Exclusiv Summit fără substanță. Trump și Zelenski evită tensiunile, dar nu oferă soluții. Politolog: „Nu există un acord de negociat cu Moscova”
0În ciuda faptului că s-au vehiculat procente apropiate de 100% privind ajungerea la un acord și s-au făcut declarații optimiste, summitul de la Mar-a-Lago dintre președinții Trump și Zelenski nu va aduce rezultate spetaculoase, spune politologul Sergiu Mișcoiu.
Pe 28 decembrie 2025, președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întâlnit la reședința lui Trump din Mar-a-Lago, Florida, pentru a discuta despre un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, într-una dintre cele mai importante runde diplomatice de la începutul conflictului. Întâlnirea, care a durat aproape trei ore, a adus declarații optimiste privind progresul negocierilor, dar și recunoașterea faptului că încă există probleme sensibile nerezolvate.
Într-o conferință de presă comună la final, Trump a spus că părțile sunt „mult mai aproape de un acord între Rusia și Ucraina” și că negocierile sunt „foarte aproape” de finalizare. El a precizat că problemele privind viitorul statut al regiunii Donbas rămân neclare, dar că s-au făcut progrese.
Zelenski a confirmat și el progresul, anunțând că planul de pace în 20 de puncte este convenit în proporție de aproximativ 90%, iar garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt „100% agreate” între Ucraina și SUA. Trump a intervenit și a arătat că acordul de securitate este la „aproximativ 95%” și a subliniat că va continua discuțiile atât cu Zelenski, cât și cu liderii europeni pentru a rezolva punctele rămase.
Înainte de întâlnire, Trump a avut o convorbire telefonică „foarte productivă” cu Vladimir Putin, iar ulterior a declarat că va continua negocierile și cu liderul rus, sugerând că pacea este un obiectiv realist în câteva săptămâni.
De asemenea, cei doi lideri au vorbit cu mai mulți șefi de stat europeni — inclusiv din Franța, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit, Finlanda și Norvegia — precum și cu secretarul general al NATO și președintele Comisiei Europene, într-un efort de coordonare extinsă. Donald Trump a descris aceste discuții ca fiind „excelente”.
Totuși, chiar dacă tonul a fost optimist, probleme-cheie precum situația Donbasului și alte condiții privind retragerea trupelor și garanțiile de securitate rămân încă în discuție. Zelenski a sugerat chiar posibilitatea organizării unui referendum în Ucraina pentru decizii majore legate de pace.
„Nu suntem foarte departe de punctul în care eram înainte de această întâlnire”
Întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, urmată de conferințele de presă, nu a produs o schimbare majoră de paradigmă în negocierile privind războiul din Ucraina, consideră politologul Sergiu Mișcoiu, Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil. Expertul subliniază încă de la început că nu a avut așteptări foarte mari, explicând că „nici pregătirea acestei întâlniri nu a fost atât de laborioasă, astfel încât ea să ducă la mari rezultate”.
Totuși, Mișcoiu remarcă un element important, care ține mai degrabă de absența unui risc decât de apariția unei soluții: „este bine pentru Ucraina și pentru Europa faptul că nu a existat niciun fel de mare diferend între Trump și Zelenski”. În opinia sa, acest lucru contează, mai ales în contextul comportamentului imprevizibil al fostului președinte american. „Trump ne obișnuise cu fazele în care, după o perioadă în care este foarte conciliant cu Zelenski, ajunge în faze în care este critic la adresa lui, cu ieșiri uneori umorale”, amintește politologul, subliniind că lipsa unui asemenea episod „este deja o reușită în sine”.
Dincolo de această stabilitate de suprafață, substanța negocierilor rămâne însă neschimbată. „Nu putem să ne așteptăm la o evoluție spectaculoasă”, afirmă Mișcoiu, punctând că marile dosare sensibile au rămas „în continuare în suspans: chestiunea teritoriilor, chestiunea garanțiilor, chestiunea armistițiului”. Concluzia este clară: „nu suntem foarte departe de punctul în care eram înainte de această întâlnire”.
„Trump nu a fost deloc foarte lucid în conferința de presă”
Chiar și așa, întâlnirea nu a fost lipsită de utilitate. „Ea nu a fost inutilă, din contra, a confirmat faptul că dialogul există, în primul rând, între Ucraina și America”, explică politologul. Rolul Europei este recunoscut, dar rămâne unul secundar: „Am știut că Europa va juca un rol, însă acest rol rămâne în continuare marginal”. În realitate, spune Mișcoiu, lucrurile se discută mai degrabă „în negocierile directe și prin trimișii de linia a doua – Witkoff, Kushner și miniștrii și consilierii lui Zelenski”.
