Ce promite viitorul guvern pentru Sănătate și unde sunt punctele vulnerabile ale programului. „Lipsesc mijloace și lipsesc bani”

Programul de guvernare vine cu obiective mărețe în domeniul Sănătății, pentru unele fiind stabilite termene clare, în timp ce pentru altele lipsesc și calendarul și sursele de finanțare. Până acolo rămâne de trecut o probă mult mai grea: asigurarea fondurilor pentru funcționare până la sfârșitul anului.

Prevenția, un domeniu care pare prioritizat în noul program de guvernare Foto: Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC)

Mai multă prevenție, servicii medicale mai aproape de pacient, reorganizarea spitalelor în funcție de nevoile reale, acces mai rapid la medicamente și folosirea datelor pentru evaluarea performanței, adică o schimbare de accent în sistemul de sănătate. Aceasta este propunerea pe care o regăsim în programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu, la domeniul Sănătate. Documentul include și termene concrete pentru unele măsuri, în timp ce pentru altele lipsesc și calendarul, dar și sursele de finanțare.

Programul propune extinderea prevenției, creșterea cheltuielilor pentru sănătate, acces mai rapid la medicamente, plata gărzilor, investiții în infrastructură și dezvoltarea serviciilor comunitare. În același timp, unele măsuri sunt condiționate de resursele disponibile, iar altele presupun utilizarea fondurilor europene, împrumuturilor externe sau parteneriatelor public-private.

Dincolo de obiective, rămân însă întrebări importante: de unde vor veni banii, cine va asigura personalul necesar, cât de repede pot fi implementate reformele și cum va fi verificat dacă acestea îmbunătățesc efectiv accesul pacienților la servicii medicale?

Prevenția și medicina de familie, în centrul reformei

Una dintre direcțiile principale ale programului este mutarea unei părți mai mari a îngrijirii medicale din spitale către medicina de familie, ambulatorii și servicii comunitare. Guvernul își propune să modernizeze centrele medicale comunitare integrate, în special în sate și orașe mici, să ofere stimulente pentru atragerea și păstrarea personalului medical în mediul rural și să extindă programul ambulatoriilor de specialitate.

Programul prevede și schimbarea modului de plată a medicilor de familie, printr-un sistem mixt care să combine plata per pacient înscris, plata serviciilor efectiv acordate și bonificații pentru rezultate. Totodată, pachetele de servicii ar urma să fie revizuite în favoarea prevenției, iar ponderea asistenței primare în cheltuielile Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate să crească pe baza unor ținte anuale.

Propunerile pot fi un răspuns la datele care arată că accesul la servicii, în România, este afectat de distribuția inegală a personalului și a infrastructurii. Concret, potrivit datelor OCDE publicate anul trecut, în 2024, peste 90% dintre spitale și clinicile independente de specialitate erau situate în mediul urban, iar accesul la servicii medicale de bază rămânea mai dificil în zonele rurale.

Programul de guvernare care anunță creșterea finanțării prevenției și a asistenței primare nu precizează, în schimb, valorile de pornire, procentele-țintă sau bugetele necesare.

Screening, vaccinare și sănătatea mamei și a copilului

Un alt obiectiv enunțat este extinderea monitorizării sarcinii și sprijinirea mamelor vulnerabile, prin asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari. Pentru perioada 2027–2028 este prevăzută extinderea listei vaccinurilor compensate și gratuite, precum și publicarea anuală a acoperirii vaccinale la nivel județean.

În prevenția privind cancerul, documentul promite accelerarea programelor de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin și prostată. O altă țintă concretă este extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, pentru aproximativ 140.000 de nou-născuți anual, cu acoperire națională în 2027.

Programul indică surse de finanțare pentru screeningul oncologic - în principal Fondul Social European Plus și programele naționale ale Ministerului Sănătății -, însă nu oferă bugete defalcate, ținte de participare sau indicatori privind timpul dintre un rezultat pozitiv și începerea tratamentului.

Plan Național pentru Boli Rare și un altul pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților

Pentru pacienții cu boli cronice, cardiovasculare și rare, programul de guvernare propune trasee medicale mai clare, de la depistare și evaluarea riscului până la tratament și monitorizare. Este prevăzut un nou Plan Național pentru Bolile Rare, care ar trebui să faciliteze diagnosticarea mai rapidă, îngrijirea coordonată în centre de expertiză și accesul echitabil la tratament.

