București, în topul orașelor cu cel mai rău trafic rutier. Șoferi ajunși la limita răbdării: „Este junglă în toată regula”

Capitala României rămâne în topul celor mai aglomerate orașe din lume în privința timpului pierdut de șoferi în trafic. În ciuda schimbărilor aduse de Autostrada de Centură A0, mulți bucureșteni spun că au ajuns la capătul răbdării.

Trafic în București. Foto: Eugen Vișan. Pixabay.com

Trei sferturi din Autostrada A0 – Centura Capitalei, cu o lungime totală de 101 kilometri, au fost realizate, iar aproximativ 25 de kilometri urmează să fie deschiși traficului în 2026, potrivit estimărilor autorităților. Noua șosea de mare viteză nu a rezolvat însă problema aglomerației din traficul bucureștean.

Inelul sudic al Autostrăzii A0 a fost construit și inaugurat în perioada 2024–2025, în timp ce inelul nordic este finalizat parțial. Pe acest sector mai sunt în lucru trei segmente, care însumează aproximativ 25 de kilometri și sunt așteptate să fie date în folosință în 2026: Lotul 4 (DN3 Cernica – A2), cu o lungime de 4,47 kilometri; Lotul 3 (parțial), Afumați – Cernica, de 6,30 kilometri; și Lotul 1 (DJ601 – DN1 Corbeanca), de 17,50 kilometri.

București, în topul orașelor cu trafic lent

Bucureștiul a rămas, în ultimii ani, unul dintre orașele cu cele mai aglomerate bulevarde din lume. Ediția din 2025 a TomTom Traffic Index, un raport anual global realizat de compania TomTom, arată că, în 2024, Capitala României s-a numărat printre cele mai congestionate orașe din lume.

Raportul măsoară timpul mediu necesar pentru parcurgerea a 10 kilometri într-o zonă urbană definită (minute:secunde), un indicator care permite comparații intuitive, deoarece exprimă congestia în unitatea resimțită direct de populație și de mediul de afaceri: minutele pierdute în deplasările zilnice.

În topul celor 100 de orașe din lume unde traficul se desfășoară cel mai lent, Bucureștiul ocupă locul 11, cu un timp de 32 de minute și 28 de secunde necesar șoferilor pentru parcurgerea a zece kilometri, în 2024.

Pe primul loc în acest top se află orașul columbian Barranquilla, unde șoferii parcurg zece kilometri în 36 de minute și 6 secunde. Al doilea oraș din clasamentul global este Calcutta, din India, iar dintre orașele europene Capitala României este surclasată doar de Londra și Dublin.

Studiul raportează și timpul pierdut de șoferi pe parcursul unui an în trafic, evaluând durata orelor de vârf, intensitatea navetei și frecvența cu care congestia se prelungește dincolo de intervalele clasice de vârf. În acest clasament, care cuprinde 50 de orașe, Bucureștiul se află pe locul al patrulea, cu o durată de 150 de ore pierdute anual de șoferi în trafic. Pe primele trei locuri se află Lima (Peru), cu 155 de ore pierdute anual, Dublin (Irlanda) și Mexico City (Mexic).

Într-un clasament bazat pe timp, poziția unui oraș este cel mai bine înțeleasă ca un rezumat al eficienței cu care rețeaua sa stradală transformă cererea în mișcare, arată TomTom Traffic Index.

„Atunci când timpul mediu de parcurs pentru 10 kilometri crește, povara nu este distribuită uniform: ea se concentrează asupra navetiștilor cu programe fixe, a serviciilor sensibile la timp și a transportului de marfă limitat la anumite intervale orare. De aceea, congestia este adesea corelată cu fricțiuni economice mai largi — costuri mai mari per livrare, marje de siguranță mai ridicate în programare și o predictibilitate redusă a timpilor de răspuns ai serviciilor”, concluzionează raportul, prezentat de Statranker.org la 16 decembrie 2025.

Problemele șoferilor în traficul din București

Aglomerația din trafic este una dintre cele mai reclamate probleme din Capitală. Subiectul a stârnit recent dezbateri aprinse, după ce șoferii au fost invitați pe platforma Reddit să vorbească despre cum sunt afectați de ambuteiaje și ce zone sunt mai puțin aglomerate.

„Traficul nu e rău. Este la nivelul la care îți urăști viața”, a comentat, sarcastic, un internaut.

Altcineva spune că unul dintre subiectele dezbătute în familie este părăsirea Capitalei din cauza traficului rutier.

„Nu numai că este aberant de aglomerat, ci și mulți oameni sunt nesimțiți și agresivi. Junglă în toată regula”, afirmă acesta.

Un alt localnic susține că transportul public cu autobuzul și troleibuzul este la fel de dificil.

„Singurii norocoși sunt cei care pot circula doar cu tramvaiul sau metroul; în rest, e oribil”, adaugă acesta.

Unii bucureșteni spun că s-au obișnuit să folosească mașina nu doar din necesitate, ci și pentru că le oferă intimitate, libertate și confort.

