Şeful IPJ Teleorman, despre problemele Poliţiei Române şi cele 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut: „Eu consider că nu avem motive să ne plângem“

Gheorghe Valentin Dumitraşcu, şeful Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Teleorman, consideră că nu este de datoria celor din Poliţie, chiar dacă ocupă o funcţie de conducere, să vorbească despre dosarele penale ale greilor din judeţ. Întrebat de „Adevărul“ dacă Liviu Dragnea şi fosta sa soţie Bombonica au dosare penale, şeful IPJ Teleorman a refuzat să ofere această informaţie de interes public.

Intervievat în cadrul campaniei „Adevărul“ intitulate „România infractorilor necunoscuţi“, Gheorghe Valentin Dumitraşcu (42 de ani), şeful Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Teleorman, a oferit date tehnice despre instituţia pe care o conduce, dar s-a poticnit la răspunsul despre instrumentarea unor dosare penale ale baronului de Teleorman Liviu Dragnea şi ale fostei sale soţii Bombonica.

Dumitraşcu este inspectorul şef al IPJ Teleorman din octombrie 2012, fiind anterior împuternicit adjunct al şefului IPJ Teleorman în perioada mai-octombrie 2012. Până să fie detaşat în Teleorman, el a fost ofiţer specialist în cadrul IGPR la Direcţia Operaţiuni Speciale (2008-2012) şi şef grup intervenţie - Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie Acvila Bucureşti (2003-2008). Şeful IPJ Teleorman este absolvent al Academiei de Poliţie Al. I Cuza Bucureşti (licenţiat în 1999), are studii postuniversitare în Drept Internaţional Umanitar (2001) şi master la Universitatea Spiru Haret-Facultatea de Istorie.

Probleme? Mai deloc. 

- Domnule inspector-şef Gheorghe Dumitraşcu, câţi angajaţi are în prezent Inspectoratul de Poliţie al judeţului Teleorman? Procentual care este diferenţa dintre poliţiştii din operativ, care ies efectiv în teren, şi cei din birouri?

Inspectoratul de Poliţie Teleorman are în acest moment 889 de poliţişti încadraţi, din care în structurile operative lucrează 777 de poliţişti, iar în cele neoperative - 112. Procentual înseamnă aproximativ 85% în mediul operativ şi 15%, în mediul neoperativ, adică la birouri.

 - Există servicii sau direcţii în cadrul IPJ Teleorman unde se resimte lipsă de personal? Care ar fi acestea şi cum afectează activitatea faptul că nu există suficienţi poliţişti în teren sau la rezolvarea dosarelor?

Da, există deficit de personal. Nu pot spune însă că deficitul de personal pe care îl are IPJ Teleorman afectează activităţile desfăşurate în prezent.

 - Care este serviciul cu cele mai mari probleme din cadrul IPJ în ceea ce priveşte dotările? Aveţi probleme cu sediile de poliţie din rural?

Nu există servicii care să aibă probleme din punct de vedere al înzestrării. În privinţa secţiilor din rural, nu ştiu dacă le pot numi probleme. Sunt clădiri care necesită lucrări de reparaţie curente, de modernizare sau consolidare care, în funcţie de priorităţi, urmează a fi executate. 

 - Există în mediul rural posturi de poliţie fără dotări de bază, fără calculator sau imprimantă?

Nu există posturi de poliţie fără dotări de bază. În fiecare post de poliţie există cel puţin un calculator şi o imprimantă. Dotarea este prevăzută şi stabilită în norma de înzestrare, care se aplică în funcţie de structura din care face parte poliţistul şi de activităţile desfăşurate de acesta.

 - Câţi agenţi sunt în medie la o secţie din rural?

La o secţie de poliţie din rural sunt în medie 3-5 poliţişti. Numărul acestora este stabilit în structura organizatorică. La stabilirea numărului de posturi s-a avut în vedere numărul de localităţi din judeţ, întinderea, numărul de locuitori şi situaţia operativă existentă.

 - În judeţul Teleorman, în mediul rural, care este postul de poliţie cu cel mai mare deficit de personal şi ce măsuri aţi luat pentru ca acesta să fie acoperit?

Există mai multe posturi de poliţie în mediul rural unde se înregistrează deficit de personal, dar am demarat procedura de ocupare a acestora, atât cu personal din sursă externă, cât şi personal din sursă internă, mai exact pentru funcţiile de conducere. Nu pot spune că există un anume post cu cel mai mare deficit. Există posturi de poliţie comunale cu 2-3 poliţişti.

Ziua şi dosarul în mediul rural

- Ce intră în atribuţiile fiecărui poliţist din mediul rural, pe lângă intervenţiile la solicitările venite prin Serviciul Unic de Urgenţă 112?

