În caz de război cu Rusia, România ar trebui să reziste 45 de zile până vin trupele NATO
0Un raport al Comisiei Europene estimează că România trebuie să se apere timp de 45 de zile singură, până la sosirea trupelor NATO.
România ar trebui să fie capabilă să reziste timp de circa 45 de zile în cazul unui conflict armat major cu Rusia, până când trupele NATO ar putea ajunge pe teritoriul său, potrivit estimărilor oficialilor Uniunii Europene dintr-un raport privind mobilitatea militară.
În prezent, deplasarea unei armate din porturile strategice din vest către țările din apropierea Rusiei sau Ucrainei ar dura aproximativ 45 de zile, scrie Finacial Times după ce a analizat cel mai recent raport european cu privire la adoptarea unor măsuri pentru reducerea blocajelor la frontieră și crearea unor reguli comune pentru transporturile militare,
Experții au identificat mai multe obstacole care împiedică mobilitatea militară: poduri slăbite, tuneluri prea înguste, diferențe de ecartament feroviar și birocrație excesivă, astfel că proiecte precum Rail Baltica urmăresc să elimine aceste blocaje, integrând statele baltice în rețeaua europeană și facilitând transportul rapid al echipamentelor grele.
Planurile NATO prevăd, în scenarii neoficiale, mutarea a aproximativ 200.000 de soldați, 1.500 de tancuri și mii de vehicule blindate din SUA, Canada și Marea Britanie spre estul Europei. Pentru ca acest lucru să fie posibil, fiecare element logistic trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”, a explicat Alexander Sollfrank, expert în armata germană, citat de Financial Times.
Însă înainte de orice mișcare, este necesară o decizie politică rapidă în momentul declanșării crizei, iar experiențele recente, cum ar fi concentrarea trupelor ruse la granița cu Ucraina înainte de invazia din februarie 2022, au arătat că liderii occidentali pot fi reticenți în a anticipa acțiuni militare ale adversarilor.
Proceduri și birocrație complicate
Logistica este complicată și de faptul că trupele trebuie să traverseze state neutre, respectând reguli vamale, legislații diferite și proceduri variate pentru același convoi.
În acest sens, oficialii europeni lucrează la un „Schengen militar”, care să uniformizeze regulile de deplasare, deși probleme precum securitatea cibernetică vor rămâne provocări majore.
Un exemplu concret îl reprezintă livrarea tancurilor franceze Leclerc, în 2022, către România, care a durat câteva săptămâni, dşi era prevăzut să se desfăşoare în câteva zile, după ce vama germană le-a respins inițial pe motiv că erau prea grele pentru șosele. În final, echipamentele au fost transportate pe calea ferată prin Grecia până în România.
Potrivit aceleiaşi surse, în întreaga Uniune Europeană, experţii au identificat aproximativ 2.800 de puncte critice în infrastructura de transport, dintre care 500 au fost prioritizate pentru modernizare.
Pregătirea României
În acest context, întrebarea dacă România ar putea face faţă timp de 46 de zile unui atac din partea Rusiei este una de actualitate. Vă reamintim că, spre sfârşitul lunii octombrie, întrebat direct cât de pregătită este armata română, pe o scară de la 1 la 10, să se apere în cazul unui atac al Rusiei, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, declara că armata României este „pregătită și se pregătește în continuare”, dar nu oferea un răspuns clar privind capacitatea țării de a rezista până la sosirea trupelor NATO şi nici
„Ar fi arbitrar să dau eu o notă acum, cât de pregătită este Armata Română. Vreau să îmi văd lungul nasului. Nu sunt în măsură să evaluez eu, după patru luni de zile, performanța Armatei Române ca un întreg. Sunt lucruri care pot fi făcute mai bine, vor fi făcute mai bine, sunt lucruri pe care le schimbă în mod constant armata împreună cu aliații noștri”, spunea el atunci.
„E o discuție care n-are sens, matematic, în zile. Te atacă cine și cât de tare? Rușii, care abia să chinuie să miște frontul cu Ucraina? A venit Putin pentru o, cum zice el, operațiune specială de 3 zile și e de trei ani și jumătate pe aceeași linie a frontului? Cu Ucraina, cine să ne atace? NATO este cea mai mare forță de foc militară în momentul acesta. Cine are curaj să atace NATO în momentul acesta?”, mai declara acelaşi ministru la începutul lunii noiembrie.
Situația României este acum și mai neclară, în contextul reducerii numărului de trupe americane dislocate în România, inclusiv la Baza Mihail Kogălniceanu, în timp ce conflictul ruso-ucrainean se apropie de granițele țării.
Se încarcă comentariile...