„Mergem cu mașina pentru că ne place. Ne e comod, câteodată e mai rapid. Nu stai să te chinui prin autobuze sau prin stații cu copilul după tine, nu stai într-un autobuz plin de oameni nespălați (la fel de nespălat ca autobuzul în sine). Nu stai să te uiți după scaune, nu te mai aruncă tramvaiul dintr-o parte în alta, nu mai stai înghesuit într-o conservă cu alți 40 de inși, nu mai stai cu grija bagajelor, nu mai stai în căldură vara”, afirmă unul dintre ei.

Unii bucureșteni recomandă celor care vor să se mute în București să caute locuințe situate în apropierea stațiilor de metrou.

„Acum, de sărbători, nu e trafic. În rest, contează enorm de unde până unde și ora. Ai șanse mari să te învârți și 20 de minute după un loc de parcare. Metroul e sfânt de cele mai multe ori. Între 7–10 și 16–19 traficul este mai aglomerat, în orice caz. Aș adăuga și intervalul 12–14, când părinții merg să își ridice copiii cu mașina din fața școlii”, scrie alt bucureștean.

Un șofer susține că a parcurs 400 de metri în 40 de minute.

„Dacă vrei să ajungi la muncă la 8:00 și să pleci înapoi la 17:00, atunci traficul e groaznic, indiferent ce mijloc de transport folosești”, adaugă altcineva.

Unii reclamă modul în care mulți șoferi conduc în București.

„Trebuie să fii pregătit să întâlnești oameni pentru care regulile de circulație sunt ceva de care poate au auzit în trecut, dar cu care sunt certați în prezent”, afirmă un alt localnic.

Un român povestește că, în anumite zone, i se pare imposibil să mai circule cu mașina, în special în cele deficitare în privința transportului în comun.

„Mare parte din drumurile oamenilor pe care îi cunosc în traficul din București arată cam așa: durează 20–30 de minute să iasă din cartier sau de pe strada lor (10–20 la sută din drum, adică aproximativ doi kilometri), iar restul de 80 la sută îl parcurg rapid, în alte 20–30 de minute, pe bulevarde principale. Deci e foarte important locul de unde pleci”, adaugă altcineva.

În timpul vacanțelor școlare și al sărbătorilor, traficul rutier este mai suportabil, spune un alt șofer.

„Traficul nu este mai rău în București decât în orice alt oraș populat. Timișoara, Iași sau Cluj sunt la fel, în funcție de oră și direcție. Singura diferență este că Bucureștiul este mai întins”, crede altcineva.

Poluarea, legată de traficul rutier

Indicele de poluare măsurat în mai multe zone ale Capitalei a arătat, în ultimele zile, valori mai scăzute, iar unii localnici au pus acest fapt pe seama reducerii traficului rutier, pe durata zilelor libere și a vacanțelor de sărbători.

„Brusc, calitatea aerului în București este decentă de când traficul rutier a scăzut drastic în intensitate, ca în orice altă perioadă de sărbători. Greșesc când spun că traficul rutier este cel de care ar trebui să ne îngrijorăm?”, a observat un localnic.

Întrebarea sa a dat naștere unor dezbateri aprinse asupra cauzei reale a poluării din Capitală. Alți bucureșteni cred că poluarea este cauzată în principal de arderile de deșeuri și cauciucuri, nu de mașini, care și ele sunt la un nivel mai redus în această perioadă ori se resimt mai puțin din cauza condițiilor meteorologice.

„Sursa principală de poluare a aerului în București sunt arderile de deșeuri și cauciucuri în cantități nesimțit de mari, arderi care încetinesc enorm de sărbători și al căror fum trece mult mai rapid și se resimte mai puțin atunci când plouă, ninge sau bate vântul (așa cum se întâmplă acum)”, susține un comentator.

„Sau s-au oprit furnalele din Ilfov… au avut liber de Crăciun. Nu mai ard băieții gunoaie în perioada asta”, a comentat, ironic, alt localnic.

Traficul rămâne factorul principal al poluării aerului din București, susține un alt român, arătând că indicii de poluare au scăzut în această perioadă și în alte zone aglomerate de obicei, din orașe precum Timișoara sau Brașov.

„Dacă incendiile din jurul Capitalei sunt sursa principală de poluare, aerul din centru ar trebui să fie mult mai curat decât cel de la periferie, ceea ce nu prea este cazul în majoritatea timpului”, afirmă altcineva.

Un alt bucureștean crede că arderea deșeurilor și a cauciucurilor, incendiile de la gropile de gunoi, centralele termice și locuințele încălzite cu diverse materiale, urmate de trafic, sunt principalii poluatori ai unor zone din Capitală.

„Până să ajungem la mașini mai avem mult. Locuiesc în Popești-Leordeni și v-ar surprinde uneori ce mirosuri sunt seara pe aici. Traficul e parfum prin comparație”, afirmă acesta.

Altcineva reclamă o situație asemănătoare și în zona Apărătorii Patriei.

„Eșapamentul de mașină nu miroase a ebonită și levigat. La 3 dimineața, când nu circulă nimic, poți tăia fumul cu cuțitul”, adaugă acesta.