Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
România, mereu surprinzătoare
România, mereu surprinzătoare

Ziarul „Adevărul“ continuă astăzi campania „România infractorilor necunoscuţi“. Analiza datelor privitoare la cele 569.840 de infracţiuni nesoluţionate de către autorităţile statului scoate la lumină cifre statistice surprinzătoare.

Poliţiştii şi procurorii din zona Transilvania ţin în sertare mai multe cauze penale încadrate la categoria „omor“ decât omologii lor din regiunea Moldovei. În Ardeal există, de asemenea, mai mulţi infractori neprinşi care au săvârşit infracţiuni de furt şi înşelăciune.

Jurnaliştii „Adevărul“ au adunat, din răspunsurile primite de la inspectoratele de poliţie judeţene şi de la parchetele de pe lângă tribunale, 569.840 de dosare penale încadrate la categoria „autor necunoscut“ pe teritoriul României. Analiza datelor statistice relevă câteva concluzii la prima vedere surprinzătoare. În ciuda stereotipurilor privitoare la „supremaţia“ absolută a moldovenilor la categoria infracţiuni, cifrele arată că regiunea Ardealului este pe primul loc la cazuri omoruri clasificate cu autor necunoscut (AN). La fel, Ardealul se clasează în vârful clasamentului la furturi şi înşelăciuni fără autori identificaţi. Regiunea Moldovei este pe primul loc al nefastului top al AN-urilor la tentative de omor, violuri, tâlhării şi accidente rutiere.

Trebuie menţionat că regiunea Ardealului are, potrivit datelor oficiale, o populaţie semnificativ mai mare – circa 5,5 milioane de locuitori, comparativ cu 4,9 milioane de locuitori înregistraţi în Moldova.
Ardealul, campion la omoruri cu AN.

Oamenii legii din România n-au reuşit să rezolve în zona Ardealului 60 de dosare penale având drept obiect infracţiunea de omor. Pe judeţe, în Alba sunt 3 dosare, în Bihor - 10, Bistriţa - 3, Braşov - 4, Cluj - 6, Covasna - 2, Harghita - 9, în Maramureş şi Sălaj câte unul, în Mureş - 3, în Satu Mare şi Sibiu câte 9 dosare.

Urmează Banatul, cu un total de 52 de dosare de omor cu autor necunoscut. În Arad sunt 8 astfel de dosare, în Craiova 10, în Gorj 7, în Hunedoara 3, în Mehedinţi 8, în Timiş 13, în Caraş-Severin 4 şi în Vâlcea 2.

În Moldova sunt în total 45 de dosare de omor cu autor necunoscut. Dintre acestea, 5 sunt înregistrate la Bacău, tot atâtea la Botoşani, unul la Brăila, câte 10 la Buzău şi iaşi, 2 la Galaţi, 5 la Neamţ, 3 la Suceava şi 4 la Vaslui.

În Dobrogea sunt în total 43 de dosare de omor cu autor necunoscut. Dintre acestea, 6 sunt în Argeş, 5 în Călăraşi, 4 în Constanţa, câte 5 în Dâmboviţa şi ialomiţa, 2 la Giurgiu, 10 în Olt şi 6 în Teleorman.

Moldova tentativelor de omor nerezolvate

Cele mai multe tentative de omor nesoluţionate se înregistrează statistic în regiunea Moldova, 21 de dosare în total. La Bacău şi Buzău există câte un dosar de tentativă de omor cu AN, la Galaţi - 6, la Iaşi - 4, la Neamţ - 2, la Suceava - 5 şi la Vaslui - 2.

Urmează Banatul, cu 19 dosare, dintre care 2 la Arad, 9 la Craiova, câte unul la Hunedoara şi Vâlcea, 4 la Mehedinţi şi 3 la Timiş. Pe locul 3 este Dobrogea. Cinci dosare sunt la Constanţa, 7 la Dâmboviţa şi 2 la Teleorman. Pe ultimul loc este Ardealul, cu un total de 14 dosare, dintre care 5 la Braşov, 3 la Satu Mare şi câte unul la Cluj, Covasna, Harghita şi Maramureş.

