România prelungește starea de alertă în energie cu încă o lună. Centrala de la Cernavodă rămâne închisă

România intră în octombrie cu probleme serioase în sistemul energetic, după ce seceta a redus puternic debitul Dunării și a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Autoritățile au decis să mențină încă 30 de zile măsurile speciale pentru siguranța alimentării cu energie.

Seceta pune presiune pe sistemul energetic Foto: Facebook

În perioadele în care consumul crește, România poate ajunge să importe aproape 2.000 MW, iar situația pune presiune inclusiv asupra prețurilor plătite de consumatori, notează Antena 3 CNN. 

Potrivit Ministerului Energiei, debitul Dunării ar putea coborî în primele săptămâni din octombrie la aproximativ 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă. Pentru zona Cernavodă, intervalul 15-22 octombrie este considerat deosebit de sensibil, deoarece nivelul apei s-ar putea apropia de pragurile care afectează alimentarea sistemului de răcire.

Primul reactor al centralei a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea în august. Împreună, cele două unități reprezentau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă produsă în România.

În paralel, și producția din surse regenerabile este estimată să scadă în prima parte a lunii octombrie, în timp ce centralele pe cărbune pot furniza cel mult aproximativ 1.200 MW.

Noua hotărâre de Guvern permite pornirea unor grupuri energetice aflate în rezervă și utilizarea unor unități care pot funcționa cu combustibili alternativi.

În cazul în care situația se agravează, autoritățile pot reduce sau opri exporturile de energie și, în scenariul unei crize severe, pot introduce limitări ale consumului în anumite tranșe.

Scopul acestor măsuri este evitarea unor probleme în alimentarea cu energie în momentele în care cererea depășește capacitatea disponibilă a producției interne.

O consecință a situației este creșterea costurilor pentru energia cumpărată de furnizori. Ofertele din comparatorul ANRE au urcat în ultima perioadă, iar în funcție de zonă și furnizor, prețurile pot ajunge la 1,9 lei/kWh sau chiar pot depăși 2 lei/kWh.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că oprirea producției de la Cernavodă îi obligă pe furnizori să apeleze mai mult la energia din import:

„Ieșirea din portofoliul unor clienți a energiei achiziționate la prețuri nici de la Nuclearelectrica și înlocuirea acestei energii cu energie achiziționate din import ca urmare a situației create de debitul scăzut al Dunării, a semnat alte costuri pe care furnizorii le-au avut în ultimele două luni, costuri care vor fi recuperate prin ofertele viitoare de la consumatorii casnici.”

Creșterea prețurilor la energie poate avea efecte și asupra inflației. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, consideră că problema reprezintă un dezavantaj major pentru economia europeană:

„Energia, mare handicap! Îl are Europa și noi exponențial. Este un eșec instituțional și de politici economice”.

Reactoarele de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune în jurul jumătății lunii octombrie, dacă evoluția debitului Dunării va permite acest lucru. Până atunci, România va trebui să se bazeze într-o măsură mai mare pe producția disponibilă din alte surse și pe importurile de energie.