Telefonul a bătut televiziunea. Șapte ore și jumătate pe zi în fața ecranelor. Ce spun psihologii
0Oamenii petrec astăzi mai mult timp în fața ecranelor decât oricând. În medie, adulții din Marea Britanie stau 4 ore și 20 de minute online pe zi pe smartphone, tabletă sau computer, potrivit raportului Ofcom Online Nation 2024. De altfel, un sondaj publicat în vara lui 2025 arată că, pentru prima dată, timpul mediu petrecut pe telefon (3h21) a depășit timpul mediu petrecut la televizor (3h16), iar durata totală a utilizării zilnice a ecranelor se ridică la aproape 7,5 ore pe zi, arată TouchPoints Survey 2025 realizat de Institute of Practitioners in Advertising (IPA) și citat de The Guardian. România nu face excepție: conform DataReportal Digital 2025 Romania, există 17,8 milioane de utilizatori de internet (94% din populație) și peste 13 milioane de conturi active de social media (aproape 69% din populație).
„Aceste obiceiuri afectează atenția, somnul și relațiile”, explică pentru „Adevărul” psihologul Andra Marina Ionescu. În cabinet, ea observă adesea cum momentul în care oamenii lasă telefonul jos seamănă cu un mic sevraj. „Este firesc: rutina zilnică de verificare a telefonului activează sistemul dopaminergic prin așteptarea recompensei - feed-ul cu recompense variabile. Când scoți acest stimul, apare neliniștea sau plictiseala. Eu îi ajut pe oameni să înțeleagă că plictiseala e o emoție utilă: este spațiul în care atenția se poate deschide și ideile noi pot apărea.”
2025: epoca ecranelor
Un raport global arată că media zilnică a ajuns la 58 de verificări ale telefonului și peste patru ore și jumătate de utilizare, semnalează specialistul. Iar efectele se simt cu siguranță: neliniște, impulsivitate, dificultăți de concentrare. „Există cercetări solide care confirmă acest lucru. O analiză publicată în Journal of Technology in Behavioral Science în 2023 arată că reducerea timpului de ecran pentru doar trei săptămâni duce la scăderea simptomelor depresive, a stresului și la îmbunătățirea calității somnului. În cabinet văd cum, după 10–14 zile de igienă digitală, clienții revin cu mai multă claritate, mai puțină impulsivitate și mai multă motivație”, completează Andra Marina Ionescu.
În opinia sa, somnul este unul dintre primele domenii care se reechilibrează. „Academia Americană de Medicină a Somnului a publicat în urmă cu doi ani un ghid care arată că nu există un număr magic de minute valabil pentru toată lumea, dar contează calitatea și momentul expunerii. Când telefonul este scos din dormitor cu 30–60 de minute înainte de culcare, arhitectura somnului se normalizează, iar a doua zi controlul emoțional este mai bun”, explică psihologul.
Efectele se văd și în relații. „Datele arată că oamenii resimt mai multă stabilitate emoțională la formatele media mai lente, comparativ cu feed-ul fragmentat al telefonului. Când telefonul dispare, conversațiile revin la ritmul lor firesc: contact vizual, pauze, nuanțe emoționale”, adaugă ea.
Contextul românesc face această discuție și mai relevantă. „Raportul GPeC & ARMO din 2024 arată o piață de eCommerce de 11,7 miliarde de euro 3,4% din PIB, ceea ce înseamnă că economia și viața socială sunt deja profund integrate digital. În acest peisaj, pauza de ecran nu este o excentricitate, ci o formă de igienă mentală”, adaugă specialista.
Beneficii dovedite ale reducerii timpului petrecut în fața ecranului
Din perspectiva Andrei Marina Ionescu, pauza de ecran nu înseamnă a renunța la tehnologie. „Este despre a-ți recăpăta dreptul de a fi prezent. În primele zile, oamenii simt mai ales golul. După câteva săptămâni apar însă efecte clare: somn mai bun, atenție stabilă, conversații mai lungi și idei mai spontane. Într-o lume în care 94% dintre români sunt online zilnic, nu te scoate din realitate să pui telefonul jos. Te aduce mai aproape de ea.”