Un punct cheie al conferinței de presă a fost afirmația lui Trump potrivit căreia, pe rând, Putin și Zelenski ar fi fost mai aproape de dorința de a face un acord pe parcursul negocierilor anterioare, însă acum i-a văzut pe ambii dornici de a dori să ajungă la o înțelegere.
Mișcoiu este extrem de critic față de această relatare: „Dacă urmărim fluxul verbal al lui Trump, au existat sincope, repetiții, mici autocontradicții”.
Analiza sa este tranșantă: „Nu a fost deloc foarte lucid în conferința de presă” și „mai degrabă e vorba de un act prin care Trump încearcă să apropie momentul în care se va ajunge la un compromis decât să reflecte o realitate în sine”.
Gesturile lui Zelenski spun și ele o poveste. „Zelenski a zâmbit cumva trist și malițios, realizând că e vorba de un joc politic și diplomatic, nu de o relatare efectivă a modului în care s-a desfășurat negocierea”, observă Mișcoiu, sugerând că liderul ucrainean a înțeles dimensiunea retorică a discursului american.
Declarațiile optimiste, un exercițiu retoric. Nu există un acord de trimis la Moscova
La fel de sceptic este politologul și în privința procentelor invocate de Zelenski și Trump. „Cum poți aprecia în procente cât la sută din discuții sunt realizate?”, întreabă retoric Mișcoiu, ironizând ideea unor „statistici, regresii liniare sau analize computerizate de discurs”. În realitate, spune el, aceste cifre „sunt venite să arate un consens zdrobitor, aproape de identificare perfectă cu o idee” și servesc mai ales ca instrument de stimulare a optimismului.
Trump, pe de altă parte, „folosește epitete precum „great” sau ”fantastic” la tot”, ceea ce creează impresia unei apropieri accelerate de pace, dar fără o bază solidă. „Nu poți pune mare bază pe o estimare procentuală a câte epitete a mai scos Trump pe minut. Este un exercițiu retoric”, concluzionează Mișcoiu.
În acest context, răspunsul la întrebarea-cheie este limpede: „Deocamdată nu există un acord de trimis către Moscova”. Politologul explică diferența fundamentală dintre o poziție comună americano-ucraineană și simpla prezentare de către Trump a „cazului ucrainean” în fața Rusiei. „Nu suntem deocamdată în niciunul din aceste două cazuri”, avertizează el, subliniind că negocierile reale abia urmează.
Referitor la garanțiile de securitate, Mișcoiu avertizează că acordul „100%” ar putea fi mai degrabă strategic: „este mai ușor să fii de acord cu puncte despre care știi că vor fi respinse de Moscova”, decât cu altele care ar avea șanse reale de acceptare.
„Trump i-a spus lui Zelenski că trebuie să accepte cedarea de teritorii, pentru că altfel Rusia le va cuceri”
Discuțiile lui Trump cu Putin întăresc ideea Americii ca mediator: „Mesajul este că America rămâne marele mediator”, spune Mișcoiu, dar și că Trump „nu va mai suporta încă o înfrângere diplomatică” sub forma unui plan de pace respins.
În privința teritoriilor, politologul interpretează mesajul lui Trump ca pe o presiune directă asupra Kievului: „Trump i-a spus lui Zelenski că trebuie să accepte cedarea de teritorii, pentru că altfel Rusia le va cuceri”. Totuși, capacitatea Rusiei de a avansa rapid este limitată: „ritmul câștigului este mult prea lent pentru Rusia”, explică Mișcoiu, sugerând că această realitate este exagerată tocmai pentru a forța concesii.
În final, Rusia va negocia serios doar în anumite condiții. „Fie va exista o ofertă convenabilă, fie Rusia va realiza că este incapabilă să continue eforturile de război”, spune Mișcoiu, avertizând că acest moment ar putea veni abia peste „un an sau un an și jumătate”.
„Așa cum arată acest plan de acum, Rusia nu va marșa, adică va face un joc dublu, triplu pe care îl cunoaștem, o misiune de negociere, dar cu mai nimic concret în realitate, și va continua să lovească Ucraina și să cucerească teritoriul”.
Pentru Trump, timpul este însă o resursă limitată: „după mid-term elections, ar putea pierde capacitatea de a fi marele negociator internațional”.
Se încarcă comentariile...