Ardealul, primul la furturi cu autor neidentificat

În zona Ardealului se înregistrează cele mai multe dosare de furt cu autor necunoscut, 66.347. În Alba sunt 4.882 de dosare de furt cu AN, în Bihor 6.664, în Bistriţa 2.030, în Braşov 9.809, în Cluj 19.438, în Covasna 1.152, în Mureş 12.660, în Sălaj 2.850, în Satu Mare 4.734 şi în Sibiu 5.393.
Pe locul 2 se află zona Moldovei, cu un total de 57.010 de dosare de furt cu autor necunoscut.  Bacău sunt 6.074 de dosare, în Brăila 3.849, în Buzău 5.141, în Galaţi 6.171, în Iaşi 20.197, în Neamţ 5.271, în Vaslui 8.560, în Vrancea 1.647.

În Dobrogea sunt, în total, 48.320 de dosare de furt cu autor necunoscut. Dintre acestea, în Argeş sunt 8.565 de dosare, în Călăraşi 721, în Dâmboviţa 6.653, în Giurgiu 6.532, în Ialomiţa 6.304, în Olt 4.193, în Prahova 6.528, în Teleorman 788.

În Banat sunt, în total, 23.495 de dosare de furt cu autor necunoscut. Cele mai multe dintre ele, 13.625, sunt în Timiş, în Craoiva sunt 970 de dosare, în Gorj 4.853, în Mehedinţi 1.046 iar în Caraş Severin 3.001.

Peste 70 de violuri nesoluţionate în Moldova

Moldova este pe primul loc în ţară la cazuri de viol nerezolvate de oamenii legii, 77 la număr. Cele mai multe - 30, sunt în Iaşi. În Vaslui sunt înregistrate 23 de dosare de viol cu AN, în Bacău 7, în Botoşani şi Vrancea câte unul, în Brăila 6, în Galaţi 2, iar în Neamţ - 7.

Urmează Ardealul, cu 62 de dosare de viol nerezolvate. În Braşov sunt 22 de dosare, în Alba unul, în Oradea 12, în Bistriţa 2, în Cluj 7, în Covasna 2, în Mureş 6, în Sălaj 2, în satu Mare 3 iar în Sibiu 5.
40 de dosare de viol cu AN sunt în Dobrogea, 17 dintre ele în Argeş, câte unul în Călăraşi şi Dâmboviţa, 7 în Giurgiu, 5 în Ialomiţa, 2 în Olt, 4 în Prahova, 3 în Teleorman. În Banat sunt 19 dosare de viol cu AN, 3 în Craiova, unul în Gorj, 2 în Hunedoara, 10 în Timiş şi 3 în Caraş Severin.

Moldova, prima şi la tâlhării cu AN

Tâlhăriile nerezolvate de oamenii legii sunt, în cel mai mare număr, în zona Moldovei, 2.053 la număr. În Bacău sunt 310 astfel de dosare, în Brăila 99, în Buzău 90, în Galaţi 249, în Iaşi 770, în Neamţ 259, iar în Vaslui 276. Urmează Ardealul, cu 1.488 de dosare de tâlhărie nerezolvate. Dintre acestea, 49 sunt în Alba, 217 în Bihor, 21 în Bistriţa, 540 la Braşov, 26 la Cluj, 16 la Covasna, 54 la Harghita, 396 la Mureş, 22 la Sălaj şi 147 la Satu Mare.

622 de dosare de tâlhărie cu AN sunt în Banat, cele mai multe - 527 la număr, în judeţul Timiş. În Craiova sunt 9 dosare, în Gorj - 29, în Mehedinţi - 14 şi în Caraş-Severin 43. În Dobrogea sunt 610 dosare de tâlhărie cu AN, 171 dintre ele în Argeş, 31 în Călăraşi, 131 în Dâmboviţa, 72 în Giurgiu, 63 în ialomiţa, 56 în Olt, 81 în Prahova şi 5 în Teleorman.

