Calitatea educației la sat, în picaj. Titularii pot preda orice disciplină. „Mă doare că nu se vorbește despre asta deloc”
0Din anul școlar care stă să înceapă vor fi în școlile de la sat și mai multe clase de învățământ simultan, iar mulți suplinitori calificați își vor pierde posturile. Titularii, în schimb, ar putea fi nevoiți să predea discipline pentru care nu au calificare, doar pentru a-și păstra catedra.
În toată această ecuație, de șansa copiilor din mediul rural la educație de calitate, în condițiile în care și așa rezultatele lor la examenele naționale sunt mult sub cele ale colegilor lor de al oraș, nu se mai vorbește.
De când s-au anunțat măsurile de austeritate care impun creșterea normei didactice cu două ore, creșterea numărului de elevi la clasă și modificări în organizarea învățământului simultan, îngrijorarea în rândul profesorilor din școlile mici a crescut constant. Sunt școli în care învățământul simultan este o normalitate de foarte mulți ani și care mai funcționează de sine stătătoare pentru că sunt școli unice la nivel de localitate.
Acolo unde sunt „ani mai buni” și se adună mai mulți elevi, învață în regim simultan elevi din câte două clase. Unde numărul de elevi este foarte redus, s-a ajuns chiar să învețe în aceeași clasă și elevi din patru ani de studiu. Este o soluție care nu-i ajută nici pe elevi și nici pe profesori, însă și unii și ceilalți s-au împăcat cu ideea.
Peste realitatea și așa dură, ultimele măsuri anunțate în educație, cuprinse în proiectele de acte normative aflate în consultare publică, vin ca sarea pe o rană deschisă.
Am stat de vorbă cu trei directori din mediul rural, din județul Olt, care conduc școli mici, în care se învață și în regim simultan. În aceste școli, din toamnă, cel mai probabil suplinitorii calificați (adică profesori care au studii în domeniul în care predau, susțin concurs, dar nu au putut ocupa posturi titularizabile pentru că astfel de posturi nu au fost disponibile) nu vor mai avea loc. De ce? Pentru că orele lor vor fi împărțite titularilor școlii. Ce înseamnă asta pentru elevi? Că vor avea în fața lor, la fiecare oră, aceiași doi-trei profesori titulari care vor preda atât discipline pentru care s-au pregătit, cât și discipline pe care sunt nevoiți să le predea pentru a aduna cele 20 de ore câte va avea din toamnă o catedră întreagă, totul legal.
„Țara, e clar, nu e bine. Ceva trebuia făcut, dar sunt niște măsuri extraordinar de drastice”
La Școala Gimnazială Șopârlița se învață în regim simultan atât la ciclul primar, cât și la cel gimnazial. În anul școlar proaspăt încheiat elevii de clasa a VIII-a au putut învăța într-o clasă de sine stătătoare, chiar dacă ei au fost doar șapte. Schimbările propuse acum nu mai permit asta, ci se vor face doar orele de Limba română și Matematică separat de clasa cu care cei de a VIII-a învață în regim simultan. Cine, însă, le va preda Matematică, de exemplu, este o întrebare la care deocamdată directoarea Nelly Dincă nu are un răspuns final. De ce? Pentru că în anul școlar încheiat, de exemplu, a avutîn școală un suplinitor calificat pe care cel mai probabil nu-l va mai avea, pentru că orele acestuia se vor împărți între titularii de alte discipline.
„Noi suntem deja o școală micuță. Lucram într-adevăr pe simultan și înainte, dar nu era problema care este acum. Prin creșterea normei didactice cu cele două ore, adică la 20, voi avea o groază de profesori care vor intra în restrângere. Ideea e că a crescut și numărul de elevi la clasă. (...) Ei s-au gândit că e o modalitate de a micșora numărul de posturi, de a împuțina oamenii pe care trebuie să-i plătească, și a fost suficient. Probabil nu i-a interesat absolut nimic în rest”, spune prof. Dincă.
Cum se ajunge însă ca ore de Matematică să fie repartizate unor profesori fără această specializare? Iată cum.
„La noi în rural ai dreptul să iei de la jumătate de normă și alte specializări. Adică ai obligația de a avea jumătate de normă în specialitate și în rest poți să ai alte specializări. Asta înseamnă că de la mine va disparea tot ce însemna suplinitor calificat. Adică tot ce avea suplinitorul calificat va fi luat de profesorul titular, ca să i se completeze catedra. Este situație în care nu se poate realiza completarea catedrei nici așa. Adică nu sunt suficiente ore la nivel de școală să poți completa norma titularilor. Și atunci îi bagi în restrângere de activitate parțială sau totală”, a explicat directoarea.