În domeniul sănătății mintale, obiectivele includ dezvoltarea serviciilor comunitare și ambulatorii, extinderea treptată a serviciilor psihologice decontate de CNAS și adoptarea, în 2027, a unui plan pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților. Programul prevede, de asemenea, dezvoltarea centrelor de prevenire și tratament al adicțiilor, cu prioritate pentru copii și adolescenți.

Pentru vârstnici și pacienții cu boli avansate sunt anunțate extinderea îngrijirilor la domiciliu, dezvoltarea serviciilor de diagnostic și tratament și creșterea finanțării îngrijirilor paliative, inclusiv prin centre publice de paliație pentru copii.

Multe dintre măsuri depind în schimb de existența unor echipe multidisciplinare și a unor servicii care să poată funcționa în afara spitalelor.

În cazul serviciilor psihologice, documentul precizează explicit că extinderea decontării se va face „în limita resurselor FNUASS”.

Reorganizarea spitalelor, menționată explicit

Programul mai prevede realizarea, în 2027, a unei hărți naționale a nevoilor de sănătate, pe județe și regiuni, care să stea la baza reorganizării rețelei de spitale. Numărul paturilor pentru spitalizare continuă ar urma să fie adaptat nevoilor locale, inclusiv prin transformarea unei părți a spitalelor, anume acelea în care gradul de ocupare este mic, în servicii de ambulatoriu și spitalizare de zi. Spitalele ar urma să fie încadrate în categorii - de interes strategic, I, II și III -, iar conducerea și sporurile personalului ar urma să fie corelate cu indicatori de performanță.

Documentul include și o garanție importantă pentru pacienți: niciun serviciu medical nu ar urma să fie desființat înainte ca alternativa din aceeași zonă să devină funcțională.

În privința personalului, sunt anunțate modificări ale rezidențiatului, reorganizarea gărzilor în funcție de tipul unității și al specialității, plata progresivă a gărzilor în funcție de numărul efectuat și plata gărzilor pentru rezidenți începând cu anul I. Normativele de personal ar urma să țină cont de complexitatea cazurilor și de numărul de pacienți.

În paralel, programul de guvernare promite finalizarea investițiilor în spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova, punerea în funcțiune a centrelor pentru arși gravi din Timișoara, Târgu Mureș și București și extinderea rețelelor pentru tratarea infarctului și accidentului vascular cerebral.

Mecanism actualizat de evaluare și includere a medicamentelor în lista celor compensate

O altă țintă a programului este reducerea diferenței dintre România și media europeană în privința cheltuielilor pentru sănătate și medicamente. Sunt prevăzute reducerea adaosurilor comerciale pe lanțul medicamentului, stimularea concurenței pentru medicamente generice și biosimilare și încurajarea asigurărilor complementare pentru servicii medicale de înaltă performanță.

Pentru pacienții care așteaptă acces la terapii noi, documentul promite un mecanism actualizat de evaluare și includere a medicamentelor în lista celor compensate, cu termene și responsabilități clare. CNAS ar urma să utilizeze contracte de tip cost-volum și cost-volum-rezultat, să publice anual timpul dintre autorizarea europeană a unui medicament și rambursarea sa în România și să monitorizeze stocurile pentru a preveni lipsurile. Programul prevede și operaționalizarea Fondului de Inovație și adoptarea normelor pentru accesul timpuriu la tratamente.

Pacienții vor putea avea acces online la date privind serviciile decontate în numele lor

Programul mai prevede operaționalizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate și a dosarului electronic de sănătate, extinderea telemedicinei și dezvoltarea unui sistem național de securitate cibernetică și protecție a datelor. În paralel, guvernul își propune să combată frauda prin analiza de risc a datelor CNAS și să permită fiecărui pacient să vadă online, începând din 2027, serviciile decontate în numele său.

Un alt obiectiv este publicarea rezultatelor sistemului de sănătate prin indicatori precum mortalitatea evitabilă, spitalizările evitabile și supraviețuirea în cancer. Fiecare spital public ar urma să publice indicatori de performanță, iar o platformă națională să centralizeze feedbackul pacienților, cu rezultate publicate trimestrial. Sunt prevăzute și registre naționale pentru principalele boli și pentru echipamentele medicale din unitățile publice.

Ce nu se întâmplă la această dată, și nimeni nu spune, concret, de când se va întâmpla asta, este ca sistemele informatice să comunice între ele, ceea ce ar permite ca datele să fie corecte și actualizate, iar pacienții și personalul medical să le poată utiliza. Fragmentarea datelor medicale a fost identificată, de altfel, de OCDE drept o problemă a sistemului românesc.

„Un populism deșănțat, o încercare de a ne aburi”

Deși în teorie cele expuse în programul de guvernare sunt aspecte cerute în repetate rânduri de către diversele structuri care îi reprezintă pe pacienți, simpla enunțare a obiectivelor nu bucură prea tare.

„Tot ceea ce vedeți acolo este inaplicabil, pentru că lipsesc mijloace și lipsesc bani. Ei nu au bani să facă acest lucru”, susține Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP) din România.

Barbu face referire, în context, la un proiect de lege din Senat care se referă la accesul tuturor pacienților la imagistică de performanță. „Nu avem bani și sunt deja liste de așteptare pentru celelalte investigații, dar pentru asta! În opinia mea, este un populism deșănțat, o încercare de a ne aburi. Cei care cunoaștem sistemul de sănătate și cunoaștem și resursele, practic pe noi nu ne poate păcăli”, a declarat președintele ANPP, pentru „Adevărul”.

Pe de altă parte, și o dimensionare a resurselor necesare, pentru anumite servicii propuse, este imposibilă, susține Barbu, în lipsa registrelor naționale. „Nu avem registre. Nu avem o bază reală din care să spunem - da, avem nevoie de atâtea investigații. Sau măcar să se facă prin Institutul de Sănătate Publică în colaborare cu Casa Națională. Casa Națională poate să le pună la dispoziție informații. Dar cineva trebuie să le ia, să le prelucreze, să le gestioneze. Și apoi să facă aceste studii. Să zică, da, măi, uite, pe programul X, să spunem de Neurologie, de accident vascular, trebuie să facem astfel de investigații, astfel de proceduri și ne costă atât”, a adăugat Barbu.

Programul, altfel, conține măsuri care trebuia să se fi aplicat de multă vreme, susține reprezentantul asociației pacienților. „Programul acesta de prevenție să știți că nu e de acum. Intenția de a face prevenție. Știți foarte bine că s-a încercat și cu medicina de familie și cu vaccinarea, pentru că avem nevoie de profilaxie pe anumite riscuri de boală. Dar nu avem niște studii”, a mai spus Barbu.

Deși s-au făcut pași, a mai susținut acesta, în continuare bazele de date ale diverselor instituții nu au fost pe deplin compatibilizate, ceea ce face ca în continuare să nu existe o imagine reală privind nevoia de servicii medicale. Este nevoie de o bază de date interactivă, pentru că „degeaba o facem acum, că boala avansează și atunci ne aflăm în alt stadiu și programul de sănătate necesită alte condiții”.

Ce se poate aplica de mâne? Vasile Barbu a fost, cu privire la acest aspect, foarte categoric: „De mâine, în primul rând, rectificarea bugetară, pentru că trebuie să plătim datoriile angajate. Vom avea blocaje pe medicament, vom avea blocaje pe foarte multe, până și programul de cancer va fi afectat. Vom avea blocaje pe spitale, spitalele nu mai au cu ce lucra, nu mai au stoc de medicamente și un spital nu mai poate face achiziții. (...) Aproape toate sunt zero, programele naționale, 96% din ele, au buget zero la ora actuală. Nu se pot face achiziții. Și dacă nu faci achiziții, nu ai stocuri de medicamente, de materiale sanitare, nu poți funcționa. Și dacă acum au mai existat niște rezerve, dacă niște spitale au avut venituri proprii, s-au gospodărit altfel și au avut venituri proprii și acum mai au ceva bani pentru luna octombrie, pentru luna noiembrie nu au bani deloc. E zero, zero, zero, zero. Rectificarea este urgența”, a mai  spus Vasile Barbu.

„Dacă resursele sunt aceleași pe care nu le avem acum, e greu de îndeplinit”

Radu Gănescu, președintele COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România), a evidențiat la rândul său că programul este foarte bine creionat din perspectiva nevoii sistemului de sănătate, însă problema se pune cum se rezolvă toate.

„Sunt două nevoi mari ca să se împlinească exact ce scrie acolo. Dacă vrem să îmbunătățim medicina de familie, sau să aducem medici de familie în comunități, dacă vrem să îmbunătățim garda și să plătim corect și multe alte lucruri, sunt două nevoi principale care trebuie rezolvate: resursa umană și resursa financiară. Acum, în situația în care suntem, cel puțin din perspectiva sistemului de sănătate, fără rectificare bugetară, partea financiară e cea mai importantă”, a punctat Gănescu.