Activitatea unui poliţist în mediul rural este una complexă, de la activităţi de prevenire şi combatere a infracţiunilor, până la supraveghere, îndrumare şi control pe linie rutieră, până la asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică pe raza localităţii şi la cea de soluţionare a dosarelor penale aflate în lucru la postul de poliţie.

 - Care este numărul de dosare instrumentat în medie, lunar, de un poliţist din mediul rural, pentru fiecare post de poliţie rurală în parte? 

La nivelul posturilor de poliţie din mediul rural avem in jur de 2.000 de dosare penale, ceea ce înseamnă că la fiecare post de poliţie se instrumentează, în medie, câte 22 de dosare penale pe lună. Numărul diferă, însă, în funcţie de situaţia operativă existentă în zona de responsabilitate.

 - Există în Teleorman agenţi din rural care se deplasează cu bicicleta, pentru că nu au maşină în dotare?

Fiecare post de poliţie din mediul rural are în dotare cel puţin un autoturism de serviciu şi o bicicletă inscripţionată cu „Poliţia“. În funcţie de situaţie, se folosesc alternativ. Dar să nu uităm că patrularea se poate face şi pedestru, în acest fel se asigură şi o vizibiltate mai mare a poliţistului, în special în mediul rural. Bicicleta ca mijloc de deplasare se foloseşte de poliţist pentru deplasări pe distanţe mai scurte.

Salariile din Poliţie: între 2.300 şi 7.000 de lei

 - Există în cadrul IPJ Teleorman angajaţi care deţin titlul ştiinţific de doctor?

Conform evidenţei noastre, un singur poliţist din Teleorman are titlul de doctor. Îşi desfăşoară activitatea în cadrul Serviciului de Investigaţii criminale. Comisar Ion Pătraşcu este doctor în istorie, lucrează chiar pe linia de Patrimoniu Cultural.

- Care este cel mai mic salariu din cadrul IPJ Teleorman şi pentru ce post? 

Fără a avea pretenţia unor sume exacte, din cauza sutelor de poliţişti existenţi, nu vă pot prezenta exact această situaţie Salariul unui agent de poliţie debutant poate ajunge la 2300 de lei.

 - Dar cel mai mare salariu şi pentru ce funcţie?

La polul opus ar fi salariul de unui şef de serviciu care poate ajunge la 7.000 lei.

Pe teren, cu Dacia din 1999 

- Câte maşini sunt, în prezent, în parcul auto al IPJ Teleorman şi care este autoturismul cu cea mai mare valoare de inventar? 

În dotarea inspectoratului există 245 de autoturisme, iar autoturismul cu valoarea cea mai mare de inventar este Autolaboratul Criminalistic, folosit de Serviciul Criminalistic. Este o maşină Mercedes Sprinter din anul 2002. Are o valoare de inventar de aproximativ 3 miliarde de lei vechi, dar valoarea este dată de echipamentele specifice de criminalistică cu care este dotată maşina.

 - Dar care este cea mai veche maşină şi cine o foloseşte?

Încă mai există autoturisme Dacia 1310 care sunt folosite la unele posturi de poliţie, dar şi acestea sunt în stare foarte bună de funcţionare, au actele la zi, ca toate celelalte autoturisme. Avem Dacia din 1999 care încă funcţionează.

 - Care este necesarul de autoturisme de serviciu al nivelul IPJ Teleorman şi în ce proporţie este acoperit?

În desfăşurarea activităţilor, conform prevederilor fişei postului, autoturismele aflate în dotarea IPJ Teleorman sunt asigurate în procent de aproximativ 85%. Personal, consider că necesarul de autoturisme este asigurat. Odată cu înnoirea parcului auto al M.A.I., din anul 2015 ne-au intrat în dotare 34 de noi autoturisme. Eu sper ca prin întregul efort de îmbunătăţire a mobilităţii poliţiei beneficiari să fie, în final, cetăţenii, astfel încât întreaga comunitate să beneficieze de un serviciu poliţienesc de calitate. 

„Eu consider că nu avem motive să ne plângem“

 - Care este cota de combustibil alocată lunar pentru fiecare autoturism în parte? Este suficientă?

Nu există o cotă fixă de combustibil, dar resursele alocate asigură combustibilul pentru desfăşurarea în condiţii bune a misiunilor ce ne revin. Dacă într-o lună avem un consum mai mare, adică consumăm mai mult decât ne-a fost repartizat la începutul lunii, facem o solicitare de suplimentare la IGPR şi ni se acordă.

 - De-a lungul vremii, în presă au apărut ştiri despre poliţişti care au rămas în pană de benzină în timpul serviciului? Se confirmă?

Sistemul poliţienesc este testat permanent nu numai prin evenimentele cotidiene, ci şi prin imaginile autorităţii apărute sau create prin mass-media. Una dintre acestea care nu s-a confirmat în inspectorat, de-a lungul mandatului meu, dar şi de când profesez ca poliţist, a fost că nu este suficient combustibil pentru ducerea la capăt a unei misiuni - lucru ce nu s-a întâmplat. Odată cu creşterea parcului auto, necesarul de combustibil a crescut. 