Pe lângă cele două ore pentru fiecare titular trebuie asigurate și orele de care nu mai este degrevat directorul. Până acum, directorul era obligat să predea, dintr-un total de 18 ore, între 4 și 6 ore. După modificări, obligația de catedră va crește la 10-14 ore, în funcție de mărimea școlii, adică în rural, unde sunt școli mici, directorul va trebui să predea 14 ore. Nelly Dincă predă Limba română, așa că se poate spune că ghinionul directorului este norocul elevilor, care se vor bucura că această disciplină de examen le va fi predată de un profesor pregătit să facă asta. Profesoara este însă titulara unei alte școli, dintr-un oraș mic, iar acea școală va fi comasată cu altele la fel de mici. În urma comasărilor dispar alte ore sau catedre, așa că, spune Relly Dincă, deja catedra pe care o ocupă devine și aceasta incertă.
Măsurile aduc pe de o parte o situație cu care profesorii nu se împacă, iar pe de alta ar putea naște nemulțumiri și în rândul părinților, se așteaptă cadrul didactic. Au acceptat că sunt elevi puțini și că se învață în clase „2 în 1”, însă va fi greu ca acum să li se explice și de ce un profesor ajunge să le predea copiilor lor nu o disciplină, nu două, ci poate trei sau patru.
Pentru Fizică, Chimie și Matematică, la Școala Șopârlița veneau suplinitori calificați. Acum aceste ore le vor reveni titularilor școlii. Profesoara de Biologie va preda și Fizică, un alt profesor va preda Chimie etc.. O parte dintre profesori au dublă specializare, însă ajunge ca nici asta să nu-i mai ajute prea mult dacă pentru disciplina din cea de-a doua specializare există deja un titular în școală.
„În cazul în care simultanul nostru se mărește, adică intrăm mai multe clase la simultan (n. red. – în prezent în școală sunt două clase de simultan la ciclul primar și două la gimnaziu), va putea preda Matematică și profesorul de Română. Sau profesorul de Biologie. Profesoarei de Biologie îi dau Fizică. Fizică, Chimie... Dar sunt situații când profesorul de Română va trebui să ia și asta, pentru că n-avem ce face. Sau va accepta restrângere parțială de activitate și va trebui să meargă să vadă dacă reușește să-și completeze norma undeva”, a mai adăugat prof. Nelly Dincă. În toată această goană pentru „eficientizarea cheltuielilor” pierd copiii, atrage atenția profesoara.
„Niciodată nimeni nu se gândește la ei. Și știți ce mă doare cel mai tare? Că nu se vorbește despre asta deloc. Și părinții înțeleg că noi suntem de vină. Vă dați seama, când vor vedea că un profesor vine și predă aproape toate materiile din școală, sau jumătate din materiile din școală, că își pun semne de întrebare. E normal? Când vezi că al tău copil face Româna cu același profesor, Franceza cu același profesor, Engleza cu același profesor, îi dai și Muzică, și Desen... Nu mi se pare deloc normal. Nu, n-am cuvinte să spun ce înseamnă! N-am cuvinte!”, a mai spus profesoara care în această vară a obținut a treia licență. Chiar și cu aceste calificări, spune, nu știe ce va fi peste un an și dacă își va mai găsi locul în sistemul de educație.
Mulți directori vor renunța la posturi, este convinsă directoarea acestei școli, pentru că sarcinile sunt din ce în ce mai multe, personalul didactic auxiliar aproape că nu există, iar constrângerile se tot adună.
„Noi nu avem în rural secretari. Abia avem contabil cu jumătate de normă, și e un caz fericit. Sunt contabili cu 0,33 normă în școli, adică au trei școli. Gândiți-vă că tot ce înseamnă adeverințe, tot ce înseamnă foi matricole, tot ce înseamnă documente eliberate sunt în sarcina noastră, tot ce înseamnă situații care nu țin de contabilitate, sunt ale noastre. Absolut tot. În condițiile acestea, noi trebuie să ne facem aproape toată norma, 14 ore”, a mai explicat prof. Dincă.
Cum se predă la simultan
În discuție nu este doa asigurarea catedrelor, ci se pune problema în primul rând de calitatea educației. Elevii ar putea avea neșansa să învețe în clase nu „2 în 1”, ci „3 în 1” sau chiar patru clase deodată.
Întreb cum se predă, efectiv, Limba română la două clase deodată.
