Studiu. Românii se plâng de taxele mari și aleg tot mai des serviciile medicale private

81,6% dintre respondenții unui studiu consideră că impozitarea din România este excesivă, iar 65,6% spun că apelează de regulă la servicii medicale private atunci când au o problemă de sănătate. Datele conturează o percepție critică atât asupra nivelului taxării, cât și asupra serviciilor publice, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre participanți spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească din economii sau au rămas fără ele.

O bună parte dintre români aleg privatul când au nevoie de servicii medicale. Foto arhivă

Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, spune că problema nu ține doar de nivelul taxelor, ci și de ceea ce contribuabilul primește în schimbul banilor plătiți statului.

Percepția este prezentă atât în mediul privat, cât și în sectorul public. În rândul angajaților din sectorul privat, 83,6% consideră că impozitarea este excesivă, în timp ce în sectorul public procentul este de 77,9%. În cazul persoanelor neangajate, proporția ajunge la 80,8%.

„Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce”, spune Bogdan Fârșirotu.

72% spun că statul nu încurajează inițiativa privată

În același studiu, 72% dintre respondenți consideră că statul nu încurajează inițiativa privată și dezvoltarea economică.

Un procent de 84,2% este total sau parțial de acord cu afirmația că infrastructura digitală a statului a fost construită mai ales pentru colectarea taxelor.

La întrebarea privind situația financiară din ultimele 12 luni, 54,8% dintre participanți spun că au fost nevoiți să folosească din economii sau au rămas complet fără economii.

Fârșirotu leagă aceste percepții de modul în care sunt suportate obligațiile fiscale.

„România pare să nu reușească să colecteze suficient de la economie, ci doar să-i obosească tocmai pe cei care se conformează. Aceasta nu este eficiență fiscală. Este o penalizare a predictibilității”, spune Fârșirotu.

România are cea mai mare povară fiscală pentru anumite salarii

Datele din studiu sunt prezentate în raport cu indicatorii Eurostat privind fiscalitatea.

În 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB-ul României, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 40,4%.

În același timp, România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.

Indicatorii privind povara fiscală asupra salariilor arată însă o situație diferită. Pentru un angajat fără copii, România are o rată de 41,5% din salariul brut, cea mai mare din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 29,1%.

Pentru o familie cu un singur venit și doi copii, rata este de 33,4%, în timp ce media Uniunii Europene este de 8%.

65,6% dintre respondenți apelează de regulă la servicii medicale private

Sănătatea este unul dintre domeniile în care rezultatele studiului indică o preferință clară pentru serviciile private.

65,6% dintre participanți spun că, atunci când au o problemă de sănătate, apelează de regulă la servicii medicale private.

Procentul ajunge la 72,3% în rândul angajaților din mediul privat și la 53,1% în cazul angajaților din sectorul public.

Serviciile private sunt alese inclusiv de respondenții cu venituri mai mici. În rândul celor care câștigă sub 3.000 de lei net pe lună, 60,1% spun că apelează de regulă la privat. Pentru persoanele cu venituri de peste 14.000 de lei, proporția depășește 80%.

„CASS nu este un abonament de fidelitate. Oamenii votează cu programarea, cu timpul și cu cardul. Când aproape două treimi dintr-un eșantion educat aleg privatul, sistemul public a pierdut mai întâi încrederea, apoi pacientul”, spune Bogdan-Costin Fârșirotu.

Doar 6,2% au observat investiții semnificative în sănătatea publică

Percepția asupra sistemului public de sănătate apare și în răspunsurile privind investițiile din ultimii patru ani.

Doar 6,2% dintre participanții la studiu spun că au observat investiții semnificative în sănătatea publică. Ceilalți 93,8% consideră că investițiile au fost insuficiente, au avut un impact redus, au fost puține sau nesemnificative.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2023, România a fost singurul stat din Uniunea Europeană cu cheltuieli curente pentru sănătate sub 1.000 de euro pe locuitor. După ajustarea prin puterea de cumpărare, România s-a aflat tot pe ultimul loc, cu 1.776 PPS pe locuitor.

Studiul include și educația, securitatea cibernetică și formarea profesională

Analiza cuprinde și alte servicii publice, precum educația și securitatea cibernetică, dar și formarea profesională.

Potrivit studiului, fiscalitatea este legată de calitatea serviciilor publice prin timpul pierdut, schimbarea regulilor și costul alternativelor pe care oamenii ajung să le cumpere separat.

În cazul sănătății, studiul indică nevoia unor rezultate vizibile pentru pacient, în timp ce în cazul securității cibernetice auditul, procedurile, exercițiile și formarea oamenilor trebuie să aibă o importanță cel puțin egală cu tehnologia.

În educație, studiul indică necesitatea unor programe relevante și a unor profesori pregătiți, iar în ceea ce privește formarea continuă a angajaților este menționată necesitatea verificării și stimulării reale a acesteia.

„Formarea profesională nu poate înlocui reforma statului. Poate însă reduce vulnerabilitatea oamenilor și a organizațiilor până când reforma ajunge din urmă realitatea”, se arată în studiu.

Fârșirotu descrie raportul dintre contribuțiile plătite și serviciile cumpărate separat astfel:

„Paradoxul României este simplu și dureros: plătim din ce în ce mai mult pentru a ne cumpăra separat ceea ce ar trebui să primim funcțional. Dacă statul nu schimbă acest raport, va continua să colecteze contribuții și să piardă încredere”, spune Bogdan Fârșirotu.