Ardealul conduce la înşelăciuni

În zona Ardealului se înregistrează cele mai multe dosare de înşelăciune cu autor necunoscut, 3.245 la număr. În Alba sunt 281 de dosare, în Bihor 287, în Bistriţa 159, în Braşov 794, în Cluj 678, în Covasna 48, în Harghita 44, în Mureş 380, în Sălaj 135, în Satu Mare 187 şi în Sibiu 192.

Urmează zona Moldovei, cu 3.088 de dosare cu autor necunoscut pentru infracţiunea de înşelăciune. La Bacău sunt 303 astfel de dosare, la Brăila 202, la Buzău 320, la Galaţi 444, la Iaşi 1089, la Neamţ 229, la Vaslui 447 şi în Vrancea 54.

În Dobrogea sunt 1.598 de dosare de înşelăciune cu autor necunoscut. Dintre acestea, 529 sunt în Argeş, în Călăraşi 75, în Giurgiu 113, în Ialomiţa 151, în Olt 167, în Prahova 295, în Teleorman 32. În Banat sunt 795 de dosare, 549 dintre ele în Timiş, 30 în Craiova, 162 în Gorj, 54 în Mehedinţi şi 115 în Caraş-Severin.

Haosul de pe şoselele ţării

Moldova conduce în statisticile cu accidente rutiere în care nu a fost identificat autorul - 180 la număr. Dintre acestea, 7 sunt la Bacău, 16 la Brăila, 22 la Buzău, 6 la Galaţi, 14 la Neamţ, 95 la Suceava, 15 la Vaslui şi 5 în Vrancea. Urmează Ardealul, cu 125 de dosare cu AN pe accidente rutiere. Dintre acestea, 6 sunt la Alba, la Bihor 2, la Bistriţa 6, la Braşov 64, la Cluj 6, la Covasna 3, la Harghita 15 şi al Mureş 23.

În Banat sunt 61 de dosare cu AN pe accidente rutiere, cele mai multe dintre ele, 35 la număr, în judeţul Timiş. La Craiova sunt 18 dosare, la Gorj şi Mehedinţi câte 4, iar la Caraş Severin - 7. În Dobrogea sunt 42 de dosare pe acest tip de infracţiuni, dintre care 23 în Argeş, unul în Dâmboviţa, 6 în Giurgiu, 3 în Ialomiţa, 5 în Olt, 3 în Prahova şi unul în Teleorman.

Cifre de coşmar în Bucureşti şi Ilfov

În Bucureşti sunt, în total, 211.118 dosare cu autor necunoscut. La Brigada Transport Urban sunt 1.486 de dosare în lucru, la Brigada Rutieră 779, iar la Serviciul Furturi Auto 7.210. Cel mai vechi dosar datează din 2002 şi priveşte furtul unui autoturism Dacia. La Serviciul Investigaţi Criminale sunt în lucru 335 de dosare cu AN, iar la Serviciul Omoruri 86 de dosare privind fapte din sfera marii violenţe. Cel mai vechi dosar datează din 1997 şi priveşte o infracţiune de omor. La Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase sunt în lucru 7 dosare, la Serviciul Investigarea Criminalităţii Economice - 10, la Serviciul Control Intern – 11, iar al Serviciul Grupuri Infracţionale Violente - 7 dosare.

În Ilfov există 8.030 de dosare de furt cu autor necunoscut, cel mai vechi din 2001, 85 de dosare cu AN având ca obiect infracţiunea de tâlhărie, 236 de dosare pe înşelăciune, 6 dosare de omor şi tot atâtea de tentativă de omor, 5 dosare cu AN pe viol şi 59 având ca obiect infracţiuni la regimul circulaţiei.

„Românismul“ bate „ardelenismul“, „moldovenismul“ sau „muntenismul“

Reputatul cercetător clujean Daniel David, autorul lucrării „Psihologia poporului român“, a comentat pentru „Adevărul“ datele statistice furnizate de instituţiile responsabile cu aplicare legii. 

