Exclusiv Avertisment de la Bruxelles: Europa trebuie să se pregătească pentru un posibil război cu Rusia. România, printre cele mai vulnerabile țări

Uniunea Europeană trebuie să fie „pregătită pentru război” cu Rusia până în 2030, potrivit unui plan militar al Comisiei Europene care a fost prezentat, la finalul săptămânii trecute, la Bruxelles. Experta în securitate europeană Iulia Joja analizează planul pentru „Adevărul”.

UE vrea să fie pregătită în 2030 de război cu Rusia. FOTO: Shutterstock

Documentul, numit „Defence Readiness Roadmap 2030”, stabilește că Europa trebuie să dezvolte o poziție de apărare suficient de puternică pentru a descuraja adversarii și a răspunde oricărei agresiuni.

Planul reflectă rolul tot mai mare al UE în domeniul militar, ca reacție la războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina și la poziția incertă a lui Donald Trump privind securitatea europeană.

Documentul avertizează că Rusia militarizată reprezintă o amenințare constantă pentru securitatea Europei. Deși bugetele de apărare ale țărilor UE cresc rapid, cheltuielile sunt încă fragmentate și naționale, ceea ce duce la costuri mai mari și lipsă de coordonare.

Comisia Europeană propune ca până în 2027, 40% din achizițiile de armament să fie făcute în comun, iar până în 2030, cel puțin 60% din arme să provină de la companii din UE sau Ucraina.

Documentul stabilește un plan strategic pentru dezvoltarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene și pentru creșterea nivelului de pregătire până în anul 2030. Obiectivul principal este ca Europa să devină capabilă să se apere unitar, să-și dezvolte o industrie militară competitivă și să mențină sprijinul ferm pentru Ucraina, în strânsă cooperare cu NATO.

Ursula von der Leyen: „Europa e în pericol”

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că „Europa este în pericol și trebuie să protejăm fiecare cetățean și fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, subliniind că noua foaie de parcurs reprezintă un pas decisiv de la planuri la acțiuni concrete.

Documentul propune patru inițiative emblematice europene: Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, Eastern Flank Watch pentru consolidarea flancului estic, Scutul aerian european și Scutul spațial european.

Aceste proiecte vor întări capacitățile Europei de a descuraja și de a răspunde amenințărilor terestre, aeriene, maritime, cibernetice și spațiale, completând în același timp eforturile NATO.

Pentru a elimina lacunele de capabilități, statele membre sunt invitate să formeze coaliții în nouă domenii cheie, printre care apărarea antiaeriană și antirachetă, mobilitatea militară, sistemele de artilerie, războiul cibernetic și electronic, dronele și contradronele, munițiile, rachetele, lupta terestră și cea maritimă. Scopul este de a permite dezvoltarea și achizițiile comune, asigurând o coordonare mai strânsă și o mai mare eficiență a investițiilor.

Formarea unei piețe unice a echipamentelor de apărare la nivelul Uniunii Europene

Pentru a susține aceste eforturi, Uniunea își propune să dezvolte o industrie de apărare puternică, inovatoare și rezilientă, capabilă să furnizeze echipamente la scară mare și într-un timp scurt. Inovația, inclusiv contribuțiile tehnologice ale Ucrainei, va fi încurajată, iar dependențele externe de materii prime și componente strategice vor fi reduse. Reziliența lanțurilor de aprovizionare devine o prioritate pentru asigurarea continuității producției europene.

Pe plan financiar, foaia de parcurs completează planul ReArm Europe / Readiness 2030, care oferă statelor membre instrumente de sprijin pentru investiții. Printre acestea se numără activarea clauzei derogatorii din Pactul de Stabilitate, ce permite creșterea cheltuielilor de apărare fără sancțiuni bugetare, și instrumentul SAFE – „Security Action for Europe” – destinat finanțării proiectelor comune. Până în 2030, Comisia urmărește formarea unei piețe unice a echipamentelor de apărare la nivelul Uniunii Europene, bazată pe norme armonizate și pe o cooperare industrială extinsă.

Un element esențial al foii de parcurs îl reprezintă crearea, până în 2027, a unei zone de mobilitate militară europeană, care va permite deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor printr-o rețea comună de rute terestre, aeriene și maritime. Aceasta va fi realizată în coordonare cu NATO, pentru a întări capacitatea Europei de reacție în situații de criză.