„Este foarte greu, pentru că trebuie să ai grijă ca uneia dintre clase să îi dai ceva de lucru iar celeilalte să îi predai și să fixezi cunoștințele. După ce ai reușit să faci asta cu o clasa, ora următoare le dai celorlalți să aprofundeze prin exerciții și lucrezi cu cealaltă clasă. Predai și fixezi cunoștințele predate. E exagerat de greu. Sunt, într-adevăr, ore, dar foarte rare, când poți lucra cu amândouă, dar tot așa, dai o fișă de evaluare unora, între timp lucrezi cu ceilalți la tablă, jumătate de oră, după ce și-au rezolvat fișa ceilalți le dai celorlalți de lucru și verifici cu cealaltă clasă... Este crunt, dar nu avem decât să ne descurcăm”, a precizat Dincă.
Până acum clasele de simultan s-au organizat în funcție de numărul de elevi, astfel încât să se adune cel puțin 10 pentru a se putea forma o clasă. De acum limita crește la 12, ceea ce îi supune riscului să nu se mai poată face câte o clasă din doi ani școlari, ci să se adune, poate, elevii din trei ani școlari.
La clasele primare se mai practică sistemul în care elevii celor două clase sunt chemați la școală cu un decalaj de două ore, astfel încât în primele două elevii din clasa a II-a, de exemplu, să fie singuri cu învățătoarea, iar elevii din clasa a IV-a, tot așa la ultimele două ore, iar două sau trei ore să fie comune. Sunt însă soluții pe care învățătorii le-au găsit în timp, au văzut că funcționează și au mers cu ele mai departe, neexistând rețete sigure.
Întreb dacă nu ar fi, poate, mai bine pentru toată lumea ca și școlile unice la nivel de localitate să se unească cu alte școli mici din localitățile vecine și, eventual, elevii să stea la școală până după-amiază, timp în care să li se ofere inclusiv o masă la prânz și activități diverse după școală. Părinții n-ar fi de acord să plece din sat, e convinsă directoarea, pentru că au temeri de tot felul. Pe de altă parte, nici nu există astfel de propuneri generoase, cum de fapt nu există niciun fel de soluții în favoarea elevilor care să le fi fost expuse și pe marginea cărora profesorilor să li se ceară părerea.
„Normal ar trebui să-și ia experți, să stea să analizeze și să vadă cum ar trebui să facă să nu arunce totuși niște oameni atât de simplu în stradă. E greu. Adevărul e că peste tot suntem într-o situație cruntă. Țara, e clar, nu e bine. Ceva trebuia făcut. Ideea este că e foarte repede, se dorește într-un timp foarte scurt și sunt niște măsuri extraordinar de drastice. Dacă se gândeau astfel de măsuri pe care să le pui în practică într-un an, în doi, era cu totul altceva”, mai spune directoarea Școlii Șopârlița.
„Ne chinuim de la un an să creștem calitatea și se pare că ni se dă în cap”
„Ne chinuim de la un an să creștem calitatea și se pare că ni se dă în cap, ca să spun așa. Ne chinuim să atragem și noi fonduri de pe unde putem, să le oferim copiilor, care sunt și așa din mediul defavorizat, cât mai mult”, spune directoarea Școlii Gimnaziale Oporelu, Adriana Popa. Școala s-a numărat printre cele selectate de minister pentru programul „Masă caldă” și alte beneficii pentru elevi. A trecut anul și masa caldă n-a mai ajuns, de-abia acum se vor distribui ceva tichete sociale. Vor beneficia de asemenea de o școală de vară, de excursii, se fac și ore remediale.
Prof. Adriana Popa predă Matematica, disciplină de examen. În anul școlar trecut, la gimnaziu au funcționat două clase, clasa a VIII-a separat, pentru că permitea legislația, iar clasele a V-a, a VI-a și a VII-a într-una singură. Din anul școlar care începe în toamnă există, într-adevăr, riscul ca toate cele patru clase de gimnaziu să învețe simultan, adică „4 în 1”.
Să predai într-o oră trei lecții, la trei clase diferite, este cumplit. Școala între timp s-a dotat cu mijloace moderne, astfel încât la cei mai mari, de clasa a VII-a, le-a pregătit aplicații digitale și le-a dat uneori de lucru individual, pentru a putea lucra cu cei mici.
„La început e mai greu, până-i decalam, adică la unii să predau, la unii să fac exerciții, la unii evaluare. Sunt foarte multe lecții. Adică noi, ca profesori, ne adaptăm cât de cât, dar, nu știu, prea se trece o limită a capacității noastre. Cât poți să te adaptezi și la situațiile astea? În loc să ne ușurăm munca, ne-o îngreunăm”, spune prof. Popa.
