănăstirea Prislop, record de pelerini în toată istoria sa
Istoricii îl menționează drept ctitor pe Nicodim, un călugăr originar din Balcani, refugiat în Țara Românească, la Tismana, întemeietor al mai multor așezări monahale.
De-a lungul timpului, mănăstirea a fost locul mai multor evenimente tulburătoare, iar în 1762 a fost arsă din temelii, călugării de aici fiind alungați. În secolul XX, omul care și-a legat cel mai mult numele de istoria sa a fost Arsenie Boca, una dintre personalitățile ortodoxiei românești. După 1990, mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru numeroși români, unii încrezători în darurile care i-au fost atribuite (de vindecare, curățire sau profeție), ori din dorința de a-l omagia.
La sfârșitul anilor 2000, fenomenul pelerinajelor a luat amploare, iar în zilele de sărbătoare, mii de români ajungeau la Mănăstirea Prislop pentru a se reculege la mormântul fostului ei duhovnic. Mănăstirea și-a recăpătat vitalitatea după „amorțirea” din ultimele decenii de comunism, clădirile sale au fost extinse, iar în jurul său afacerile au devenit tot mai prospere. Totuși, în ultimii ani, „fenomenul Arsenie Boca” s-a mai diminuat.
Vineri însă, la slujba religioasă de proclamare locală a canonizării duhovnicului, care va putea fi celebrat în 28 noiembrie ca Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, mănăstirea a primit un număr record de pelerini: circa 40.000, potrivit estimărilor autorităților. Mulți dintre ei au ajuns aici cu autocarele, în pelerinaje autorizate.
„Au fost vreo 400 de autocare”, estimau forțele de ordine.
Mai multe parcări au fost amenajate în jurul mănăstirii, dar s-au dovedit neîncăpătoare de la primele ore ale dimineții; astfel, unii dintre cei sosiți la Mănăstirea Prislop au trebuit să își lase mașinile la peste șase kilometri de așezământ și să își continue drumul pe jos, dus-întors. Ploaia și ceața nu i-au împiedicat pe oameni să ajungă la slujbă ori să aștepte zeci de minute la coadă pentru a ajunge la mormântul călugărului Arsenie Boca.
„Am mers cinci kilometri pe jos până la mănăstire, dar m-am simțit bine. Poate la întoarcere îmi va fi mai greu, dar mă bucur că am făcut acest pelerinaj”, susține Paraschiva, o vârstnică venită din Focșani, la Mănăstirea Prislop.
Arsenie Boca, duhovnicul de la Prislop
Născut la 29 septembrie 1910, în satul Vața de Sus, județul Hunedoara, Arsenie Boca a slujit la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, în Țara Făgărașului, între anii 1939 și 1948, iar apoi la Mănăstirea Prislop, în Țara Hațegului, până în 1959.
Încă din tinerețe, călugărul Arsenie Boca era extrem de popular, apreciat atât pentru predicile sale, cât și pentru talentul artistic. După cel de-Al Doilea Război Mondial, a devenit stareț al Mănăstirii Prislop. Autoritățile regimului comunist instaurat în România l-au pus însă sub supraveghere, încercând să oprească afluxul de credincioși care continuau să-l caute.
A fost arestat pentru câteva luni în 1948, în perioada în care se afla la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus (Brașov). În 1949 a fost mutat la Mănăstirea Prislop, unde a slujit ca stareț până în 1951, când a fost arestat din nou și trimis pentru un an la Canalul Dunăre – Marea Neagră.
„Faima lui de călugăr riguros, de om al lui Dumnezeu, mersese până la marginea țării. Lumea venea nebună spre el. El a cultivat acest cult al personalității și călugărul Arsenie – așa îl chema în călugărie – a ajuns om mare, renumit în toată țara. Era în timpul războiului. Dureri, necazuri și suferințe erau multe. Țăranii și intelectualii veneau cu sutele, cu miile, de pretutindeni, să-l vadă, să-l audă, să stea de vorbă cu ‘sfântul’ de la Sâmbăta. Trecea în fața mulțimilor drept cunoscător al tainelor omului și făcător de minuni”, îl descria un fost apropiat, într-un document al fostei Securități.
După întoarcerea la Mănăstirea Prislop, Arsenie Boca a rămas duhovnic al mănăstirii, transformată în așezământ de maici, până la desființarea acesteia la sfârșitul anilor ‘50, în urma Decretului 410 din 1959. T
ot atunci, călugărul a fost obligat să renunțe la viața monahală, dar și-a continuat activitatea artistică, pictând mai multe biserici. A locuit la Sinaia începând din anul 1977, unde a reorganizat o parte din obștea Mănăstirii Prislop, scoasă pe drumuri. A murit la 28 noiembrie 1989, la Sinaia, la vârsta de 79 de ani și, potrivit dorinței sale, a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, pe 4 decembrie 1989.
Încă din anii ’90, Arsenie Boca a fost numit de mulți români „Sfântul Ardealului”, deși canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română a fost aprobată abia în iulie 2024.
Se încarcă comentariile...