„Eu am spus în diverse analize că, psihocultural vorbind, «românismul» bate «ardelenismul»,  «moldovenismul» sau «muntenismul». Prin asta înţeleg că avem o omogenitate psihoculturală remarcabilă la nivelul ţării.  Sigur că se pot găsi diferenţe între diverse zone mai mult sau mai puţin istorice ale României, dar la mize psihoculturale mari, diferenţele nu există sau nu sunt semnificative ecologic.  Diferenţele există mai mult ca proiecţie ideală (cum ne credem), nu la nivelul realităţii (cum suntem)“, este de părere Daniel David.
daniel david

Psihologul Daniel David FOTO: arhivă personală

Cercetătorul consideră că este nevoie de multă atenţie în interpretarea datelor statistice. „Numărul infracţiunilor trebuie raportat mereu la numărul populaţiei. De asemenea, astfel de infracţiuni capătă sensuri diferite în funcţie de modelul cultural-ideal din zonă. Acolo unde proiecţia este că la noi aşa ceva nu există/nu este de acceptat, şi un număr mic de infracţiuni devine scandalos. În analiză mai trebuie avut în vedere tipul infracţiunilor şi gradul de violenţă“, a mai spus David.

Explicaţiile numărului-record de infracţiuni nesoluţionate în Ardeal

Transilvania este „campioana“ României la înşelăciuni, omoruri şi furturi cu autor necunoscut, arată cifrele obţinute din statisticile poliţiei şi parchetelor din toată ţară. În total, în Ardeal sunt înregistrate 117.789 de infracţiuni cu autor necunoscut, comparativ cu Moldova, unde există 96.472 de dosare cu AN.

Specialiştii intervievaţi de reporterii „Adevărul“ sunt de părere că există mai mulţi factori care explică locul 1 ocupat de Ardeal în topul mai multor tipuri de infracţiuni încadrate cu autor necunoscut.

„Aş pune numărul mai mare de astfel de dosare în Ardeal în primul rând pe seama faptului că cei de aici raportează la poliţie şi incidente mai mărunte. Să nu uităm că majoritatea dosarelor cu AN se referă la infracţiuni mai degrabă minore, care probabil nici nu sunt prioritare pentru instituţiile de anchetă. Faptul că numărul raportărilor e mai mare arată că cetăţenii au aşteptări de la instituţii, se aşteaptă ca problemele lor să fie rezolvate (...). În alte regiuni ale ţării cred că aşteptările cetăţenilor de la instituţii sunt mai reduse când vine vorba de infracţiuni percepute drept minore“, consideră sociologul clujean George Jiglău (foto în dreapta, sursa: arhivă personală).

geroge jiglau foto arhiva personala

Sociologii vorbesc despre existenţa unei legături strânse între nivelul de dezvoltare al unei regiuni şi incidenţa mai mare a apariţiei de infracţiuni, dar şi între nivelul de şomaj şi creşterea infracţiunilor împotriva proprietăţii (n.r. - furturi de bunuri). O altă posibilă cauză a numărului mare de ilegalităţi din Transilvania, apreciază sociologul Ioan Hosu, s-ar datora şi practicilor instituţionale diferite.

„Procentul infracţiunilor cu autor necunoscut ne spune ceva si despre eficienţa autorităţilor“, afirmă psihologul Gabriela Culda, triplu licenţiată în Drept, Psihologie şi Ştiinţe Economice, cu un master în Ştiinţe Penale şi Criminalistică.

Alte două aspecte care merită luate în considerare, este de părere Ioan Hosu, sunt gradul de urbanizare mai mare din Ardeal faţă de Moldova, dar şi că oportunitatea infracţională e mai mare în zonele dezvoltate economic, care atrag mii de oameni în doar câteva zile la evenimente culturale, sportive sau în weekend-uri.

