Analiză „Nu vă puneți, prin inacțiune, semnătura pe certificatele noastre de deces”. Pacienții cu cancer îl contrazic pe șeful CNAS

Declarația președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, potrivit căreia medicamentele pentru bolnavii de cancer sunt disponibile este contrazisă de asociațiile de pacienți, care reclamă lipsuri și discontinuități în aprovizionarea cu citostatice. Reprezentanții pacienților avertizează că întârzierile pot duce la amânarea tratamentelor, în timp ce unii bolnavi ajung să își cumpere singuri medicamentele din străinătate.

Lipsa unui guvern cu puteri depline prelungește suferința bolnavilor de cancer Foto: Mediafax

Reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) lansează un apel către premier și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), acuzând lipsa unor medicamente oncologice și discontinuități repetate în aprovizionare. Organizația susține că, în doar 24 de ore, a identificat trei medicamente care lipsesc și alte opt pentru care există probleme repetate de disponibilitate.

„Aceasta este realitatea din spitale și din viața pacienților”, transmit reprezentanții pacienților, într-o scrisoare adresată premierului și conducerii CNAS.

Apelul vine după declarațiile publice potrivit cărora în oncologie nu ar exista lipsuri de medicamente, ci doar situații în care anumite tratamente sunt mai greu de achiziționat.

Potrivit FABC, întreruperile sau întârzierile în aprovizionare pot avea consecințe grave pentru pacienții cu cancer, deoarece pot duce la amânarea tratamentelor.

„Pentru un pacient cu cancer, o discontinuitate de câteva săptămâni nu înseamnă o simplă problemă de aprovizionare. Înseamnă tratament amânat, boală care poate progresa, șanse terapeutice pierdute și, uneori, vieți pierdute”, avertizează organizația.

„Există riscul ca accesul la tratamente să fie restrâns?”

Federația condusă de Cezar Irimia ridică și problema resurselor financiare din sistem și cere autorităților să spună clar dacă există riscul ca accesul pacienților oncologici la tratamente să fie restrâns sau amânat din lipsă de fonduri.

„Pacienții au dreptul la un răspuns clar”, se arată în apel.

Reprezentanții bolnavilor mai susțin că unele medicamente au fost deja evaluate și introduse prin acte normative în sistemul de compensare, însă pacienții nu au acces efectiv la ele din cauza întârzierilor administrative sau birocratice.

„Pentru administrație, acestea pot fi proceduri, termene și documente. Pentru pacientul oncologic, timpul se măsoară în șanse de supraviețuire”, transmite FABC.

Ce solicită pacienții

Organizația cere autorităților o verificare de urgență, la nivel național, a disponibilității medicamentelor oncologice, inclusiv a celor pentru care au existat discontinuități repetate.

De asemenea, FABC solicită publicarea transparentă a situației stocurilor și a discontinuităților, identificarea rapidă a soluțiilor de aprovizionare, clarificarea situației terapiilor aprobate, dar care nu sunt încă accesibile pacienților, precum și crearea unui mecanism permanent de dialog cu organizațiile de pacienți.

Mesajul final al scrisorii este unul dur, reprezentanții bolnavilor avertizând asupra consecințelor pe care lipsa tratamentelor le poate avea.

„Cancerul nu așteaptă. Și nici pacienții nu mai pot aștepta”, transmit aceștia, cerând autorităților să nu permită ca „lipsa medicamentelor, subfinanțarea sau întârzierile administrative să decidă cine primește la timp șansa la tratament și cine nu”.

„Nu vă puneți, prin inacțiune, semnătura pe certificatele noastre de deces”, este avertismentul transmis de Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.

„Pacienții sunt în chinuri fără acest medicament”

La rândul lui, Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a explicat pentru „Adevărul” că principalele dificultăți sunt legate de medicamentele citostatice care nu sunt prescrise în mod obișnuit de oncologi, adică cele off-label. 

„Problemele principale sunt legate de medicamentele citostatice care nu sunt prescrise în mod obișnuit de oncologi, adică cele off-label. De asemenea, în cazul unui medicament generic, produs de cinci producători diferiți – atât în România, cât și în străinătate – în trecut, ministerul Sănătății nu a răspuns la notificarea companiei producătoare, care a anunțat că nu va putea livra timp de aproximativ opt luni din cauza unor probleme tehnologice, dar și a unor blocaje în aprovizionarea cu materie primă din Pakistan, India sau chiar cu folie de aluminiu din China, iar acum și din cauza războiului din Iran. 

