„Școala e la 900 de metri, dar elevii sunt aduși cu mașina”. Revolta bucureștenilor supărați pe părinții care blochează traficul

Bucureștiul se numără printre cele mai aglomerate capitale europene, iar diferențele dintre traficul din zilele cu școală și din cele fără cursuri îi fac pe mulți localnici să reclame că blocajele sunt cauzate de părinți care își duc copiii cu mașina la școală. Alții observă și alte cauza ale problemelor din trafic.

Aglomerația din trafic, la orele de vârf, este una dintre marile nemulțumiri ale bucureștenilor Foto: wal_172619 Pixabay

Bucureștiul este una dintre cele mai aglomerate capitale din Europa, iar problema traficului, veche de mai mulți ani, continuă să stârnească numeroase nemulțumiri.

În 2025, Capitala s-a aflat pe locul 20 în lume și pe locul 5 în Europa după nivelul de congestie, potrivit TomTom Traffic Index, analiza anuală realizată de compania de navigație TomTom. Șoferii bucureșteni au pierdut, în medie, 171 de ore în traficul de la orele de vârf pe parcursul anului.

Unii localnici susțin că aglomerația este accentuată puternic în zilele de școală de părinții care își duc copiii cu mașina la cursuri. Reclamația unui bucureștean, convins că aici se află una dintre principalele cauze ale blocajelor, a stârnit dezbateri aprinse pe rețelele de socializare.

„Traficul paralizat în zilele lucrătoare este cauzat de părinții care își duc copiii la școală. Am făcut drum de 45 de minute în 20 de minute. Deci nu e vorba de aglomerație, nu e vorba de capacitatea străzilor orașului, nu e vorba de calitatea transportului în comun. 100.000–200.000 de cărăuși de copii ies cu mașinile în fiecare dimineață, odată cu programul școlar, acolo e problema. Nu îi învinovățesc, înțeleg că de multe ori nu sunt alternative, dar acolo e problema traficului”, a scris acesta pe Reddit.

„Școala e la 900 de metri, dar merge cu mașina”

Mai mulți bucureșteni au relatat situații în care părinții își duc copiii cu mașina la școală chiar și atunci când unitatea de învățământ se află la câteva minute de mers pe jos.

„Profesorul de sport al copilului meu merge cu mașina la școală. Stă în blocul de lângă mine, iar distanța până la școală este de 900 de metri, aproximativ 10 minute de mers pe jos. Vecini de bloc își duc copiii cu mașina la aceeași școală și stau blocați pe străduța care iese în bulevard aproximativ 10–15 minute. Estimativ, petrec între 20 și 25 de minute pentru a-și lăsa copiii la școala care este la 900 de metri de casă”, a relatat un bucureștean.

Un alt părinte spune că procedează exact invers și preferă mersul pe jos, indiferent de vreme.

„Locuiesc la 400 de metri de grădinița unde sunt înscriși copiii. Vara, iarna, ploaie, ce o fi, îi duc pe jos. E mișcarea lor pe care o fac în aer liber. Nu vrei să știi câți vecini își duc copiii cu mașina. Mai în jos pe stradă e o tanti care stă, la propriu, gard în gard cu grădinița. Chiar și pe ea o văd în multe dimineți că își duce copilul cu mașina. Nu înțeleg cum poți sta lipit de grădiniță și să mergi cu mașina să îți duci copilul”, a scris acesta.

Un alt localnic povestește că a văzut același fenomen ani la rând, deși școala și grădinița se aflau la numai câteva sute de metri de locuințe.

„Am stat o perioadă la nici 200 de metri de școală și grădiniță. Erau una lângă cealaltă. Circa 10 ani de zile, părinții care stăteau în blocurile învecinate își duceau copiii la școală cu mașina. Și îi întrebam de ce se chinuiesc cu mașina, din moment ce în 15 minute sunt înapoi în parcare. Uneori, din cauza aglomerației, făceau mai mult cu mașina până la școală. Invariabil, răspunsul a fost că e mai ușor așa”, a relatat acesta.

Un alt bucureștean susține că a observat direct diferența dintre vacanță și începutul anului școlar, când timpul petrecut pe drum i s-a mărit considerabil.

„Am avut de renovat apartamentul și a trebuit să fac naveta cu mașina timp de trei luni, de la 40 de kilometri de București. Iulie–septembrie. Nu a fost deloc dezastruos, a fost chiar semi-decent, până a început școala. Timpul efectiv s-a triplat”, a povestit acesta.

De ce traversează părinții orașul

Unii bucureșteni au amintit că folosirea mașinii este necesară pentru că mulți părinți aleg școli aflate departe de casă. Cauza ar fi diferențele dintre școlile bucureștene, reputația unor unități de învățământ și mutațiile de domiciliu făcute pentru înscrierea copiilor.

„Dacă i-ar duce la școlile la care sunt arondați ar fi mult mai bine. Dar aici apar combinațiile”, a comentat un bucureștean.

