Medicul, un lux pentru jumătate dintre români

România duce o lipsă acută de medici de familie, iar de la un an la altul situația devine și mai gravă: potrivit ultimelor date, peste 50% dintre localitățile din mediul rural nu au acces la servicii medicale. În aceste condiții, mulți oameni care locuiesc la sat străbat uneori zeci de kilometri până în cel mai apropiat oraș unde primesc un diagnostic și un tratament.

Coordonatorul programului Sănătatea Mamei şi a Copilului din cadrul Salvaţi Copiii, Silvia Burcea, a tras un semnal de alarmă privind medicii de familie care activează în mediul rural. Potrivit acesteia, 53% dintre localităţile aflate mediul rural nu au medic de familie sau au medici insuficienţi. Tot în mediul rural sunt situații când un medic de familie are pe listă chiar și 10.000 de pacienţi.

„Cele mai multe cabinete de medicină de familie sunt aflate în mediul rural. Este o statistică interesantă de la INS care ne arată că un cabinet din mediul rural de medic de familie deserveşte peste 10.000 de persoane, în timp ce în mediul urban, 13 cabinete deservesc 10.000 de persoane”, a precizat Silvia Burcea, într-o declarație televizată.

Medicii de la sate, pensionari în câmpul muncii

Cu o astfel de situație se confruntă și locuitorii comunei Bățani, județul Covasna, o comună unde locuiesc aproape 5.000 de suflete. Până acum 4 ani aici activau doi medici de familie. În 2020, unul dintre aceștia, care trecuse cu mult de vârsta pensionării, s-a retras din activitate. Avea 74 de ani când a izbucnit pandemia de COVID și nu a vrut să-și riște sănătatea. A fost momentul în care mii de locuitori ai comunei s-au înghesuit pe lista singurului medic rămas: dr Matei Cătălina, acum în vârstă de 71 de ani. „Este pensionară, dar încă activează, are grijă de mii de pacienți, nu i-a putut lăsa”, a declarat pentru „Adevărul” primarul localității, Simon Andras. Însă, spune edilul, medicul l-a anunțat recent că în acest an va pune și el halatul în cui.

„Nu știm ce vom face atunci. De-a lungul timpului, am tot încercat să atragem medici în comună, dar fără succes. Nici unul nu a rămas la noi, deși le-am oferit cazare într-un apartament de trei camere mobilat și utilat modern, le-am pus la dispoziție două cabinete dotate cu tot ce trebuie. Unii, cum au venit, așa au plecat, iar alții doar ne-au promis. Și am rămas doar cu promisiuni”, ne-a mărturisit primarul cu amărăciune. „Ultimul caz…un medic care ar fi trebuit să vină din Tulcea și care din septembrie ne-a tot dus cu zăhărelul”, s-a mai plâns acesta. Iar pentru că un neajuns nu vine niciodată singur, de jumătate de an comuna pe care o păstorește a rămas și fără medic stomatolog.

Astăzi, singurul medic din comună, dr Cătălina Matei, muncește cât pentru doi. Are grijă de aproape 2.000 de pacienți, majoritatea bătrâni și copii. Doctorul, care locuiește de 30 de ani în localitate, lucrează zilnic câte opt ore, iar când ajunge acasă o ia de la capăt. „Seara validez în platformă consultațiile de peste zi”, a povestit pentru „Adevărul”.

„Este vorba despre consultațiile care nu se pot valida în cabinet pentru că platforma informatică nu funcționează așa cum ar trebui. Azi dimineață, de exemplu, m-am trezit la ora șase și am făcut raportarea pe luna martie pentru că doar atunci a mers programul”, ne-a mai spus medicul.

De ce a rămas medic la sat și după vârsta pensionării? „Din cei 40 de ani de experiență, 30 i-am lucrat aici. Când am ajuns la vârsta pensionării mi-am dat seama că nu pot să renunț. Încă aveam putere, mi-a plăcut, locuiesc în comună, nu era momentul atunci să spun stop”. Iar când a venit pandemia, cu atât mai mult nu a putut să-și lase pacienții.