Deși în Europa existau alte variante ale aceluiași medicament, iar Ministerul Sănătății ar fi putut apela, prin Unifarm, la un sistem de urgență pentru a-l procura, acest lucru nu s-a întâmplat, iar lipsa lui a provocat o suferință enormă pentru cei 10.000–12.000 de pacienți care primesc lunar citostatice, pentru care acest medicament atenua greața insuportabilă și starea de rău, ameliorând calitatea vieții. Practic, acești pacienți sunt în chinuri fără respectivul medicament. Fostul ministru văd că aruncă vina pe alții, nu își asumă responsabilitatea pentru lipsa medicamentului, deși am atras atenția încă dinainte de încheierea mandatului ministrului că nu au fost făcute demersurile necesare pentru multe medicamente și materiale sanitare lipsă din sistem, mai ales din programele naționale”, a precizat acesta.

Potrivit lui Vasile Barbu, criza s-a accentuat începând cu toamna trecută, deoarece achizițiile se fac pe termen lung, iar în industrie au existat sincope de producție din cauza lipsei de materie primă, a consumului ridicat de energie și gaze, a restructurărilor și a modernizării utilajelor, care implică modificări complexe ale fluxului tehnologic. 

„Această criză s-a accentuat începând cu toamna trecută, deoarece achizițiile se fac, de regulă, pe termen lung, dar au existat sincope în producție din cauza lipsei de materie primă, a consumului ridicat de energie și gaze, a restructurărilor și a modernizării utilajelor, care implică modificări complexe ale fluxului tehnologic. Aceste întârzieri au generat crize reale de citostatice. În ceea ce privește afirmațiile președintelui CNAS, nu le-am auzit integral, așa că nu pot comenta în detaliu asupra lor. Știu doar că pacienții au căutat, într-adevăr, anumite citostatice, în special cele off-label, care nu sunt prescrise uzual și care, de obicei, nu pot fi decontate decât în baza unor hotărâri judecătorești, iar în astfel de cazuri aprovizionarea prin Unifarm a întâmpinat dificultăți.

Datele noastre arată că unele citostatice au lipsit în anumite perioade, deși deficitul a fost adesea remediat rapid. În unele cazuri, pacienții au fost nevoiți să cumpere medicamentele din Ungaria, Austria sau Germania, plătind din fonduri proprii – o situație care, în opinia mea, este responsabilitatea Ministerului Sănătății, în special a direcției pharma care ar trebui să coordoneze urgențele prin Unifarm, acolo unde s-a produs blocajul. Deși am înțeles că domnul Cseke a încercat să intervină, este deja târziu, iar recuperarea este dificilă, deoarece comenzile și identificarea noilor furnizori durează mult, mai ales că aceștia nu sunt întotdeauna partenerii tradiționali ai distribuitorilor români”, a explicat acesta.

Bolnavii de cancer, printre victimele lipsei unui guvern cu puteri depline

Vasile Barbu susține că întârzierile aprovizionării cu medicamente se prelungesc și din cauză, în ultimele aproape 4 luni, nu am avut un Guvern cu puteri depline.

„În prezent, cauza principală a întârzierilor în aprovizionarea cu medicamente este lipsa unui guvern cu puteri depline, care să poată realiza rectificarea bugetară necesară în această perioadă și specifică verii. Partea cu adevărat dificilă este că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, nu se poate realiza rectificarea bugetară, iar fondurile acumulate pentru sănătate – aproximativ 12 miliarde de lei rămân blocate, deși depășesc veniturile estimate inițial prin legea bugetului.

De asemenea, pentru a grăbi procesul, este nevoie de o serie de măsuri complexe: modificări legislative, hotărâri de guvern și de ministru, decizii ale Agenției Naționale a Medicamentului, dar și de o evaluare riguroasă a tehnologiilor medicale pentru fiecare moleculă în parte, ceea ce implică numeroase etape. În acest timp, comisiile consultative de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății nu au funcționat corespunzător, iar fostul ministru Rogobete nu a avut o comunicare bună cu acestea, ignorând propunerile noastre de a elabora protocoalele medicale împreună cu Colegiul Medicilor și societățile profesionale, limitând astfel activitatea lor”, a transmis acesta.