„În mediul urban, controlul social e mai redus, chiar inexistent. La oraş nu-ţi cunoşti toţi vecinii şi poate nici nu te interesează să-i cunoşti. La sat avem de a face cu un control social mai puternic“, consideră acesta.

„Nu sunt diferenţe semnificative“

Potrivit lui Hosu, „statistica nu-i reperul absolut“. Opinia sa e împărtăşită şi de psihologul Gabriela Culda:

„Dacă ne raportăm la numărul de locuitori din Ardeal şi cei din Moldova, atunci când comparăm numărul de infracţiuni dintre cele două regiuni, putem observa că nu sunt diferenţe semnificative. Dar oricum, nu trebuie să tragem concluzii pripite despre ardeleni sau despre moldoveni, plecând doar de la aceste cifre“.

Ioan Hosu Sursa foto Facebook I H

Sociologul Ioan Hosu FOTO arhivă personală/Facebook 

Aceste statistici – continuă Culda – ne spun doar locul unde s-a petrecut fapta, nu de unde este cel care a comis-o:

„Poate fi vorba de un ardelean care a săvârşit o infracţiune în Moldova sau un moldovean care a săvârşit o infracţiune în Ardeal. (...) Anumite infracţiuni, cum sunt cele împotriva patrimoniului (furt, tâlhărie, etc.) se comit de către infractori din toată ţara, în regiunile mai bogate ale ţării“.

Gabriela Culda consideră că existenţa în Ardeal a mai multor furturi cu autor necunoscut nu înseamnă obligatoriu că în regiune se comit mai multe furturi sau că autorităţile sunt mai puţin eficiente în descoperirea autorilor sau că victimele raportează cazurile de furt mai frecvent decât în altă regiune.

„Această ultimă ipoteză este un alt factor ce poate explica diferenţele. O cultură civică mai pronunţată şi o reacţie adecvată a autorităţilor încurajează raportarea infracţiunilor de către victime, chiar şi atunci când şansele de a fi descoperiţi infractorii sunt foarte mici“, spune psihologul.

Cum se raportează românii la infracţiuni

Gabriela Culda (foto mai jos, credit foto: arhivă personală) consideră că dincolo de simţul civic si de încrederea în autorităţi, extrem de importantă este atitudinea pe care o adoptă oamenii faţă de infracţiuni.

gabriela culda foto

„Ne amintim, în cazul violului de la Vaslui, unele reacţii foarte elocvente pentru normalizarea infracţiunii. Auzeam replici precum «din-astea se mai întâmplă», «violuri sunt de când e lumea», «toţi am fost tineri». Această atitudine arată că infracţiunea e percepută aproape că un comportament normal. O astfel de percepţie va duce mai greu spre raportarea infracţiunilor. Aceeaşi situaţie am văzut-o şi într-un caz recent de violenţă al unor tineri din Cluj. Chiar victima care a fost lovită cu picioarele în cap spunea «io am mers acasă, nu mă gândeam să merg la poliţie. Eram toţi beţi. Se mai întâmplă la beţie». Este un alt exemplu de normalizare a violenţei. Cu alte cuvinte, pentru a dezvolta în noi comportamente civice responsabile de semnalare a infracţiunilor, trebuie înainte să avem o atitudine personală fermă în fata lor. Dacă mie, de fapt, nu mi se pare chiar aşa grav un furt sau o bătaie, este foarte posibil să o las nesancţionată“, concluzionează psihologul.

„Adevărul“ continuă campania „România infractorilor necunoscuţi“ miercuri, 14 septembrie, cu o analiză a justiţiei din Iaşi, judeţul clasat pe primul loc la nivel naţional în privinţa celor mai grave infracţiuni cu AN.

Vă mai recomandăm:

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Ziarul „Adevărul” demarează, astăzi, Campania „România infractorilor necunoscuţi”, prin care vă vom prezenta, în fiecare zi, pe larg, cum a ajuns ţara noastră să înregistreze 600.000 de dosare penale nerezolvate de oamenii legii.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite