Clejanii, Holograf şi Cargo petrec pe malul Oltului, în două oraşe străbătute de „autostrada antichităţii”
0
Municipiul Râmnicu Vâlcea şi staţiunea balneară Călimăneşti împlinesc, vineri, 20 mai, 634 de ani de atestare documentară.
Ambele oraşe vâlcene au fost pomenite în două hrisoave al voievodului Mircea cel Bătrân, de la 1388, adresate Mănăstirii Cozia, iar mai apoi în 1389 domnitorul recunoaşte actuala reşedinţă de judeţ ca fiind „oraşul domniei mele”.
Într-unul din documentele de la 1388, domnitorul dăruia Mănăstirii Cozia, printre mai multe proprietăţi şi „o moară din Râmnic”, iar în celălalt hrisov domnesc se menţiona: „A binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimăneşti, pe Olt, care a fost înainte satul boierului domniei mele, Nanu Udobă…”.
GALERIE FOTO DIN RÂMNICU VÂLCEA ŞI CĂLIMĂNEŞTI - 634 ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ
Cu toate acestea, descoperirile arheologice, făcute de-a lungul timpului, au demonstrat că existenţa umană în ambele aşezări este milenară - fiind prezentă şi în timpul ocupării Daciei de către romani: drept dovadă Castrul Arutela de la Cozia - Căciulata, dar şi Buridava Romană de la Stolniceni - Râmnicu Vâlcea, ca să menţionăm două dintre cele mai cunoscute situri arheologice.
De altfel, ambele oraşe au păstrat ca rută principală „Drumul din România pe care s-a circulat neîntrerupt peste 1.500 de ani” - „autostrada antichităţii”, cel mai important bulevard din acestea fiind cunoscut astăzi sub numele de „Calea lui Traian”.
Puţină lume cunoaşte faptul că tot printr-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân Hrisovul, din 8 ianuarie 1392, Vâlcea este înscrisă în istorie ca primul judeţ menţionat în documente, care a rămas de-a lungul timpului cu aceeaşi denumire.
Pentru a marca secolele de atestare documentară, administraţiile publice locale din ambele oraşe au organizat un program bogat de manifestări ce se va derula pe parcursul a trei zile, de vineri, 20 mai, până duminică, 22 mai.
634 de ani, marcaţi cu tot atâtea baloane tricolore şi muzică diversă
La Râmnicu Vâlcea, şedinţa festivă de vineri, 20 mai, a fost urmată de tradiţionala paradă de stradă şi nelipsitul moment artistic teatral din Parcul Mircea cel Bătrân, urmat de deschiderea Târgului meşterilor populari şi eliberarea în premieră a 634 de baloane tricolore marcând anii de atestare documentară.
Timp de trei zile oraşul va răsuna de concerte de muzică populară cu Ionuţ Dolănescu, Constantin Enceanu, Emilia Dorobanţu şi Junii Sibiului, vineri seara, 20 mai; Nicoleta Nucă, Viorica şi Ioniţă, împreună cu Taraful din Clejani - sâmbătă seara, 21 mai, Holograf şi corul Euphonia cu o serie de cover-uri internaţionale - duminică 22 mai. Mai multe amănunte despre programul manifestărilor aflaţi AICI şi AICI.
Ciclism montan, folk şi rock
În timp ce organizatorii din Râmnicu Vâlcea au optat pentru a pune în lumină tradiţiile, evenimentele dedicate tinerilor sau artei şi creativităţii, vecinii din Călimăneşti au mizat pe mişcare / sport – precum tradiţionalul concurs de ciclism (adulţi şi copii) - Cozia Mountain Bike MTB, în cadrul căruia cel mai lung traseu are 60 km, participanţii fiind arbitraţi de Federaţia Română de Ciclism, dar şi de alergare montană pe 33 km, respectiv 5 km.
Florin Chilian, Emeric Imre, Mircea Baniciu & Band, Teo Boar şi Vlady Cnejevici vor concerta la Călimăneşti sâmbătă seara, 21 mai, iar ziua de duminică, 22 mai, va fi acaparată de Nicolae Furdui Iancu şi alţi invitaţi din acest registru muzical şi se va încheia cu CiviC RebelS, Cargo şi un foc de artificii.
Mai multe amănunte despre programul manifestărilor aflaţi AICI.
Umbra lui Mircea la Cozia: „moşneagul” care avea doar 40 de ani
Revenind la istoria celor două locuri, merită să menţionăm câteva lucruri mai puţin sau deloc ştiute până acum. Spre exemplu, legenda spune că Mănăstirea Cozia, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, a fost ridicată pe locul unui şi mai vechi lăcaş de cult, de pe vremea lui Negru Vodă.
După decoraţiunile de pe faţadă şi cadrele verticale ale Mănăstirii Cozia, istoricii au tras concluzia că au fost realizate de meşteri sârbi, fără să semene cu vreo altă mănăstire de la noi sau de la vecini. De altfel, Cozia este unică în peisajul ortodoxismului, mai ales din punct de vedere al arhitecturii sale. În anumite momente din istoria ei, Mănăstirea Cozia reprezintă istoria ţării întregi. Aici, alături de Mircea cel Bătrân, îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei sub numele de Teofana.
„Moşneagul”, pomenit şi în „Scrisoarea a III-a” a lui Eminescu, avea în realitate doar 40 de ani când i-a învins pe turci la Rovine şi a fost singurul domnitor român care a cutezat să se amestece în succesiunea la tron a sultanilor, motiv pentru care a fost catalogat: „făcătorul de sultani”.
Într-un document al Mănăstirii Cozia, un inventar de la 1939, se menţionează că Regelui Mihai i-au fost donate 7,5 hectare de teren, pentru a-şi ridica aici un castel regal, în genul celui de la Sinaia, probabil, chiar în apropierea lăcaşului de cult medieval, de pe malul Oltului, lucru care din păcate nu s-a mai realizat. Dar, în Călimăneşti există o vilă cu iz de castel - Vila Cantacuzino sau „Castelul medieval cu turnuri de pe malul Oltului”, ce a aparţinut unei prinţese: Ioana Cantacuzino, prima femeie din România care a obţinut brevet de pilot.
Astăzi staţiunea Călimăneşti - Căciulata se mândreşte cu două parcuri acvatice, unul privat şi unul de stat, cu nenumărate piscine acoperite sau în aer liber cu apă termală, pe lângă izvoarele sale miraculoase, cu croaziere cu vaporaşul pe Olt, cu excursii de neuitat în Parcul Naţional Cozia şi cu cel mai lung defileu din România, ca să menţionăm doar câteva dintre aspectele pentru care staţiunea se bucură, din nou, de interesul turiştilor, în ultimii ani.
„Oraşul eclipsei” şi piramidele sale vechi de 10.000 de ani
La rândul său, Râmnicu Vâlcea se mândreşte astăzi ca fiind oraşul în care s-a intonat pentru prima dată într-un cadru oficial Imnul naţional „Deşteaptă-te, române”, în Parcul Zăvoi. Înainte de Primul Război Mondial aici exista cel mai mare ştrand din ţară, pentru vremea respectivă. Casa Memorială „Anton Pann” pune în valoare urmele trecerii marelui compozitor prin Vâlcea.
De asemenea, este oraşul în care există cea mai mare cupolă - vitraliu din lume, ce aparţine Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”, fiind opera artistului Gheorghe Dican, vicepreşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România. O clădire care adăposteşte astăzi un faimos liceu a fost spital pentru răniţii din timpul celor două conflagraţii mondiale şi chiar adăpost pentru animalele ocupanţilor, iar într-un spital din Râmnicu Vâlcea s-a turnat filmul „Mere roşii”, în timp ce, la „Muzeul Satului Vâlcean”, s-a filmat „Păcală se întoarce”. În urmă cu peste două decenii, Râmnicul devenea „Oraşul Eclipsei”, marcând astfel ultimul eveniment astronomic al mileniului al doilea. De aici s-a văzut cel mai bine Eclipsa totală de Soare din 1999.
Pe dealurile estice ale oraşului se ascund „piramidele de pe Valea Stăncioiului”, una dintre cele mai spectaculoase rezervaţii geologice din ţara noastră, pe care localnicii o cunosc sub denumirea de „Piramidele de la Goranu” cu o înălţime de 80 de metri şi o vechime de aproximativ 10.000 de ani.
Un vechi schit din Râmnicu Vâlcea, Troianu, a fost tabără militară pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu conduşi de generalul Gheorghe Magheru, în 1848, iar într-un alt schit, situat în partea de nord a oraşului, Cetăţuia, avea să fie ucis în 1529 domnitorul Radu de la Afumaţi, împreună cu fiul său Vlad, de doar 7 ani, de către boierii vânduţi turcilor. Capul acestuia a fost dus lui Suleyman Magnificul, pe o tipsie de argint, iar trupul înmormântat la Mânăstirea Curtea de Argeş. În legătură cu acest loc circulă o legendă potrivit căreia ar fi fost construit un tunel pe sub schit care trecea pe sub Olt, până pe celălalt mal, făcându-se legătura cu o cetate care din timpul Cnezatului lui Olea.
Acestea reprezintă doar o mică parte din magia şi farmecul unor oraşe medievale în care s-a scris multă istorie, Oltul fiind martor tăcut al tuturor întâmplărilor.
Vă mai recomandăm şi:
Cel mai lung defileu din ţară, văzut din dronă. Imagini de o frumuseţe rară FOTO VIDEO
600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, domnitorul care de tânăr a fost considerat moşneag
Se încarcă comentariile...