Un părinte a explicat de ce, din perspectiva unor familii, alegerea unei școli aflate într-un alt cartier poate fi justificată.

„Am crescut într-un cartier nasol, unde se făcea trafic de droguri și alte lucruri nasoale, și mama m-a dat la o școală bună din alt sector. Amicii mei de la bloc chiuleau să joace CS, eu cu clasa mergeam la olimpiadă. Eu eram coleg cu viitori doctori în neuroștiințe, medici, regizori de film, profesori. Cam o treime din colegii mei de generală i-am regăsit mai departe la liceu pentru că toți am luat medii mari și ne-am orientat spre aceleași licee.

Nu am mers cu mașina la școală, ci cu autobuzul, dar efectiv nu poți să-i condamni pe părinți că nu vor să-și trimită copiii la școlile de cartier. Făceam aproximativ o oră și jumătate pe drum în fiecare zi”, a adăugat el.

Un alt localnic susține că diferențele dintre școli se pot adânci tocmai pentru că unele atrag elevi și profesori mai buni, iar altele pierd treptat resurse și cadre didactice.

„Bănuiala mea e că școlile care aveau un corp profesoral mai capabil au atras mai mulți copii și astfel au intrat într-o spirală ascendentă. Cele care aveau profesori mai slabi și o bază de selecție a copiilor cu posibilități mai redusă au intrat pe o spirală descendentă. Drama e că se iese foarte greu din aceste spirale descendente. Fiul meu învață la o școală unde gimnaziul are profesori insuficienți, uneori slab pregătiți, care se schimbă des și, nu de puține ori, absentează de la ore. Așa că majoritatea părinților sunt obligați să-și mute copiii din școală când trec în clasa a V-a”, a relatat acesta.

Alt participant la discuție consideră că părinților nu ar trebui să li se reproșeze faptul că încearcă să găsească pentru copii ceea ce ei consideră cea mai bună variantă educațională.

„Eu nu învinovățesc. Nu duc vreun copil la școală, dar faptul că un părinte face tot posibilul pentru cea mai bună educație posibilă era printre ultimele lucruri pe care le-aș fi reproșat oamenilor din România”, a scris acesta.

Soluții propuse de bucureșteni pentru un trafic mai lejer spre școală

Unii localnici propun încurajarea școlilor de proximitate și limitarea mutațiilor fictive până la dezvoltarea transportului public și modificarea programului școlar.

„Posibilă soluție: pui regula să meargă copiii la cea mai apropiată școală. Nu îți convine, îl duci în centru, dar plătești o taxă la buget”, a propus un bucureștean.

Altul crede că problema este tocmai ocolirea regulilor de arondare.

„Există deja obligația de a merge la cea mai apropiată școală de casă. Se folosește însă un workaround (n.r. o soluție de ocolire a regulilor) și poți face mutație oriunde”, afirmă acesta.

Alții au amintit de autobuzele școlare, care ar trebui să fie folosite mai intens. 

„În Sectorul 3 aveau parcă «linii școlare», autobuze care duceau copiii la școala din teritoriul arondat fiecăreia. Era mai bine?”, a întrebat un utilizator.

Un părinte care locuiește în Ilfov și își duce copilul la școală în București crede că traficul ar putea fi redus printr-o combinație de măsuri.

„Cum toate școlile încep în jur de 8, sunt foarte multe mașini în trafic la 7–7.30. Soluția e transport public, nu șosele mai largi, taxe în oraș pe măsură ce te apropii de centru. Cred că ar mai rezolva din probleme temporar dacă s-ar mai împrăștia ora de începere a școlii”, a scris acesta.

O altă soluție invocată privește dezvoltarea infrastructurii școlare odată cu apariția noilor cartiere, astfel încât familiile să nu fie obligate să caute grădinițe și școli la distanțe mari.

Unii bucureșteni consideră însă că părinții care își duc copiii la școală nu sunt principala cauză a traficului din București. Unii susțin că, indiferent de programul școlar, multe autoturisme circulă zilnic cu un singur ocupant, iar reducerea aglomerației în zilele fără cursuri poate fi explicată și prin faptul că o parte dintre părinți își iau liber, iar profesorii nu mai fac naveta.

Alții atrag atenția asupra șantierelor, străzilor închise, lucrărilor la metrou și asupra transportului public insuficient sau foarte aglomerat. Infrastructura școlară nu a ținut pasul cu dezvoltarea zonelor urbane, arată alți localnici.

„Autoritățile nu pot să creeze o rețea coerentă de grădinițe și școli 1–8, pe măsura dezvoltării unor noi cartiere? Dacă ți-au apărut peste noapte 5.000–6.000 de locuitori într-o zonă, e logic că ce era acolo nu poate să absoarbă numărul de copii. Țin minte că în primul an când am dat copilul la grădiniță am ales privata pentru că la niciuna din zonă nu am avut loc. Erau liste de așteptare uriașe. Și am ales o privată aproape de casă, că nu aș fi suportat ideea să conduc 40 de minute doar să duc copilul la grădiniță”, a relatat un părinte.