29 noiembrie: Ziua în care a fost ucis liderul legionarilor Corneliu Zelea Codreanu
0Pe 29 noiembrie a murit revoluționarul Nicolae Bălcescu (1852), este ucis legionarul Corneliu Zelea Codreanu (1938), regizorul Ion Popescu-Gopo (1989) și scriitorul Titus Popovici (1994). În aceeași dată, dar în 1924, s-a născut actorul Mihai Mereuță.
1852 - A încetat din viaţă la Palermo, revoluționarul Nicolae Bălcescu, întemeietor al istoriografiei române moderne și unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării paşoptiste
Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819, București – d. 29 noiembrie 1852, Palermo), istoric, scriitor și revoluționar român. Alături de fratele său mai mic, Barbu, a participat la Revoluția din 1848. A fost editorul revistei „Magazin istoric pentru Dacia” si autorul lucrarilor „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, „Puterea armata şi arta militară la români”).
A murit la Palermo, dar nu a fost îngropat la groapa săracilor cum s-a scris, ci transportat la mânăstirea Capucinilor unde trupul sau a fost mumificat. Mumia lui se poate vedea și astăzi în galeria acelei mânăstiri, cu mențiunea: „Nicolae Bălcescu, prim ministru al Valachiei”.
1924 - S-a născut Mihai Mereuță, actor român de teatru și film
Mihai Mereuță (1924–2003), unul dintre cei mai apreciați actori români, s-a născut într-o familie de țărani din Santa Mare, județul Botoșani. Deși provenea din mediul rural, a absolvit în paralel Conservatorul „George Enescu” și Facultatea de Litere și Filosofie, demonstrând un talent și o perseverență remarcabile.
Cariera sa artistică s-a desfășurat pe scena teatrelor din Iași și Ploiești, iar din 1957 a devenit parte din Teatrul Municipal din București (actualul Teatru Bulandra), unde a jucat numeroase roluri de prestigiu. A interpretat zeci de personaje în film, printre care se numără „Mihai Viteazul”, „Setea”, „Osânda” sau „Liceenii”, și a participat la sute de piese radiofonice, fiind o prezență constantă și respectată în cultura românească.
Pe plan personal, Mihai Mereuță era cunoscut pentru modestia sa și pentru legătura cu rădăcinile sale rurale, descriindu-se adesea drept „oleacă școlit, dar țăran”. Este și tatăl Măriucăi Talpeș, cofondatoarea Bitdefender, una dintre cele mai de succes companii IT din România.
1938: Jandarmii îl ucid, la ordinul regelui Carol al II-lea, pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul legionar
În urmă cu 85 de ani, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, sfârşea, alături de alţi 13 „camarazi”, ştrangulat pe un câmp, simbolul extremei drepte româneşti din perioada interbelică, Corneliu Zelea Codreanu.
Liderul legionar a fost condamnat, în luna mai 1938, la 10 ani de muncă silnică, pentru trădare. În noiembrie, Codreanu, alături de alţi 13 legionari, era transportat cu o dubă a Jandarmeriei de la Râmnicu Sărat la Bucureşti. În dreptul localităţii ilfovene Tâncăbeşti, legionarii au fost coborâţi sub pretextul unei pauze.
Pe câmp au fost ştrangulaţi de jandarmi şi apoi împuşcaţi pentru a invoca motivul unei încercări de evadare. Au fost aruncaţi într-o groapă comună la Jilava şi au fost arşi cu vitriol. În aceeaşi noapte, au fost împuşcaţi legionari şi la Cluj, şi Bucureşti, de exemplu locotenentul Nicolae Dumitrescu şi profesorul Vlad Cristescu.
Alţi şase legionari mureau în duba Poliţiei Capitalei. Documentele vremii şi o serie de specialiştii arată că cei care au comandat asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu sunt Regele Carol al II lea, Armand Călinescu folosindu-se în special de prefectul Poliţiei Capitalei, Gavril Marinescu.
1968: S-a născut Ramona Bădescu, interpretă de muzică uşoară și actriță
Ramona Bădescu s-a născut în 1968 la Craiova. Ea a cântat de mică şi a visat să devină actriţă. Părinţii săi au îndrumat-o spre o şcoală ceva mai tehnică, astfel încât Ramona este licenţiata în Economie şi Comerţ. Ea a emigrat în Italia imediat după Revoluţie, în 1990, când a debutat în televiziune cu emisiunea Fantagame.