 - Neoficial, poliţiştii se plâng că bugetul nu le ajunge nici pentru hârtie, coli de scris sau pixuri şi că sunt nevoiţi să aducă de acasă. Sunt agenţi din rural care aduc la posturile de poliţie, coli de scris, pixuri sau săpun de acasă? 

Deocamdată, eu consider că nu avem motive să ne plângem. Nu au existat cazuri în care poliţiştii să nu aibă distribuite consumabile pentru desfăşurarea activităţilor. Din punct de vedere logistic, facem un efort permanent să obţinem un bun echilibru între îndeplinirea obligaţiilor ce ne revin cu resursele pe care le avem la dispoziţie.

 - În opinia dumneavoastră, sistemul de poliţie este subfinanţat?

Am răspuns la câteva dintre întrebările dumneavoastră cu privire la resurse şi după cum aţi observat, sistemul nu este unul subfinanţat, ci unul care depune eforturi continue pentru îmbunătăţirea sa. După cum se ştie, resursele financiare sunt distribuite de ordonatorul principal de credite, adică IGPR.

„Nu există statistică de ierarhizare a IPJ-urilor în funcţie de AN-uri“

 - Câte dosare cu autor necunoscut figurează în prezent în evidenţele Inspectoratului de Poliţie al judeţului Teleorman? 

La nivelul IPJ Teleorman sunt în lucru aproximativ 4.600 dosare penale cu AN. Evoluţia acestora nu este una liniară, ea oscilează de la lună la lună în funcţie de numărul de dosare penale înregistrate şi cele soluţionate. Avem şedinţe săptămânale în care este analizată evoluţia lucrărilor şi cauzelor penale cu AN raportată la numarul existent rămas la început de an.

 - Care este cel mai vechi dosar cu AN?

Cel mai vechi dosar cu autor necunoscut în Teleorman este din 2002. Este un dosar de omor.

 - Există o echipă specială în cadrul IPJ Teleorman care se ocupă de aceste AN-uri?

În atribuţiile fiecărui poliţist de judiciar, pe domenii şi linii de competenţă intră documentarea şi soluţionarea dosarelor penale cu A.N., dar nu se exclude posibilitatea constituirii unor grupuri de lucru care să instrumenteze cazuri din acest domeniu. În situaţia desfăşurării unor activităţi complexe, se constituie aşa-numitul grup de lucru sub conducerea unui adjunct căruia îi revine sarcina de a rezolva această lucrare cu A.N., dar, repet, numai atunci când se impune ca activitatea să fie desfăşurată de mai mulţi poliţişti.

 - Care este dosarul cu autor necunoscut cu cel mai mare prejudiciu estimat aflat în evidenţele IPJ Teleorman? De când datează, în ce a constat fapta şi care este prejudiciul estimat?

Dosarul cu cel mai mare prejudiciu aflat în evidenţa IPJ Teleorman datează din anul 2015 şi se referă la săvârşirea infracţiunilor de furt şi înşelăciune prin metoda ”Accidentul”. Valoarea prejudiciului în acest dosar este de 20.500 lei.

 - Există în ţară situaţii în care unele IPJ-uri au spus ca nu au indicatori statistici referitori la dosarele cu AN, spre exemplu. Există, la nivel de inspectorate, o obligativitate in acest sens?

Nu cunosc şi nu mă pronunţ cu privire la situaţia prezentată de alte inspectorate de poliţie judeţene. Nu a existat niciodată această obligativitate, dar ca manager, unul dintre obiective îl reprezintă gestionarea eficientă a situaţiei operative.

 - Cum stă IPJ Teleorman, la nivel naţional, în ceea ce priveşte numărul dosarelor AN?

Nu avem situaţii statistice care să ierarhizeze naţional inspectoratele din punct de vedere al dosarelor cu A.N.   

Poliţiştii penali

 - Câţi poliţişti din cadrul IPJ Teleorman au fost cercetaţi pentru fapte de corupţie?

În momentul de faţă există 4 poliţişti împotriva cărora s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru fapte de corupţie, ei fiind puşi la dispoziţie până la pronunţarea unei sentinţe definitive.

 - Dar poliţişti cercetaţi disciplinar?

De la începutul acestui an, 26 de poliţişti au fost cercetaţi disciplinar, iar 4 dintre ei au fost sancţionaţi disciplinar.

 - Ce înseamnă în poliţie „sancţionare disciplinară“?