Investiții substanțiale pentru apărare în premieră în UE

Experta în securitate Iulia Joja, cadru didactic în SUA, la Universitatea Georgetown din Washington, și cercetătoare la Middle East Institute, a explicat pentru „Adevărul” ce presupune noua foaie de parcurs și cât de „întârziată” este Europa la apărare.

„Ne uităm acum, în primul rând și în primul în rând, la investiții substanțiale pentru prima dată în istorie în cadrul Uniunii Europene pentru Securitate și Apărare în Europa”, susține Joja.

Vorbim despre cadrul cel mare care prevede investiții de 800 de miliarde de euro, care cuprinde programul SAFE – 150 de miliarde de euro, destinat sprijinirii statelor membre în consolidarea capacităților de apărare și a industriei de apărare europene prin împrumuturi avantajoase.

În cadrul strategiei prezentate, s-au trasat prioritățile de investiții în apărare în funcție de nevoile cele mai urgente, explică specialista.

„De exemplu, zidul de drone despre care se estimează că ar costa 10 miliarde de euro. E foarte mult, sigur că da. Dar noi am zis că vom cheltui 800 de miliarde. Deci ne putem face o idee că acesta este doar începutul și astea sunt nevoile cele mai urgente”, a detaliat experta.

„Eastern Flank Watch” este, conform Iuliei Joja, un cadru nou-nouț instituțional pentru aceste diferite inițiative care urmează să fie construite într-un sistem care să funcționa unitar și cuprinzător.

„Strategia europeană prezentată azi are patru componente: apărarea terestră, ceea ce înseamnă fortificații la graniță și așa mai departe. După aceea, apărarea aeriană, drone, rachete, violarea spațiului aerian și așa mai departe. A treia dimensiune este cea maritimă, care interesează pe România, dar va fi nu numai Marea Neagră, ci toate mările Uniunii Europene. Și a patra este apărarea spațială, monitorizarea spațiului. Acesta urmează să fie cadrul în care se vor dezvolta la nivelul Uniunii Europene diferite inițiative. Zidul de drone urmează să fie o parte a uneia dintre aceste inițiative”, a explicat cadrul didactic.

„2030 e mai bine decât 2035, dar era mai bine dacă era mâine”

Ea a susținut că legat de zidul de drone există lideri, precum președintele Macron și cancelarul Merz care s-au arătat sceptici pentru că e un proiect foarte costisitor și există pericolul ca până când vor fi puse la punct capabilitățile, tehnologia va avansa mult mai rapid și s-ar putea să nu mai să fie eficient.

În plus, s-a constatat că drone rusești zboară nu numai pe flancul estic, ci și în Germania, Norvegia sau Danemarca. „Deci de-a lungul flancului estic se pare că nu va fi suficient. Amenințările sunt unele cuprinzătoare. Dronele pot fi lansate și de pe nave, cum a fost cazul Germaniei”.

În ceea ce privește termenul vehiculat în strategia - 2030, Joja spune: „Ideal era să avem toate lucrurile astea mâine, ca să prevenim tocmai problemele care au loc în Germania, în România, în Polonia și așa mai departe. Nu le avem pentru că ne-a fost lene, ne-a lipsit voința politică și așа mai departe și deci până mâine nu se poate că durează. Și atunci au spus 2030, dar evident că ar trebui mai rapid și există posibilitatea să grăbim lucrurile. Deci 2030 e mai bine decât 2035, dar era mai bine dacă era mâine”.

„România are nevoi mai mari de apărare decât majoritatea statelor din UE”

Și România are o serie de priorități și de nevoi, spune experta: „De exemplu, își dorește să găzduiască viitorul hub de monitorizare maritimă pentru Uniunea Europeană din cadrul strategiei pentru Marea Neagră. Își dorește, evident, acces la drone, acces la sisteme anti-dronă.”

Joja a amintit că Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a dat, recent, declarații cu privire la problema dronelor subacvatice. „Asta se leagă de solicitarea din partea lui Moșteanu din august ca operațiunea NATO împotriva minelor din Mărea Neagră să fie extinsă pentru a proteja extracția de gaze din Marea Neagră, care e amenințată de Rusia. Deci România are o serie de priorități, are o serie nevoi, are nevoi mai mari de apărare decât majoritatea statelor din UE, având în vedere numărul mare de drone, piratarea spațiului aerian, faptul că devenim cel mai mare producător și exportator de gaze prin Marea Neagră, unde rușii pot să creeze o serie de probleme și așa mai departe.”

Concluzia expertei este: „Avem foarte multă treabă.”