Barbu a subliniat că, pentru a grăbi aprovizionarea, este nevoie de o serie de măsuri complexe, care cuprind modificări legislative, hotărâri de guvern și de ministru, decizii ale Agenției Naționale a Medicamentului, dar și de o evaluare riguroasă a tehnologiilor medicale pentru fiecare moleculă în parte. 

„Fără protocoale medicale care să impună utilizarea anumitor medicamente, nici Agenția Națională a Medicamentului, nici distribuitorii nu sunt stimulați să le autorizeze sau să le aducă în stoc, mai ales că acestea sunt extrem de costisitoare – de exemplu, o sută de cutii de citostatic pot bloca fonduri suficiente pentru zece mii de alte cutii de medicamente. Problema este una complexă, nu poate fi rezolvată în câteva minute de discuție televizată, iar comparația cu alte țări relevă că, în timp ce majoritatea statelor au termene de aprobare de aproximativ 300 de zile, România se află sub această medie.

În plus, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat recent 47 de medicamente noi într-un singur an, însă acestea întârzie să ajungă în țara noastră. Deși unele sunt inovative și, prin urmare, scumpe, pe termen lung ele pot aduce economii semnificative, prin creșterea calității vieții pacienților și prin eficiența terapeutică și economică generală. Din păcate, în România nu se fac astfel de calcule, iar aceste analize ar trebui să fie o prioritate la Ministerul Sănătății”, a mai arătat Vasile Barbu.

Pacienții oncologici, între tratamente amânate și achiziții din fonduri proprii

Mai multe medicamente esențiale pentru tratamentul pacienților oncologici sunt indisponibile în această perioadă în unitățile sanitare din România, iar medicii sunt nevoiți, în unele cazuri, să amâne administrarea tratamentelor sau să modifice schemele terapeutice. Deși în cazul anumitor produse datele oficiale indică existența unor stocuri la nivel național, acestea nu ajung în spitale, iar pacienții și cadrele medicale reclamă o criză reală de aprovizionare care afectează direct calitatea actului medical. 

Cel puțin trei medicamente utilizate în tratamentul cancerului sau în combaterea efectelor adverse provocate de tratamentele oncologice sunt semnalate ca fiind indisponibile, potrivit informațiilor furnizate de medici și de asociațiile de pacienți. În unele cazuri, lipsurile sunt semnalate încă din luna iunie, iar livrările ar putea fi reluate abia în luna septembrie, din motive care țin de procesele de fabricație sau de întreruperi în lanțurile de aprovizionare. Situația este însă neomogenă: în timp ce unele produse nu sunt disponibile din cauza unor probleme de producție, altele figurează în stocurile prezentate pe site-ul Ministerului Sănătății în cantități de peste 5.000 de unități, dar nu se regăsesc în spitale, ceea ce indică o problemă de distribuție sau de alocare la nivelul unităților sanitare. 

Lipsa medicamentelor are consecințe directe asupra pacienților. Medicii spun că, în asemenea situații, sunt nevoiți să amâne administrarea tratamentului cu câteva zile sau chiar pentru perioade mai lungi, iar acolo unde există alternative, pot modifica schema de tratament a pacientului. Problemele privesc atât medicamente costisitoare, cât și produse ieftine, iar unii pacienți ajung să fie nevoiți să își cumpere singuri tratamentul, însă costurile pot deveni imposibil de suportat pe termen mai lung, în special în cazul medicamentelor off-label. Situația este semnalată atât de pacienți și medici, cât și de asociațiile care îi reprezintă pe bolnavii de cancer, care atrag atenția că întârzierile în tratament pot avea consecințe grave asupra evoluției bolii. 

Nu este pentru prima dată când pacienții oncologici se confruntă cu astfel de probleme. În ultimii ani, aceștia au reclamat periodic că anumite medicamente necesare tratamentului nu mai sunt disponibile, iar criza actuală, accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline care să poată realiza rectificarea bugetară necesară, a blocat fonduri importante destinate sănătății.

Reprezentanții asociațiilor pacienților solicită atât deblocarea acestor fonduri, cât și o mai bună coordonare între Ministerul Sănătății, CNAS și Unifarm, pentru ca medicamentele să ajungă la pacienți în timp util și pentru ca tratamentele inovatoare, aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, să nu mai întârzie să ajungă în România. Până atunci, pacienții oncologici rămân expuși unor întârzieri care le pot afecta semnificativ șansele de recuperare.