Sancţiunile disciplinare diferă, în funcţie de gravitatea faptei. Sunt mai multe forme de sancţionare. Prima este atenţionarea, apoi avertizare scrisă, diminuarea drepturilor salariale pe o perioadă de la o lună la trei luni cu un procent cuprins între 5 şi 30%, trecerea pe o funcţie inferioară, amânarea avansării în grad şi cel mai rău retrogradarea din poliţie.

Cu ce se combate corupţia: testări de integritate

 - Unul dintre cele mai mari scandaluri de corupţie în Teleorman a fost cel de la Rutieră din 2015. Câţi dintre poliţiştii cercetaţi atunci mai lucrează la acest serviciu?

Din păcate, a fost un eveniment neplăcut care poate a afectat imaginea instituţiei noastre. A rămas de datoria noastră să înlăturăm aceste sentimente de neîncredere ale cetăţenilor, să îndemnăm societatea să fie alături de instituţia pe care o conduc pentru că ea îi deserveşte 24 de ore din 24. Să lăsăm lucrurile care sunt în curs de clarificare să-şi urmeze cursul legal de soluţionare…Poliţistul cercetat de către D.N.A. în scandalul la care aţi făcut referire (n.r Dănuţ Dobre, fostul şef al Poliţiei Rutiere Teleorman) nu mai lucrează la Serviciul Rutier. Ceilalţi poliţişti care au fost conduşi la audieri de către D.N.A. au avut calitatea de martori.

 - Conducerea IPJ Teleorman a luat vreo măsură pentru reducerea corupţiei la acest serviciu, renumit pentru faptele de corupţie pe care DNA le-a descoperit în ultimii ani?

Da. S-au intensificat testările de integritate, s-au actualizat riscurile şi măsurile asociate acestor tipuri de fapte, colaborând conform legislaţiei pe această linie cu serviciul teritorial de profil care a şi participat, de altfel la instruirea poliţiştilor. 

 - În urmă cu doi ani, şeful de post de la Drăgăneşti de Vede s-a împuşcat cu arma din dotare în curtea postului de poliţie. Mai sunt evaluaţi psihologic angajaţii din poliţie? 

Da, normal. Poliţiştii sunt evaluaţi  periodic conform ordinelor şi dispoziţiilor interne, în funcţie de structurile din care fac parte. Activitatea de evaluare psihologică a poliţiştilor se face nu numai planificat, dar şi atunci când situaţia o impune.

„Dosarele lui Dragnea? Nu putem comenta“

 - Liviu Dragnea a avut vreodată un dosar la IPJ Teleorman? Ce speţă era, când a fost înregistrat şi ce s-a întâmplat cu dosarul?

Nu este de datoria noastră să comentăm dosare penale. 

 - Dar fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica? Neoficial, au circulat informaţii referitoare la un dosar de evaziune fiscală pe numele Bombonicăi Dragnea, în calitate de administrator al SC Turris, hotelul de la Turnu Măgurele. A existat un asemenea dosar şi ce s-a întâmplat cu el? 

Cred că am răspuns la această întrebare mai înainte. Statisticile existente la nivelul IPJ sunt întocmite de genuri de infracţiuni, nu pe nume de persoane, funcţia deţinută, apartenenţa religioasă, politică sau etnie.

Opinia şefului IPJ: „Creşterea siguranţei stradale a mutat agresivitatea în familie“

 - Care ar fi, în opinia dumneavoastră, primele cinci mari probleme al IPJ Teleorman sau primele cinci mari probleme ale Poliţiei Române?

Pot să vă răspund doar în numele Inspectoratului pe care îl conduc. Printre problemele pe care le întâmpinăm, nu neapărat într-o ordine a importanţei, aş menţiona fluctuaţia fenomenului criminal, cu tendinţele negative pe care le poate ascunde evoluţia. O altă problemă ar fi evoluţia trendului uşor ascendent al cazurilor de violenţă în familie, concretizate în infracţiuni de loviri sau alte violenţe, 112 şi alte infracţiuni în materie. Această este şi un efect al creşterii siguranţei stradale, care a mutat întrucâtva sfera agresivităţii din planul vizibil, în acela al familiei.

Infracţiunea de furt cu diferitele sale forme de manifestare este temerea cea mai răspândită în spaţiul public. O altă problemă ar fi criminalitatea itinerantă şi cea transfrontalieră, prin modurile variate de operare ale unor suspecţi din alte judeţe sau din propriul judeţ care se deplasează în ţară sau peste hotare. Acestea ar fi problemele mari la o primă analiză.

În realitate, managementul unui inspectorat trebuie să îşi păstreze întreaga disponibilitate pentru fiecare amănunt şi detaliu al tuturor aspectelor problematicii muncii de poliţie care este, până la urmă, menirea acestei instituţii.

Pe aceeaşi temă:

Cazul teribil al tinerei din Argeş găsite moartă într-o râpă, legată şi cu chiloţii îndesaţi în gură. De 17 ani, ucigaşul e de negăsit

Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“