În 1994 a jucat în serialul TV Le storie di Farland, unde a interpretat un rol bine primit de public şi critici. După acest rol, ofertele s-au ţinut lanţ, iar Ramona şi-a făcut debutul şi în cariera cinematografică cu roluri în serialele La piovra 8, Incantesimo 2, I misteri di Cascina Vianello.
În 1996 devine cetăţean italian cu acte în regulă. Ramona Bădescu vorbeşte fluent italiană, engleză şi franceză.
În 2002 debutează ca actriţă în rolul principal în show-ul Gran Casino la Canale 5, iar talentul ei că dansatoare şi cântăreaţă este foarte apreciat. În 2005 participa la ediţia a doua a reality show-ului La fattoria, prezintă diverse programe de televiziune, iar în 2007 are un rol în spectacolul Moulin Rouge - Musical Romantico.
În 2008 a candidat la alegerile din Roma, însă nu a avut succes. Este însă colaborator pentru afacerile româneşti cu primarul Romei, Gianni Alemmano.
În România are câteva afaceri, printre care un restaurant, şi este implicată în politică şi diverse acţiuni umanitare.
1989 - A încetat din viaţă Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist și grafician român
Ion Popescu-Gopo (n. 1 mai 1923, București; d. 29 noiembrie 1989, București) a fost un artist plastic român, creatorul a nenumărate filme de desen animat în care personajul principal era „omulețul lui Gopo”, o creație proprie care l-a făcut celebru și i-a câștigat câteva premii naționale și internaționale, actor, editor de film, scenarist și regizor de film.
Gopo s-a impus, prin creațiile sale artistice, ca o mare personalitate a cinematografiei românești, câștigând, în 1957, premiul „Palme d’or” la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, Franța, cu filmul de scurt metraj Scurtă istorie. A primit titlul de Artist Emerit (anterior anului 1962).
Pseudonimul său de Gopo provine de la numele de familie ale părinților săi, numele de fată al mamei sale, Gorenco, și numele tatălui, Popescu.
1994: A murit Titus Popovici, scriitor și scenarist român, membru corespondent al Academiei Române
Autor a peste 34 de scenarii de film şi a mai multor romane, nuvele şi piese de teatru, Titus Popovici s-a născut la 16 mai 1930 la Oradea.
După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, debutează în proză, la douăzeci şi cinci de ani, cu volumul „Povestiri” şi romanul „Străinul”, în 1955.
Devine interesat de cinematografie şi, un an mai târziu, scrie adaptarea pentru ecran a nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici. Filmul, ce îi avea pe Constantin Codrescu în rolul lui Ghiţă, pe Geo Barton în rolul lui Lică Sămădăul şi pe Colea Răutu în rolul lui Pintea, a fost remarcat pe plan internaţional, fiind nominalizat la festivalul de la Cannes pentru cea mai bună regie în anul 1957.În 1964, Titus Popovici adaptează pentru ecran romanul „Pădurea spânzuraţilor”, scris de Liviu Rebreanu.
Filmul, regizat de Liviu Ciulei, îl avea pe Victor Rebengiuc în rolul principal. Nominalizată iar la două premii în cadrul Festivalului de la Cannes, pelicula câştigă premiul pentru cea mai bună regie. Anul 1967 deschide drumul pentru o serie de colaborări ale scenaristului cu regizorul Sergiu Nicolaescu, la filmele „Dacii”, „Mihai Viteazul” (1970), „Cu mâinile curate” (1972, scenariu original), „Ultimul cartuş” (1973), „Noi cei din linia întâi” (1985).
În 1979, prolificul Titus Popovici scrie un scenariu transpus în filmul „Artista, dolarii şi Ardelenii”, realizat de Mircea Veroiu. Scenariul parodiază filmele western. Povestea relatează aventurile a trei fraţi ardeleni care, fugind de asuprire, se refugiază, la începutul secolului, în vestul sălbatic american.
După multe aventuri, cei trei decid să se întoarcă acasă, numai că morocănosul frate mai mare se îndrăgosteşte fulgerator de o actriţă de cabaret, interpretată de Rodica Tapalagă. „Horea” (1984) sau „Crucea de piatră” (1993) sunt alte două filme cunoscute ce au fost scrise de Titus Popovici.
Scenaristul lucrează până în ultimul an al vieţii - 1994, când se stinge, la 64 de ani, la Tulcea, într-o excursie de vânătoare.
Se încarcă comentariile...