„Cunosc familii întregi de la bunici, copii și nepoți. Puteți să vă închipuiți, cum să las o comună întreagă în toiul Covidului fără medic? Să plec și eu. Era foarte comod să mă retrag atunci. Dar, ce făceam cu oamenii? Erau pacienții mei!”, ne-a povestit dr. Cătălina Matei.

Medicul nu ar fi putut fi înlocuit, căci la sat cu greu vin oameni noi. „Medicii fug de munca de la sat, caută să lucreze în orașe, iar foarte mulți pleacă în străinătate. Poate că ar trebui făcut ceva în acest sens. Să ne ținem medicii în țară, să fie susținuți de stat, motivați să activeze în mediul rural, atrași aici. Poate un salariu mai mare, poate condiții de muncă mai bune”.

Nu contează unde ai cabinetul dacă tu vrei să-ți faci treaba

Dr. Mihai Mara locuiește în Cluj Napoca, iar până la cabinetul din localitatea Ceanu Mare face zilnic naveta. „Fac 40 de kilometri dus, 40 întors. Drumul, cu totul, îmi ia cam 90 de minute. Dar e bine că am mașină. Acum 10 ani nu avem și a fost tare greu”, povestește medicul. De ce a ales cabinetul de la sat? „Așa a fost să fie. Inițial, am căutat în oraș, în Cluj”, spune el. Însă, pentru că în oraș prețurile erau mari și nu a găsit ceva care să-i convină, medicul a ales să plece la 40 de kilometri depărtare. Iar acum, să poată și nu ar mai pleca de acolo. „Am pe listă în jur de 1.300 de pacienți și nu aș putea să renunț la ei pentru a o lua de la capăt în oraș. Îmi place la țară. M-am obișnuit. E liniște, oamenii sunt respectuoși, mă ascultă, mă înțeleg bine cu ei. Nu aș pleca de aici. Comuna e mare, e frumoasă. Parcă ești mai liniștit să lucrezi la țară decât la oraș”, n-a mărturisit medicul.

De ce nu avem suficienți medici de familie la sate? Din mai multe motive, ne-au spus specialiștii cu care am vorbit. În primul rând, este o realitate faptul că mulți au ieșit la pensie, iar în locul lor nu a avut cine să vină. „Cei existenți au devenit din ce în ce mai puțini, iar tinerii vor să-și deschidă cabinete în marile orașe”, este de părere dr. Cătălina Matei. Dr. Mihai Mara a completat ideea explicând că „este mult mai comod să lucrezi aproape de casă, de familie, de prieteni și rude. Facultatea ai facut-o la oraș, rezidențiatul tot acolo, ești tânăr și vrei să rămâi la oraș. Sunt șase ani de facultate plus încă patru de rezidențiat în medicina de familie. Sunt 10 ani de stat în centrul universitar și atunci parcă ai vrea să rămâi tot acolo. Te-ai obișnuit cu un anumit stil de viață. E greu să renunți la el”, a spșus acesta.

Apoi, continuă dr. Mara, medicina de familie este Cenușăreasa specializărilor pe care le urmează studenții în facultate. Prin urmare, nu este mare înghesuială. „Primul și ultimul stagiu prin care trec în facultate studenții este de medicină de familie. Și nu era dorită de nimeni. Pentru că și cine preda nu preda cum trebuie...Noi mergeam la stagii prin spitale și toată lumea prezenta medicina de familie ca fiind un job pentru secretare, ultima specializare din sistem. Iar când am făcut modulul de medicină de familie în anul 6, nu a fost cine știe ce. Deja trecusem prin toate secțiile..după ce ai văzut cum e la chirurgie, cardiologie, ortopedie..și nu ți se pare atât de interesantă, atât de atractivă” este de părere dr. Mihai Mara.

Ce soluții ar fi pentru ca tinerii medici de familie să-și deschidă cabinete în zonele rurale? Primarul din Bățani vine cu două propuneri: „Să fie posibil ca toți anii de rezidențiat să se poată face inclusiv în cabinetul unui medic de familie, iar apoi ucenicul să ia locul maestrului. Și să existe obligativitatea ca medicii de familie să lucreze primii trei ani în țară”.

Reprezentantul Salvaţi Copiii consideră că, într-adevăr, statul român ar trebui să se implice mai mult pentru a-i atrage pe tinerii medici la sate.