Ce e de făcut între două sesiuni de scroll? „Cred că soluția nu este să interzici telefonul sau să faci un detox absolut, ci să construiești mici ritualuri care să reechilibreze corpul și atenția. În cabinet lucrez mult cu aceste ferestre scurte de prezență”, recomandă psihologul.
Primul pas simplu, spune ea, este să stabilești ocazii fără ecran, nu ore fără ecran. „Nu e realist să spui «după ora 19 nu mai ating telefonul», dar este foarte eficient să spui «în timpul mesei, la duș sau când urc în lift nu iau telefonul cu mine». Aceste mici ocazii devin rapid reflexe sănătoase.”
Totuși, somnul rămâne o prioritate. „Recomand ca telefonul să fie lăsat în afara dormitorului cu cel puțin 30 de minute înainte de culcare. Cercetările din 2023 publicate de American Academy of Sleep Medicine arată că această igienă digitală simplă îmbunătățește calitatea somnului și reduce nivelul de oboseală și iritabilitate a doua zi.”
Mai există și exerciții senzoriale care înlocuiesc scroll-ul. „În loc să verifici notificările, ieși câteva minute să faci o plimbare și fă un mic inventar: cinci lucruri pe care le vezi, patru pe care le auzi, trei pe care le simți tactil, două pe care le miroși și unul pe care îl guști. Este o tehnică folosită în terapiile de reglare emoțională”, recomandă Andra Marina Ionescu.
Și tehnologia poate fi aliat. De pildă, un sondaj european realizat de Ipsos în 2025 pentru un producător de wearables arată că peste 80% dintre utilizatorii de smartwatch declară că dispozitivul i-a ajutat să facă mai multă mișcare sau să doarmă mai bine. Asta arată că tehnologia poate fi un sprijin atunci când e folosită deliberat ca ancoră pentru obiceiuri sănătoase, nu doar ca sursă de distragere.
Pentru psihologul Andra Marina Ionescu, concluzia e clară: „Pauza de ecran este un instrument de sănătate mintală și de reconectare cu lumea.”
Reflexul de orientare: puntea spre relaxare
La rândul său, psihoterapeutul somatic Roxana Serghe explică pentru „Adevărul” de ce desprinderea de ecran este atât de dificilă: „E greu să ne dezlipim de ecranul telefonului din cauza așa-numitei bucle compulsive: scrollul devine greu de oprit pentru că dopamina ne menține într-o stare de căutare continuă, chiar dacă ceea ce găsim nu este mereu satisfăcător. În felul acesta, sistemul nostru nervos rămâne într-o alertă constantă, iar atenția devine fragmentată. Practic, ecranul ne oferă o doză rapidă de dopamină, dar corpul are nevoie și de oxitocină, serotonină și de reglarea prin sistemul parasimpatic pentru a ajunge la echilibru.”
Pentru Roxana Serghe, una dintre cheile reechilibrării se află într-un mecanism natural: reflexul de orientare. „Este răspunsul firesc al sistemului nervos atunci când ne îndreptăm către un stimul - un sunet, o mișcare, o lumină, un obiect din jur. Orientarea înseamnă curiozitate și conectare cu mediul: întorci capul, privești în jur, simți spațiul. Este același reflex care se activează în vacanță, atunci când te plimbi pe străduțe frumoase și observi detalii de arhitectură, copacii sau un apus.”
Acest gest simplu poate avea efecte mari asupra relaxării. „Atunci când îți iei câteva momente să privești încet în jur, corpul învață să distingă între pericol și siguranță. Printr-un gest simplu - întorsul capului - creierul primește mesajul: Aici și acum ești în siguranță. Reflexul de orientare este puntea dintre alertă și siguranță. Ne scoate din activarea ușoară a sistemului nervos simpatic atunci când scrollăm, cu focus îngust pe ecran, și ne readuce în contact cu spațiul real. Când simți că telefonul îți ia toată atenția, ridică ochii din ecran și uită-te puțin în jur. Poate la cer, la un copac sau la oamenii din preajmă. E cel mai simplu mod prin care corpul tău își amintește că ești în siguranță și că lumea pulsează în jurul tău.”
Se încarcă comentariile...