O simplă analiză a nevoilor, fără o adaptare a resurselor, rămâne un plan frumos și atât. Reprezentantul COPAC a subliniat că banii în sănătate în continuare sunt alocați în funcție de istoric, și nu în funcție de nevoi, iar nevoile sunt mult mai mari decât istoricul.

„Am văzut un punct foarte interesant și pe care noi îl susținem, cu privire la accesul la medicație, la inovație, și scăderea timpului dintre apariția medicamentelor în piața europeană și în piața națională. Dar asta înseamnă niște modificări clare de programe, niște modificări clare de contracte cost-volum, cost-volum-rezultat, care nu mai sunt, la ora actuală, fiabile și ele au nevoie de resursă financiară pentru a fi implementate. Oricum, dacă resursele sunt aceleași pe care nu le avem acum, e greu de îndeplinit. E foarte greu de îndeplinit”, a mai spus Gănescu.

Pe de altă parte, sunt în planul de guvernare și obiective care ar putea fi îndeplinite fără mari costuri, susține Gănescu.

„Să creăm un circuit mai puțin birocratic, mai scoatem din hârtii, mai creștem accesul pacienților, sunt lucruri care se pot face fără finanțare.

Dar dacă vorbim de lucruri generale, simplul fapt că vrem să creștem veniturile celor din gardă e un lucru bun, ne dorim acest lucru, dar toate veniturile crescute presupun finanțare. Ca și medicamentele. Vrem să le aducem cât mai repede, ne dorim acest lucru, că suntem ultima țară din Europa la acces, dar întotdeauna problema accesului a fost corelată cu finanțarea. Avem hotărâri de guvern la ministru, pentru noile molecule, care trebuie aprobate de Ministerul de Finanțe. Dacă Ministerul de Finanțe, cum a făcut în ultimii ani, mai dă și aprobări negative, nu se întâmplă. Avem aceste etape în care ne blocăm de multe ori, pentru că ne întoarcem la lucrurile de bază: oamenii și finanțarea”, a completat Radu Gănescu.

„Ar fi nevoie ca și soluțiile să fie discutate”

Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România a mai subliniat că soluțiile pentru atingerea obiectivelor expuse ar trebui, și acestea, discutate cu partenerii de dialog.

„Cred că ar fi nevoie ca și soluțiile să fie discutate cu societăți profesionale, cu asociații de pacienți, că poate, cine știe, mai reușim să îmbunătățim lucruri care, cum spuneam, pot fi îmbunătățite fără resurse financiare sau fără a schimba paradigma în sistem. (...) Degeaba ne uităm în alte părți cum au făcut, trebuie să vedem ce ne permite și legislația noastră, care este una birocratică, încărcată, cu o Lege a sănătății foarte veche, care trebuie refăcută. Iară, mi-a plăcut că ne propunem îngrijiri pentru vârstnici la domiciliu și îngrijiri paliative. La ora actuală, personal, eu știu de îngrijiri paliative numai în sistem privat, puțin public. Sunt foarte puține unități publice care au îngrijiri paliative. Îngrijiri la domiciliu, la fel. Dintotdeauna am vrut să dăm îngrijiri la domiciliu, dar nimeni nu o să facă îngrijiri la domiciliu dacă nu este plătit. Deci, indiferent ce luăm și punem, care sunt lucruri foarte bune și foarte corecte și se întâmplă în realitatea de zi cu zi, soluțiile în marea majoritate a cazurilor țin și de partea financiară și de partea umană”, a mai arătat reprezentantul pacienților.

Când vine vorba de fonduri, a susținut Radu Gănescu, cu un mai bun control al cheltuirii banului public ar putea fi sume mai mari la dispoziție.

„Trebuie să controlăm cum cheltuim banii și, acolo unde vedem că sunt disfuncționalități, să aplicăm legislația în vigoare. Nu știu dacă am văzut aplicată vreo legislație în vigoare cu privire la concediile medicale hai să nu spunem false, dar exagerate, în perioada vacanțelor. (...) Finanțăm cel mai puțin, iar din ceea ce finanțăm noi atât de puțin se cheltuie și prost foarte mult”, a conchis Gănescu.