Predă la școala situată la aproximativ 40 de km de municipiul Slatina de peste 12 ani, iar în tot acești ani cu totul excepționale au fost cazurile în care au fost și clase de sine stătătoare.
Oricât de implicați ar fi profesorii, în regim simultan lucrurile decurg greoi. Încă din octombrie începe și programul de ore remediale, doar că școala românească nici pentru asta nu e pregătită. Copiii rămân la școală uneori mâncând doar cornul primit în programul „Lapte și corn”.
Soluția campusurilor școlare, sau o alta în care să fie aduși elevi și profesori din mai multe școli, care să aibă la dispoziție infrastructura adecvată, cărora să li se ofere o masă caldă, transport și posibilitatea de a învăța până după amiază, sună bine, însă va fi greu de pus în practică, cu atât mai puțin în acești ani în care se pune accent pe economisire, nu pe investiții, crede prof. Popa. Achizițiile promise de minister – imprimante, calculatoare etc. - încă din septembrie anul trecut sunt și astăzi așteptate la școală. Mai mult, școala nici nu a mai putut aplica pentru programe similare, pentru că ar fi încălcat principiul dublei finanțări, așa că proiecte care arătau extrem de bine pe hârtie au rămas în aer.
„Achiziții, doar ce am făcut noi, minore. Au fost un parchet, o dotare pentru bibliotecă, două rafturi, câteva cărți, am putut să le facem noi din bugetul pe care l-am primit ca școală, dar acele achiziții care țineau de Ministerul Educației, adică masă caldă, programe, licențe, toate cele, au spus că le achiziționează Ministerul Educației”, a mai spus dir. Adriana Popa. Nici măcar la cursurile promise nu au mai avut acces.
Consorțiile, pe de altă parte, ar putea fi o soluție, iar directoarea relatează cum decurg lucrurile în Franța, de exemplu, unde are rude și unde la clasele primare elevii rămân în școală până după amiază, primind o masă caldă la prânz și având acces la activități de tot felul, inclusiv diverse sporturi, după școală, în cadru organizat.
„Noi vrem să facem și o grădiniță cu program prelungit, și un after-school...”
Într-o situație delicată este și Școala Gimnazială Slătioara. Localitatea este la doi pași de municipiul Slatina, iar aici se ajunge la simultan pentru că cei mai mulți părinți își duc copiii la școală în oraș. Pentru colectivul școlii este frustrantă situația cu care se confruntă.
În anul școlar încheiat, în clasa a VIII-a au avut cinci elevi. Acum nu vor mai putea organiza clasă de sine stătătoare în anul terminal al gimnaziului, însă vor avea o astfel de clasă la a V-a. Probleme de încadrare vor fi, spune directorul Florin Ionescu. Afectați vor fi suplinitorii, cărora nici măcar nu știe ce să le transmită la acest moment.
„Eu cred că vor veni timpuri grele pentru colegii noștri care sunt suplinitori. Gândiți-vă, nu este păcat? Că poate au copii, poate au rate la bănci, ce pot să facă oamenii? Colega de Biologie, care avea continuitate, mă întreba ea ce face. N-am știut ce să-i spun. Dacă domnii guvernanți cred că noi suntem de vină pentru deficitul bugetar....”, spune cu amărăciune directorul.
Predă Educație fizică și sport și este, de fapt, titular într-o altă școală, la distanță de aproape 40 de kilometri. Pentru a putea să efectueze cele 14 ore obligație de catedră va fi nevoit să facă naveta și la școala la care este titular. Asta înseamnă o zi în care nu va fi în școala pe care o conduce, în condițiile în care, așa cum se întâmplă în toate școlile mici, e nevoie de prezența directorilor, care sunt și administratori, și secretari, și...
Lucrurile ar sta diferit dacă părinții nu și-ar mai duce părinții la școlile din oraș, dar n-a găsit încă soluția pentru a-i convinge să rămână. „Profesorii sunt bine pregătiți, n-au niciun motiv. Poate că învață în regim simultan, asta e o problemă, dar am ajuns aici tot pentru că nu mai sunt elevi. Noi facem tot ce ne stă în putință să-i convingem să rămână, aici nu au venit o dată cu un pachet de șervețele, le oferim tot. Noi am încercat. I-am dus în excursie cu ajutorul primăriei, tot să-i atragem să nu mai plece. La Slatina se mai cere una-alta, noi n-am cerut. Vrem să facem o grădiniță cu program prelungit, am vorbit cu domnul primar și ne susține să facem și after-school. Lucrurile merg bine până când vin părinții și cer transferul, la gimnaziu”, a mai precizat directorul Florin Ionescu.
Se încarcă comentariile...
